Știri
Știri din categoria Agricultură
Costurile cu inputurile agricole au crescut cu 5% în România, una dintre cele mai mari majorări din UE, într-un context în care la nivel european prețurile la inputuri au rămas aproape stabile, potrivit datelor Eurostat citate de AGRO TV.
În primul trimestru din 2026, prețurile bunurilor și serviciilor consumate curent în agricultură (inputuri precum energia, îngrășămintele sau furajele) au scăzut ușor la nivelul Uniunii Europene, cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a mers însă în sens invers: Eurostat indică o creștere de 5% a acestor costuri, ceea ce plasează țara „printre statele membre” cu majorări și „una dintre cele mai mari creșteri” din UE.
Pe partea de venituri potențiale ale fermierilor, Eurostat arată că prețul mediu al producției agricole în UE a fost cu 2,9% mai mic în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În același interval, au existat scăderi importante la mai multe categorii, inclusiv:
În același timp, nu toate segmentele au scăzut: legumele proaspete au avut un plus de 16,8%, iar fructele au fost mai scumpe cu 10,7% la nivelul UE, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Datele Eurostat citate indică evoluții diferite pe categorii de inputuri, în primul trimestru din 2026:
Materialul nu detaliază care dintre aceste componente a tras în sus costurile din România, dar concluzia de ansamblu este că, spre deosebire de media UE, fermierii români au intrat în 2026 cu o presiune mai mare pe costurile curente de producție.
Recomandate
Prețul laptelui la poarta fermei a scăzut cu până la 10,64% în 2026 , iar România cere la Bruxelles analizarea activării rezervei agricole pentru a amortiza presiunea asupra fermierilor, potrivit Agrointel . Viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a transmis pe 10 iunie o scrisoare comisarului european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen , în care semnalează deteriorarea situației economice din sectorul laptelui și solicită o reevaluare a evoluțiilor recente de pe piața europeană a lactatelor. Conform datelor comunicate Comisiei Europene, prețul mediu al laptelui la poarta fermei din România s-a situat în fiecare dintre primele patru luni ale anului 2026 sub nivelul din perioada similară din 2025, cu scăderi de: 8,59% în ianuarie; 5,65% în februarie; 10,64% în martie; 10,44% în aprilie. Dezechilibrul invocat de minister este accentuat de evoluția volumelor: în ianuarie–martie 2026, producția totală de lapte a crescut cu 14,11% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cantitatea valorificată pe piață a scăzut cu 10,6%. Ministerul notează că aceasta ar fi „cea mai drastică reducere” înregistrată la nivelul Uniunii Europene, cu efecte directe asupra veniturilor și sustenabilității fermelor de lapte. În scrisoare, Tánczos Barna arată că, deși piața are o componentă sezonieră (corecții de primăvară), în 2026 ajustarea descendentă ar fi fost „semnificativ mai mare” decât în anii precedenți. În acest context, România solicită analizarea posibilității mobilizării rezervei agricole și adoptarea unor măsuri de stabilizare a pieței. Ce măsuri interne anunță MADR Pe lângă demersul către Comisia Europeană, ministrul interimar spune că a dispus verificări privind modul în care sunt colectate și raportate datele din sector, pentru o „imagine cât mai exactă și actualizată” a pieței. Sunt vizate: analiza fluxurilor informaționale și a instrumentelor de monitorizare; verificarea mecanismelor de raportare existente; verificarea respectării obligațiilor legale de raportare de către operatorii economici care transmit date despre piața laptelui. „Datele pe care le avem astăzi arată fără echivoc că producătorii de lapte se confruntă cu o presiune economică tot mai mare. Este responsabilitatea noastră să prezentăm o imagine reală a situației din teren și să susținem interesele fermierilor români la nivel european. În același timp, am dispus măsuri pentru îmbunătățirea modului în care sunt colectate și procesate datele din sector, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe informații complete și actualizate. Așa cum am solicitat și în Consiliul Agricultură și Pescuit, consider că trebuie analizată posibilitatea mobilizării rezervei agricole pentru sprijinirea fermierilor afectați de evoluțiile actuale ale pieței laptelui.” Ministerul mai afirmă că va continua dialogul cu reprezentanții sectorului și cu instituțiile europene pentru identificarea soluțiilor de sprijin destinate producătorilor de lapte și pentru menținerea competitivității sectorului lactatelor. [...]
Fermierii români vând laptele în pierdere, pe fondul ieftinirii la poarta fermei și al importurilor mari , în timp ce prețurile la raft rămân ridicate, potrivit unei analize publicate de Economica . În luna mai, prețul mediu al laptelui materie primă în România a coborât pentru prima dată din ianuarie 2024 sub 40 de euro/100 kg, ajungând la 39,01 euro/100 kg (aprox. 1,6 lei/litru), cu 5,2% sub luna anterioară și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut, arată datele Comisiei Europene analizate în material. În UE, media este de 42,5 euro/100 kg, cu 19,3% sub anul trecut. Problema, pentru ferme, este că prețul de vânzare a ajuns sub costul de producție. Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo spune că fermierii ajung să piardă până la 1 leu la fiecare litru vândut, în condițiile în care „niciun fermier nu poate produce sub doi lei litrul”, iar costurile uzuale sunt de 2–2,4 lei/litru. În același timp, prețurile spot sunt menționate la 0,7–1,9 lei/litru, iar cele din contracte la 1,5–1,9 lei/litru. Importurile ieftine și consumul în scădere apasă pe prețul materiei prime Pe lângă trendul european descendent, HolsteinRo indică drept factor major importurile ieftine, în special din Ungaria, estimate la aproximativ 200.000 de tone. Asociația mai susține că fermierii români, în majoritate mici, au o putere redusă de negociere în relația cu procesatorii, iar consumul nu este stimulat de retail prin reduceri de preț. „Toată lumea clamează că avem o reducere a consumului de 17 spre 20% în ultimele 6 luni, dar se păstrează prețurile foarte ridicate la raft.” Date INS: importuri în creștere, exporturi mult mai mici Datele Institutului Național de Statistică (INS) , citate în analiză, arată că în primul trimestru România a importat peste 84.000 de tone de lapte și smântână neconcentrate (fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori), în valoare de 47 milioane euro (aprox. 235 milioane lei), și a exportat de aproape șapte ori mai puțin în volum. Față de perioada similară din 2025, cantitățile importate au fost cu 39,4% mai mari, iar valorile cu 7,5% mai mari, pe fondul scăderii prețurilor. Din Ungaria au venit circa 67.000 de tone, livrări în creștere cu 35% față de anul trecut; valoarea importurilor din această țară a fost de 30,5 milioane euro (aprox. 153 milioane lei), față de 29,3 milioane euro (aprox. 147 milioane lei) anul trecut. România cere sprijin din „rezerva agricolă”, dar invocă probleme de raportare a datelor Ministrul interimar al Agriculturii, Barna Tanczos, afirmă că a trimis o scrisoare comisarului european pentru a semnala „criza pe piața laptelui” și pentru a cere mobilizarea rezervei agricole, însă susține că România are dificultăți în a explica situația la Bruxelles pe baza unor date statistice corecte, din cauza unei transmiteri „deficitare”. În același context, ministrul a indicat scăderi ale prețului la poarta fermei (ianuarie față de ianuarie 2025: -8,5%; februarie: -5,6%; martie: -10%; aprilie: -10%) și a anunțat verificări privind modul de colectare și introducere a datelor în Observatorul Laptelui, inclusiv prin corelarea raportărilor cu facturile. [...]
Ministerul Agriculturii propune creșterea subvenției la cartof la 800 euro/ha pentru a reduce deficitul comercial , printr-o schemă etapizată pe doi ani, potrivit Adevărul . Miza este susținerea producătorilor locali într-o piață presată de importuri ieftine și de un dezechilibru persistent între importuri și exporturi pe segmentul cartofului. Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , spune că ajutorul ar urma să crească de la 200 de euro la 800 de euro pe hectar, argumentând că nivelul actual acoperă doar o parte foarte mică din costurile reale ale înființării și întreținerii unei culturi de cartofi. „Am propus majorarea sprijinului de la 200 de euro la 800 de euro, având în vedere că această majorare ar reprezenta în continuare un procent foarte mic din totalul cheltuielilor necesare pentru înființarea unui hectar de cultură de cartofi în România”, a declarat Tanczos Barna. De ce contează: presiunea importurilor și deficitul comercial Ministerul indică drept argument principal deficitul mare al balanței comerciale la cartof. În plus, fermierii români ar fi fost afectați în 2025 de supraproducția din Germania și Polonia, care a împins pe piața locală cantități mari vândute la prețuri foarte mici. „Au exercitat o presiune uriașă pe piața din România”, a explicat ministrul, precizând că fermierii din alte state au preferat să vândă producția aproape la costul transportului pentru a scăpa de surplusurile acumulate. În acest context, majorarea sprijinului este prezentată ca un instrument de menținere a competitivității producătorilor locali. Cum ar urma să se plătească: două tranșe, pentru a limita impactul bugetar Pentru a reduce impactul asupra bugetului, MADR propune ca sprijinul de 800 euro/ha să fie acordat etapizat, conform ultimei variante transmise către Ministerul Finanțelor și Guvern: 300 euro/ha în 2026 500 euro/ha în 2027 Tanczos Barna afirmă că proiectul este singurul act normativ aflat pe circuitul guvernamental care nu a fost încă aprobat și spune că își dorește adoptarea rapidă. Context: comparația cu alte culturi și semnalul pentru alte sectoare Ministrul interimar susține că, și după majorare, sprijinul pentru cartofi ar rămâne sub nivelul altor culturi, exemplificând cu usturoiul, unde ajutorul ar fi mai generos raportat la costurile de producție. Totodată, el a indicat că probleme similare există și în alte ramuri, dând exemplul sfeclei de zahăr, unde ar fi nevoie de materie primă produsă local pentru fabricile din România, astfel încât dependența de importuri să scadă. Dacă propunerea va fi aprobată de Guvern, cultivatorii de cartofi ar urma să primească una dintre cele mai consistente majorări de sprijin din ultimii ani pentru acest sector, într-un moment în care costurile ridicate și concurența importurilor rămân principalele presiuni invocate de fermieri. [...]
Seceta din ultimii ani a împins fermele comerciale spre datorii pe termen lung , iar restructurarea acestora se întinde pe cinci până la zece ani, potrivit unei declarații a CEO-ului Agricover Holding , Liviu Dobre , citat de Economedia . Liviu Dobre spune că agricultura României a traversat „doi-trei ani destul de grei”, în care seceta a afectat semnificativ situația financiară a fermierilor. În acest context, „mulți dintre ei au acumulat datorii istorice”, iar acestea „nu pot fi rezolvate într-un singur an, indiferent cât de bună ar fi recolta”. Ce înseamnă asta pentru finanțarea din agribusiness Din perspectiva Agricover, răspunsul la presiunea din bilanțurile fermelor este mutarea accentului către finanțări mai lungi, care să permită restructurarea obligațiilor și, simultan, asigurarea capitalului de lucru pentru activitatea curentă. „De aceea încercăm să le oferim soluții de finanțare pe cinci sau chiar zece ani, astfel încât să putem restructura obligațiile existente și, în paralel, să asigurăm capitalul de lucru necesar activităților curente”, a precizat acesta. Dimensiunea portofoliului și structura creditării Dobre afirmă că, la finalul anului trecut, grupul avea un portofoliu de aproximativ 11.000 de fermieri. Raportat la un „univers” de circa 22.000–23.000 de exploatații agricole comerciale, Agricover ar lucra cu „unul din doi fermieri comerciali din România”, conform declarației făcute în podcastul „ Agricultura în schimbare ”, o producție G4Food. În ceea ce privește structura finanțărilor, aproximativ 70% din portofoliul total ar fi credite pe termen mediu, iar restul de 30% finanțări pe termen scurt, destinate susținerii ciclurilor de producție agricolă. La ce să ne așteptăm în continuare Mesajul transmis de conducerea Agricover indică faptul că revenirea la un an agricol bun nu este suficientă, de una singură, pentru „resetarea” rapidă a îndatorării: problema este tratată ca una de durată, care cere refinanțare și restructurare multianuală, nu doar sprijin punctual pentru un sezon. [...]
Suprafața cu usturoi din Olt s-a prăbușit de patru ori , iar numărul fermierilor înscriși în programul guvernamental de sprijin s-a înjumătățit, pe fondul incertitudinii legate de plata ajutorului de minimis și al anunțului privind controale „foarte stricte”, potrivit G4Media . În județul Olt, 356 de fermieri s-au înscris anul acesta în programul pentru susținerea producției de usturoi, declarând o suprafață cultivată de aproximativ 400 de hectare. În ultimii doi ani, suprafețele raportate au fost de 1.600–1.700 de hectare, ceea ce înseamnă un recul de circa patru ori, conform declarațiilor șefului Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, citat de Agerpres. Miza economică este dublă: pe de o parte, reducerea suprafețelor indică o scădere a producției locale potențiale; pe de altă parte, participarea mai mică la schemă poate limita absorbția bugetului public alocat pentru 2026, în condițiile în care sprijinul pe hectar a fost majorat. De ce au renunțat fermierii Ion Drăgoi pune scăderea pe seama a două elemente principale: în 2025 nu s-a acordat ajutorul de minimis, ceea ce a dus la renunțarea sau reducerea drastică a suprafețelor cultivate; autoritățile au anunțat controale în teren „foarte stricte”, iar primăriile au fost informate să nu elibereze adeverințe înainte de verificarea existenței culturii. „A fost o situaţie de incertitudine în ce priveşte acordarea subvenţiei şi de aceea cultivatorii au evitat să pusă usturoi pe suprafeţe mari.” Verificările în teren urmează să înceapă de luni, pe măsură ce DAJ primește notificări de la fermieri. Cum arată schema de sprijin în 2026 Guvernul a aprobat în luna mai schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi în 2026, cu un buget de 60 de milioane de lei. Sprijinul poate ajunge la 3.000 de euro pe hectar (aprox. 15.000 lei), față de 1.500 de euro pe hectar în 2024 (aprox. 7.500 lei). Condițiile menționate în articol includ: suprafață eligibilă: minimum 3.000 mp și maximum 6 hectare/beneficiar; producție minimă: 3,5 tone/hectar; controale mixte DAJ și APIA înainte de recoltare, pentru confirmarea suprafeței, existenței culturii și a densității. Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după verificările în teren și până cel târziu la 23 noiembrie, iar documentele justificative pot fi depuse până la 24 noiembrie inclusiv. În 2024, în Olt, plățile către cultivatorii de usturoi au totalizat circa 13 milioane lei, pentru aproximativ 800 de fermieri care au cultivat 1.776 de hectare. În 2026, cei mai mulți cultivatori sunt în localitățile Vădastra, Vădăstrița și Urzica. [...]
O fermă din Tărpiu a crescut producția de lapte după automatizarea hrănirii , într-o tranziție care arată cum investițiile în tehnologie pot schimba rapid productivitatea și organizarea muncii în zootehnie, potrivit AgroInfo . În satul Tărpiu (comuna Dumitra, județul Bistrița-Năsăud), fermierul Alin Androne a repoziționat exploatația familiei de la bovine pentru carne la vaci de lapte, după ce, în urma studiilor la USAMV Cluj, a decis să adapteze ferma la cerințe mai stricte de lucru și control. Miza nu a fost doar creșterea producției, ci și reducerea consumului de antibiotice, prin condiții mai bune și un control mai bun al fermei. Ce a finanțat Proiectul RAPID și ce s-a schimbat în fermă Sprijinul a venit prin Proiectul RAPID – „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural”, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, ferma a introdus un sistem automatizat de pregătire și distribuire a furajelor. Sistemul poate doza mai precis hrana și furnizează date despre consum, starea de sănătate a animalelor, producția de lapte și rețetele furajere utilizate. Operațional, schimbarea a însemnat trecerea de la o singură hrănire pe zi, care dura „câteva ore bune” dimineața, la administrarea hranei la intervale mai scurte. Efectul măsurabil: producția de lapte a urcat la 40 kg/cap/zi Potrivit fermierului citat de publicație, producția de lapte a crescut de la 37 la 40 de kilograme pe cap de animal pe zi după implementarea noului sistem de furajare. În continuare, prin același proiect, ferma urmează să fie dotată cu un robot pentru colectarea și curățarea automată a gunoiului de grajd, investiție care vizează igiena din adăposturi și reducerea riscului de infecții la nivelul copitelor. Alin Androne estimează că punerea în funcțiune a acestui sistem ar putea reduce consumul de antibiotice cu 30–40%. De ce contează: productivitate, igienă și un model replicabil în comunitate Cazul descris indică un tip de modernizare cu impact direct în costuri de muncă, organizare și rezultate, în care tehnologia este folosită ca instrument de control și eficiență, nu ca scop în sine. În plus, fermierul a organizat întâlniri și vizite în fermă pentru a disemina practicile, iar alți fermieri din zonă s-au arătat interesați de efectele asupra muncii, productivității și sănătății animalelor. Pe termen mai lung, fermierul ia în calcul apropierea de piață printr-o posibilă unitate de procesare a laptelui, însă publicația notează acest obiectiv ca intenție, nu ca investiție deja realizată. [...]
