Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii vrea să permită cumpărarea de animale din fonduri europene, potrivit AgroInfo, care relatează declarațiile ministrului Florin Barbu despre demersurile făcute la nivelul Comisiei Europene. Măsura vizează sprijin financiar pentru achiziția de animale, în special vaci și oi, într-un context în care autoritățile spun că dezvoltarea zootehniei este o prioritate.
„Am notificat deja Comisia Europeană cu privire la acordarea posibilității ca fermierii să achiziționeze animale folosind fondurile europene”, a anunțat ministrul agriculturii, Florin Barbu.
Din informațiile publicate, notificarea către Comisia Europeană este prezentată ca pasul formal care ar deschide calea pentru finanțarea achizițiilor de animale din bani europeni. În articol nu sunt menționate bugete, plafoane pe beneficiar, condiții de eligibilitate sau un calendar de lansare a unei linii de finanțare, astfel că, la acest moment, rămâne de urmărit cum va fi transpusă intenția în reguli și ghiduri aplicabile fermierilor.
Ministrul leagă această direcție de obiectivul de a consolida efectivele din ferme, astfel încât să existe suficientă materie primă pentru unitățile de procesare pe care statul spune că le dezvoltă „în toate regiunile țării” prin programul Investalim. În același mesaj, Barbu menționează întâlniri cu organizațiile de crescători din sectoarele vaci de carne, porci și ovine, pe fondul unui „trend ascendent” al acestor ramuri, fără a oferi însă date cantitative.
Separat, ministrul indică și o schimbare de arhitectură a sprijinului începând cu 2028, când „sprijinul cuplat” din vegetal ar urma să fie legat de zootehnie, astfel încât furajele produse în România să fie folosite pentru hrana animalelor deținute de fermierii români. Sprijinul cuplat este o plată din Politica Agricolă Comună legată de producție, acordată pentru anumite sectoare considerate sensibile; articolul nu precizează cum ar urma să fie făcută concret această legătură și ce condiții ar fi introduse.
Recomandate
Florin Barbu a transmis Comisiei Europene patru propuneri pentru revizuirea Directivei 633 , în încercarea de a limita practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar și de a îmbunătăți accesul producătorilor români la rafturile marilor retaileri, potrivit Digi24 . Demersul vine în contextul în care Comisia Europeană a deschis procesul de revizuire a Directivei 633 UE, actul care stabilește reguli privind practicile comerciale neloiale între companii în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar. Ministrul Agriculturii susține că modificările propuse ar reduce presiunea comercială asupra fermierilor și procesatorilor și ar echilibra relația cu marile lanțuri de magazine. Prima propunere vizează plafonarea volumului de produse vândute sub „marca proprie” a retailerilor (produse comercializate sub brandul magazinului, nu al producătorului). Barbu cere ca aceasta să nu depășească 20% din volumul realizat de magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene, argumentând că diferențele de preț între marca proprie și marca producătorului pot distorsiona concurența la raft. „Marca proprie ar trebui să nu mai depăşească 20% din volumul realizat de către magazinele de retail la nivelul Uniunii Europene. Nu putem vinde un litru de lapte, marca proprie, în România cu 1 euro, iar marca producătorului să aibă preţ de 2 euro la raft”, a transmis ministrul Florin Barbu. A doua propunere se referă la uniformizarea adaosului comercial pentru aceeași gamă de produse, astfel încât retailerii să nu aplice marje foarte diferite în cadrul aceleiași categorii. Ministrul indică existența unor situații în care, în aceeași categorie, unele produse au adaos de 20%, iar altele ajung la 150%, ceea ce ar afecta competitivitatea produselor și poziția furnizorilor în negociere. Celelalte două măsuri țintesc mecanismele comerciale care, în viziunea ministerului, reduc veniturile producătorilor după livrare: eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor (reduceri aplicate ulterior vânzării) și reglementarea discount-ului, despre care Barbu afirmă că poate împinge vânzarea sub costul de producție. În ansamblu, propunerile sunt prezentate ca elemente ce ar trebui incluse în modificarea Directivei 633 pentru a „echilibra piața” și pentru a crește șansele ca producătorii și fermierii să își mențină prezența la raft în marile rețele. [...]
Impozitul pe sere și solarii este amânat până în 2027 , a anunțat ministrul Agriculturii, Florin Barbu , potrivit AgroInfo . Măsura vizează taxa aplicată construcțiilor agricole de tip sere și solarii, iar termenul a fost prorogat, urmând ca proiectul să ajungă în Parlament. Șeful MADR a explicat că, în cazul solariilor, nu poate fi stabilită o valoare impozabilă clară. „Pentru partea de sere și solarii termenul este prorogat până în 2027. Va ajunge în Parlamentul României. Nu se va plăti subvenții pe sere și solarii pentru că nu se poate realiza valoare impozabilă a unui solar”, a precizat ministrul. Discuțiile privind impozitarea au generat controverse în ultimele săptămâni, după ce s-a vehiculat că ar putea fi taxate inclusiv solariile din gospodăriile populației. La finalul anului trecut, premierul Ilie Bolojan a clarificat că măsura se referă strict la serele de tip industrial, nu la construcțiile improvizate din curțile oamenilor, realizate pentru consum propriu. Potrivit explicațiilor oferite atunci de premier, taxarea ar urma să fie de 0,5% din valoare, cu un nivel redus față de alte tipuri de construcții, însă doar pentru exploatațiile comerciale autorizate. Solariile fără autorizație de construire, ridicate pentru uz personal, nu intră în această categorie și nu vor fi impozitate. Prin amânarea până în 2027, Ministerul Agriculturii câștigă timp pentru clarificarea cadrului legal și tehnic privind evaluarea acestor construcții, într-un context în care sectorul legumicol reclamă presiuni financiare și instabilitate fiscală. [...]
Carnea de porc congelată importată nu va mai putea fi vândută drept proaspătă potrivit HotNews.ro , după ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a anunțat că legislația va fi modificată pentru a clarifica etichetarea și modul de comercializare în retail. Anunțul a fost făcut miercuri, 25 februarie 2026, după discuții cu reprezentanții sectorului suin și cu oficiali ai ANSVSA , ANPC și Consiliului Concurenței. Barbu a spus că își dorește ca „tot ceea ce se comercializează pe teritoriul României”, când vine vorba de carne de porc, să fie tratat transparent, astfel încât consumatorul să știe exact ce cumpără. Ce se schimbă la etichetare și la „carnea proaspătă” Ministrul a indicat două reguli-cheie pe care vrea să le introducă: carnea de porc care a fost congelată și apoi pusă la vânzare să aibă mențiunea „decongelare”; carnea vândută ca „fresh”, provenită direct din abator, să respecte un interval clar: 48 de ore și un termen de valabilitate de șase zile, conform declarațiilor sale. Pe scurt, intenția este ca produsul decongelat să nu mai poată fi prezentat drept „proaspăt” în vitrinele din retail, iar diferența să fie vizibilă pentru cumpărător. Tabel: cum ar arăta diferențierea propusă Tip de produs Situație descrisă de ministru Ce ar trebui să vadă clientul Carne de porc congelată (adusă și vândută după decongelare) Comercializată în retail, inclusiv din alte zone ale UE Mențiune clară „decongelare” Carne de porc „fresh” (din abator) Vândută ca proaspătă Reguli legate de timp: 48 de ore, valabilitate de 6 zile De ce spune ministerul că e nevoie de intervenție Florin Barbu a susținut că sectorul suin se confruntă cu „foarte multe probleme”, iar presiunea principală ar fi la poarta fermei, unde prețurile ar fi foarte scăzute. Ministrul a afirmat că, în 2025, unele ferme și societăți din România ar fi înregistrat pierderi „de aproape 30%”, invocând dificultăți de valorificare a producției. În același context, el a dat și un exemplu de dezechilibru între prețurile din magazine și cele plătite fermierilor: a spus că nu acceptă ca în retail carnea să ajungă la 17–18 lei, respectiv 20 de lei pe kilogram, în timp ce porcul viu ar pleca de la poarta fermei la 4,8 lei pe kilogram. Ce urmează, potrivit declarațiilor Ministrul a mai spus că va discuta și cu prim-ministrul pentru a găsi o formulă de sprijin care să evite intrarea în faliment a fermelor, inclusiv prin acoperirea pierderilor raportate pentru anul 2025. În paralel, Barbu a indicat că vrea o coordonare cu Consiliul Concurenței și cu instituțiile implicate în control și protecția consumatorilor, astfel încât „piața și vânzarea porcului în România” să fie „reglementate un pic”. Dacă modificările legislative anunțate vor fi puse în aplicare, impactul imediat ar trebui să se vadă în etichetele din retail și în modul în care este prezentată carnea de porc, mai ales în cazul produselor importate care au fost congelate. [...]
Taxele pentru pășuni au urcat până la 1.700 de lei pe hectar , nivel pe care unii crescători îl consideră imposibil de susținut, a avertizat Ionică Sterp , lider al Asociației Profesionale a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 21 februarie 2026, la Adunarea Generală a Oierilor organizată la Jina, în județul Sibiu. Sterp a prezentat cazul unui fermier din Poiana Sibiului care achită 1.300 de lei pe hectar chirie pentru pășune, la care se adaugă 300 de lei impozit și aproximativ 120 de lei ajustare cu inflația, ajungând la 1.700 de lei pe hectar. În lipsa unui plafon pentru redevențe, susține acesta, costurile au crescut constant, iar majorările din acest an apasă suplimentar asupra exploatațiilor. Pe scurt, structura costului invocat arată astfel: 1.300 lei/hectar – chirie către primărie; 300 lei/hectar – impozit; circa 120 lei/hectar – actualizare cu inflația; total: aproximativ 1.700 lei/hectar. Solicitat să clarifice dacă ministerul poate interveni, secretarul de stat Emil Dumitru a precizat că Ministerul Agriculturii nu are competența de a impune un preț minim sau maxim pentru pășuni. Instituția poate însă verifica modul în care sunt utilizate suprafețele pentru care se acordă subvenții prin APIA , mai ales în contextul unor constatări ale auditului Comisiei Europene privind pășunile alpine închiriate fără animale efectiv prezente la pășunat. Oficialul a mai arătat că peste 10.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol, inclusiv pentru proiecte de energie în sistem dual, subiect contestat de oieri. În rezoluția adoptată la Jina, crescătorii au cerut: atribuirea pășunilor strict în funcție de numărul real de animale; limitarea redevenței la maximum 20% din valoarea subvenției, diferențiat pe zone; interzicerea transformării izlazurilor în parcuri fotovoltaice; modificarea restricțiilor privind pășunatul în perioada 6 decembrie – 24 aprilie; interzicerea dublei concesionări a pășunilor. Nemulțumirile vin într-un moment tensionat pentru sectorul ovin, în care costurile cresc, iar presiunea controalelor și a regulilor europene se intensifică, fără ca autoritățile să poată interveni direct asupra nivelului chiriilor stabilite de primării. [...]
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea , avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor. În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene. Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii. Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri: fermierul cumpără „credite” sau buline de la inspectoratul de muncă; acestea sunt aplicate zilnic lucrătorilor ocazionali; sistemul permite evidență și fiscalizare fără contracte clasice pe termen lung. Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica , președintele Uniunii Oierilor din România , a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat. În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă. [...]
Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali , potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA , acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte. Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%. Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Procedura presupune patru etape clare: Sesizarea primăriei – Fermierul depune rapid o cerere scrisă pentru constatarea pagubelor. Întârzierea poate duce la pierderea dreptului de despăgubire. Activarea comitetului local pentru situații de urgență – Structura condusă de primar transmite, în cel mult 24 de ore, rapoarte către autoritățile județene. Evaluarea în teren – Prin ordin al prefectului, o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcției Agricole verifică suprafața afectată și întocmește procesul-verbal. Centralizarea și raportarea – Datele ajung la Direcția Agricolă Județeană și ulterior la Ministerul Agriculturii pentru validare. Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor. Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate. [...]
