Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri, o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews.
Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo, la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv.
Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov:
Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie.
Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov.
În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea.
Recomandate

Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]

Republica Moldova taie cu 50% tarifele de tranzit feroviar pentru mărfurile din Ucraina , o măsură menită să atragă volume mai mari și să aducă venituri suplimentare operatorului feroviar de stat, potrivit G4Media . Înțelegerea a fost negociată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de la Chișinău cu omologii din Ucraina, sub supravegherea prim-miniștrilor celor două țări, conform Radio Chișinău, citat de executivul moldovean și transmis de Agerpres. Pe fondul planurilor Ucrainei de a exporta și transporta „până la 6 milioane de tone” în anul agricol 2026 pe rute regionale, Chișinăul urmărește să capteze „circa 10%” din acest volum, oferind reducerea de 50% pentru tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova. Surse guvernamentale moldovene au explicat că astfel de reduceri sunt o practică folosită pentru a atrage volume mari de tranzit și că, chiar și cu tarife diminuate, volumele negociate ar urma să genereze venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM) . Guvernul de la Chișinău estimează oportunitatea pentru CFM la „câteva milioane de euro”. Calendarul aplicării și implicații operaționale Părțile au agreat ca noul regim să se aplice „odată cu momentul solicitării”, în intervalul 10 august – sfârșitul anului 2026. În paralel, se lucrează la creșterea capacității CFM pentru o logistică „cât mai eficientă”, fără ca materialul citat să detalieze investițiile sau măsurile concrete. Separat de componenta de marfă, începând cu 17 august va fi modificată ruta trenului Kiev–Chișinău, în baza acordului dintre cele două țări, cu obiectivul de a facilita transferul cetățenilor ucraineni către Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit Radio Chișinău. [...]

Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]

Escaladarea atacurilor în Marea Neagră împinge în sus costurile de transport și asigurare , cu efect direct asupra fluxurilor de cereale și petrol din regiune, într-un moment în care rutele maritime globale sunt deja sub presiune, potrivit Economica . Marea Neagră este o rută-cheie pentru exporturile de cereale, țiței și produse rafinate, iar în ultimele săptămâni Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile reciproce asupra facilităților de export agricol și a navelor comerciale. În paralel, Ucraina a crescut atacurile asupra petrolierelor implicate în comerțul cu petrol al Rusiei, ceea ce adaugă un nou „punct de presiune” pe piețele de mărfuri, deja afectate de perturbări în Orientul Mijlociu. „Consecințele… sunt deja vizibile pe piețele agricole globale.” Declarația aparține lui Kayoko Gotoh, directoare în cadrul departamentelor ONU pentru afaceri politice și operațiuni de menținere a păcii, într-o sesiune a Consiliului de Securitate , unde a avertizat și că „nu trebuie să permitem ca această spirală periculoasă de escaladare să continue”. Costuri mai mari pentru armatori: tarife zilnice și prime de război în creștere Creșterea riscurilor de securitate se vede deja în costurile operaționale ale transportului maritim. Estimările de piață indică faptul că tarifele medii zilnice pentru petrolierele din Marea Neagră au depășit 300.000 de dolari pe zi (aprox. 1,38 milioane lei), de la puțin peste 200.000 de dolari pe zi (aprox. 920.000 lei) cu o săptămână înainte. În același timp, costurile asigurării împotriva riscului de război pentru escală în terminalele din Marea Neagră au urcat până la 2% din valoarea navei, de la circa 1% cu două săptămâni în urmă, potrivit surselor din asigurări citate în material. Chiar și variații aparent mici se traduc în „sute de mii de dolari” costuri suplimentare pentru fiecare voiaj. Efecte în lanț: exporturi mai lente și rute alternative sub capacitate Escaladarea afectează deja fluxurile comerciale. Grupul rus de transport maritim FESCO a anunțat că suspendă comenzile noi de transport prin Marea Neagră, după ce una dintre navele sale a fost lovită într-un atac ucrainean cu dronă. Pe segmentul agricol, Rusia a intensificat atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare din jurul hubului Odesa, prin care sunt exportate peste 90% din produsele agricole ale Ucrainei. Produsele agricole rămân principala sursă de venit din export a Ucrainei, iar Kievul caută rute alternative, însă ministrul agriculturii Vitali Koval a declarat pentru Reuters că acestea nu vor ajunge la capacitate maximă până la sfârșitul lunii august și vor gestiona doar aproximativ jumătate din volumul transportat în mod normal prin porturile de la Marea Neagră. În plus, activitatea de transport maritim în Marea Azov a fost restricționată din 10 iulie, afectând în principal portul rus de cereale de la Taman, potrivit unor surse din comerț. Exporturile de cereale continuă din Novorossiisk și Tuapse, dar într-un ritm mai lent decât înainte. Presiune și pe exporturile de petrol: CPC, vulnerabilitate regională Atacurile ucrainene din iulie asupra petrolierelor au deteriorat mai multe nave și au dus la suspendarea temporară a operațiunilor de încărcare la Novorossiisk și la terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC), principala poartă de export pentru țițeiul kazah. Brokerul de nave BRS avertizează că CPC este o rută critică pentru Kazahstan, gestionând aproximativ 80% din exporturile de țiței ale țării, astfel că orice întrerupere prelungită poate deveni o problemă pentru fluxurile regionale de aprovizionare. Într-un scenariu în care volumele din Marea Neagră rămân la nivelurile reduse din ultimele două săptămâni, Niels Rasmussen, analist-șef pe transporturi în cadrul asociației BIMCO, estimează că volumele globale ale petrolierelor care transportă țiței ar putea scădea cu 3%, într-o piață care „se confruntă deja cu provocări”. [...]

Packeta își multiplică de aproape șase ori rețeaua de puncte de ridicare din România , după ce a integrat infrastructura Poștei Române, potrivit Profit . Miza operațională este extinderea rapidă a acoperirii în localități unde curierii comerciali au prezență mai redusă, cu efect direct asupra opțiunilor de livrare pentru magazinele online. Salt de la 1.024 la aproape 6.000 de puncte pick-up Prin integrarea a aproape 5.000 de oficii și puncte poștale, rețeaua de puncte pick-up disponibilă prin Packeta România crește de la 1.024 la aproape 6.000 de unități la nivel național. Extinderea vizează atât livrarea la adresă, cât și preluarea coletelor din puncte pick-up. În paralel, parteneriatul consolidează acoperirea pentru livrarea la adresă: folosind infrastructura Poștei Române, Packeta poate ajunge la peste 11 milioane de adrese unice din toate unitățile administrativ-teritoriale ale României. Ce se schimbă pentru magazinele online și destinatari Pentru comercianți, integrarea înseamnă acces la o infrastructură națională prin aceeași platformă logistică, cu relevanță mai ales pentru livrările în localități mici și comunități cu densitate mai redusă de puncte pick-up comerciale. Pentru destinatari, opțiunile de livrare se extind, cu posibilitatea de a alege între: livrare la adresa indicată; ridicare dintr-un punct pick-up Packeta; preluarea coletului dintr-un oficiu sau punct poștal inclus în rețeaua disponibilă prin Packeta. Capacitatea Poștei și contextul de grup Rețeaua Poștei Române include peste 5.000 de subunități poștale și este susținută de 41 de huburi logistice și de curierat și de peste 1.000 de curse auto regulate zilnic, cu o capacitate totală de sortare de peste 500.000 de colete pe zi la nivelul întregii rețele logistice. La nivel de grup, Packeta operează peste 187.000 de puncte pick-up partenere și peste 12.000 de lockere Z-BOX. Grupul ceh a raportat un an record, cu 184 de milioane de colete livrate în 33 de țări. Investiții și direcții pentru 2026 Packeta operează două hub-uri logistice majore, în București și Oradea, cu roluri diferite în deservirea piețelor regionale. În 2025, investițiile au vizat automatizarea proceselor, optimizarea rutelor și dezvoltarea sistemelor IT, cu impact asupra predictibilității livrărilor și capacității de procesare în perioadele de vârf. Compania lucrează cu peste 1.800 de magazine online și selleri, iar pentru 2026 estimează menținerea unui ritm similar de creștere pe segmentul internațional și majorarea volumelor totale de colete procesate, atât intern, cât și transfrontalier, pe fondul dezvoltării livrărilor cross-border și al optimizărilor logistice după intrarea completă a României în Schengen. [...]

România rămâne un risc major pentru transportul rutier , cu o rată a mortalității în accidente care o plasează pe locul al treilea în Europa, potrivit Antena 3 . Datele vin dintr-un studiu publicat înaintea sezonului de călătorii de vară și indică 68 de decese la un milion de locuitori, România fiind depășită doar de Serbia și Bulgaria. Studiul, realizat de Vignette Switzerland (platformă care furnizează viniete electronice pentru Elveția), arată că Serbia conduce clasamentul negativ pentru al doilea an consecutiv, cu 74 de decese rutiere la un milion de locuitori. Bulgaria este pe locul al doilea, cu 71 de morți la un milion, urmată de România, cu 68. În material este menționat că Serbia are o rată cu 72% mai mare decât media Uniunii Europene, deși cele mai recente date ar indica o ușoară îmbunătățire față de anul anterior. Ce înseamnă pentru transport și logistică Pentru companiile care operează flote sau depind de transport rutier, poziționarea României în acest clasament sugerează un risc operațional ridicat: probabilitate mai mare de incidente grave, cu potențiale efecte în continuitatea livrărilor și în costuri (de la timpi pierduți până la impact asupra personalului și vehiculelor). Sursa nu detaliază costuri sau măsuri concrete, dar subliniază diferențe mari de risc între țări, inclusiv în zone turistice intens circulate vara. Cum arată comparația cu țările „sigure” La polul opus, Norvegia și Suedia au raportat câte 19 decese rutiere la un milion de locuitori, cele mai mici valori din clasament. Prin comparație, rata mortalității pe șoselele din Serbia este „de aproape patru ori mai mare” decât în cele două state nordice, potrivit studiului citat. Tendințe pe 10 ani: unde s-a îmbunătățit situația Analiza urmărește și evoluția siguranței rutiere în ultimul deceniu. Sunt menționate reduceri semnificative ale numărului de decese în: Lituania: minus 43% față de acum zece ani; Letonia: minus 37%; Bulgaria: minus 36%; Grecia: minus 35%; Ungaria: minus 30%. În același timp, în Portugalia scăderea este de doar 1% față de 2015, iar Franța a înregistrat o reducere de 6% în aceeași perioadă. Recomandări pentru deplasările de vară Specialiștii citați în material recomandă celor care călătoresc cu mașina prin Europa să verifice regulile de circulație din fiecare țară, să își pregătească traseul și să conducă prudent, mai ales pe drumuri necunoscute. [...]