Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Wizz Air își extinde oferta sezonieră spre Grecia, cu 10 rute din trei orașe și prețuri de la 79 lei, într-o mișcare care poate pune presiune pe tarifele de vară și poate redistribui cererea de pe charterele turistice către zboruri regulate, potrivit Economedia.
Compania spune că inaugurează „astăzi” toate rutele sale de vară din România către insulele grecești. În 2026, Wizz Air operează 10 rute către șase insule din Grecia, cu plecări din București (Otopeni), Cluj-Napoca și Timișoara, iar tarifele pornesc de la 129 lei pe segment, cu bilete deja la vânzare.
Din București Otopeni, operatorul pornește șase rute către Cefalonia (rută nouă), Corfu, Heraklion (Creta), Mykonos, Santorini și Zakynthos. Frecvențele sunt, în unele cazuri, apropiate de un program „de linie” pe sezon: Heraklion este operat zilnic, iar Corfu are zboruri în șase zile din șapte.
Din Cluj-Napoca, Wizz Air le oferă călătorilor conexiuni directe către Corfu, Heraklion și Zakynthos, iar din Timișoara – zbor direct către Zakynthos (o dată pe săptămână, duminica).
Conform tabelului publicat, rutele au următoarele frecvențe, date de start și tarife „de la”:
În prezent, Wizz Air are la vânzare 220 de rute de la 14 aeroporturi din România, conectând pasagerii cu 83 de destinații din 27 de țări. Compania menționează că, în 19 ani de activitate în România, a înființat nouă baze operaționale și are peste 1.600 de angajați.
Separat, Economica notează că tarifele pentru zborurile către insulele grecești pornesc de la 79 de lei și că biletele sunt disponibile pe wizzair.com și în aplicația mobilă WIZZ, în contextul extinderii ofertei sezoniere către destinații mediteraneene.
Recomandate
Wizz Air scoate din vânzare șase rute din România, reducând conectivitatea din București, Timișoara și Craiova ; potrivit Economedia , compania a eliminat din sistemul de rezervări zborurile pentru legături către mai multe destinații europene, într-o nouă reconfigurare a rețelei operaționale. Informațiile sunt relatate de BoardingPass , care notează că decizia afectează zboruri de pe aeroporturile din București (Otopeni și Băneasa), Craiova și Timișoara. Timișoara: o rută nu mai este lansată deloc Cea mai abruptă schimbare vizează aeroportul „Traian Vuia” din Timișoara: Wizz Air renunță complet la inaugurarea rutei către Birmingham (Marea Britanie), deși zborurile erau programate să înceapă pe 21 mai 2026, cu două frecvențe săptămânale (joi și duminică). București: patru conexiuni dispar, cu termene diferite Din Capitală sunt eliminate patru rute, operate de pe „Henri Coandă” (Otopeni) și „Aurel Vlaicu” (Băneasa), cu opriri etapizate pe parcursul verii și toamnei: București – Bratislava (Slovacia): ultimul zbor programat este pe 29 iunie 2026 . București – Paris Orly (Franța): ruta este eliminată după 9 august 2026 ; compania păstrează doar zborurile către Beauvais . București – Pescara (Italia): ruta este închisă odată cu încheierea sezonului oficial de vară 2026 . București Băneasa – Wroclaw (Polonia): suspendare din ultimele zile ale lunii octombrie 2026 . Craiova: se opresc zborurile regulate către Memmingen În plus, începând cu sfârșitul lunii iunie 2026 , compania va anula toate zborurile regulate dintre Craiova și Memmingen (Germania) . Pentru pasageri, miza imediată este reducerea opțiunilor de zbor direct și necesitatea de a reconfigura planurile de călătorie (inclusiv prin alte aeroporturi sau conexiuni), în condițiile în care rutele sunt retrase cu calendare diferite pe parcursul lui 2026. (Detalii suplimentare despre rețeaua Wizz Air sunt prezentate de BoardingPass în materialul citat de Economedia.) [...]
Implementarea sistemului biometric EES în Schengen împinge timpii de procesare la frontieră până la ore întregi , iar companiile aeriene își ajustează deja recomandările operaționale către pasageri, potrivit Economica . Wizz Air îi sfătuiește pe pasageri să ajungă mai devreme la aeroport, după ce noile verificări au generat întârzieri semnificative și, în unele cazuri, pierderea zborurilor de legătură sau a curselor de întoarcere. Avertismentul a fost transmis de Yvonne Moynihan, director general al filialei britanice a companiei, într-un context în care presa britanică relatează blocaje la controalele de pașapoarte. „În mod normal recomandăm pasagerilor să ajungă cu două ore înainte de zbor, însă în actualele condiții îi sfătuim să aloce trei ore.” Ce schimbă EES și de ce apar blocaje Problemele sunt asociate cu implementarea completă a Entry/Exit System (EES) , mecanismul european care a înlocuit ștampilarea manuală a pașapoartelor pentru cetățenii din afara Uniunii Europene cu o înregistrare digitală și biometrică. Sistemul colectează amprente și imagini faciale la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen și este operațional în toate statele participante din aprilie 2026. Autoritățile europene susțin că procedura durează, în mod normal, aproximativ un minut pentru fiecare călător, însă aeroporturile și operatorii de transport spun că, în practică, noile verificări produc blocaje în perioadele de trafic intens. Întârzieri de până la trei ore și măsuri temporare Reprezentanții Airports Council International (ACI Europe) afirmă că întârzierile s-au accentuat în ultimele săptămâni, iar în unele aeroporturi din: Franța Spania Portugalia Italia Belgia Germania călătorii au ajuns să aștepte până la trei ore pentru controlul de frontieră. În Portugalia au circulat imagini cu pasageri blocați în terminale timp de mai multe ore, iar unele relatări indică așteptări de până la șase ore în perioadele de vârf. Pentru reducerea presiunii, unele state au introdus măsuri temporare: în luna mai, autoritățile franceze au suspendat parțial aplicarea noilor verificări în Portul Dover, după cozi de peste două ore. Sezonul estival, testul de stres pentru aeroporturi Companiile aeriene și operatorii aeroportuari se așteaptă ca situația să se înrăutățească odată cu începutul sezonului de vară, când milioane de turiști vor tranzita aeroporturile europene. Un sondaj realizat în Marea Britanie arată că aproape șase din zece turiști care intenționează să călătorească în Europa anul acesta se așteaptă la întârzieri cauzate de noul sistem. În acest context, recomandarea operațională pentru pasageri este să își planifice mai atent călătoria și să aloce timp suplimentar pentru controlul de frontieră. Cine este vizat de EES și ce înseamnă pentru România EES se aplică cetățenilor din afara Uniunii Europene care intră în spațiul Schengen. România și Bulgaria, devenite membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, folosesc la rândul lor mecanismul pentru călătorii din state terțe. Cetățenii români nu sunt supuși înregistrării biometrice EES atunci când călătoresc în interiorul spațiului Schengen. [...]
Aeroportul Suceava accelerează creșterea traficului, punând presiune pe capacitate și investiții. În primele patru luni din 2026, aeroportul a fost tranzitat de 307.053 pasageri, cu 45,6% peste nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar , care citează statisticile Asociației Aeroporturilor din România. Creșterea nu este doar de volum, ci și de utilizare operațională: numărul de mișcări de aeronave a urcat cu 28,9% în intervalul ianuarie–aprilie, semn că aeroportul gestionează mai multe operațiuni, nu doar avioane mai pline. Aprilie 2026: Suceava urcă în clasamentele naționale Datele pentru aprilie arată 86.976 pasageri, iar aeroportul a ajuns pe locul 6 la nivel național după numărul total de pasageri, conform unui comunicat al Consiliului Județean Suceava . În aceeași lună, aeroportul s-a situat: pe locul 4 la nivel național la traficul de pasageri non-Schengen; pe locul 6 la traficul extern de pasageri. Comparativ cu aprilie 2025, traficul de pasageri a crescut cu aproximativ 55%, iar mișcările de aeronave cu aproximativ 9%, potrivit aceleiași surse. Modernizarea: răspunsul la creșterea cererii Avansul traficului vine în timp ce Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava (subordonat Consiliului Județean Suceava) se află într-un proces de modernizare. În locul containerului folosit anterior pentru îmbarcare se construiește o sală de așteptare de peste 400 mp, care ar urma să funcționeze până la realizarea terminalului 3. Terminalul 3 este descris ca un proiect de aproximativ 11.000 mp, aflat în procedură de licitație. În paralel, aeroportul urmează să primească „în câteva săptămâni” un sistem modern de balizaj luminos pentru ghidarea aeronavelor la sol pe timp de noapte și în condiții meteo dificile. Pachetul de modernizare include și: sistemul ILS CAT III (sistem de aterizare instrumentală pentru vizibilitate redusă); extinderea parcării; noul drum de legătură Burdujeni–Aeroport; o uzină electrică modernă; un parc fotovoltaic. Dependența de Wizz Air și miza investițiilor În 2025, aeroportul a avut 769.608 pasageri (plus 3% față de anul anterior) și 7.070 mișcări de aeronave (plus 2,37% față de 2024). Tot în 2025, Wizz Air a transportat 646.018 pasageri, adică aproximativ 84% din traficul total, iar gradul mediu de ocupare a fost de aproximativ 90%, potrivit informațiilor anterioare citate în articol. Publicația notează că proiectele de modernizare au contribuit la decizia Wizz Air de a redeschide, în decembrie 2025, baza operațională de la Suceava, închisă în 2023, odată cu introducerea de rute noi către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru. În februarie 2026, Consiliul Județean Suceava a demarat licitația pentru proiectarea și execuția terminalului 3, o investiție estimată la aproximativ 167,5 mil. lei (circa 33 mil. euro), fără TVA. Câștigătorul ar urma să aibă la dispoziție 24 de luni pentru executarea contractului (5 luni proiectare și 19 luni execuție), conform informațiilor anterioare menționate. [...]
Comenzile pentru supertancuri petroliere au urcat la un maxim al ultimilor 18 ani , pe fondul tarifelor explodate după izbucnirea războiului din Iran, dar și al presiunii de reînnoire a flotei, potrivit Economica . Miza economică este dublă: armatorii capitalizează pe câștiguri pe termen scurt, însă o eventuală prelungire a perturbărilor poate întoarce piața împotriva lor. Datele Clarkson Research Services Ltd . arată că, la nivel global, sunt comandate 262 de supertancuri (VLCC – nave foarte mari pentru țiței), fiecare cu o capacitate de două milioane de barili. Potrivit Agerpres, acest volum depășește precedentul maxim istoric atins în octombrie 2008. Tarifele au sărit, dar blocajele pot eroda câștigurile Piața a fost „perturbată” de războiul din Iran, însă a și profitat: tarifele s-au dublat față de nivelurile de dinaintea conflictului și, uneori, au ajuns la maxime istorice de câteva sute de mii de dolari pe zi, pe fondul întreruperilor. În același timp, blocarea Strâmtorii Ormuz a redus drastic livrările de petrol, ceea ce, dacă persistă, poate afecta în timp câștigurile, mai ales dacă tensiunile se traduc într-o scădere a cererii de petrol pe termen lung. „Este temporar mai bine” decât în 2004-2008, atunci când piaţa a explodat. „Dar dacă continuă, va fi rău pentru petroliere” Declarația îi aparține lui George Economou, fondator al TMS Group, făcută la forumul Posidonia de la Atena. Efect de avuție în sector și scumpiri puternice la navele second-hand Pe bursă, sectorul a reacționat rapid: capitalizarea de piață a 15 dintre cele mai mari companii deținătoare de tancuri petroliere a depășit 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) de la debutul războiului din Iran, față de „abia la jumătate” la începutul anului, potrivit datelor citate. În paralel, s-au scumpit și petrolierele la mâna a doua. Conform Clarkson, un petrolier vechi de 10 ani costă în prezent aproximativ 115 milioane de dolari (aprox. 529 miliarde lei), cel mai ridicat preț înregistrat după 2008. De ce se comandă atât de multe nave noi În explicațiile invocate de proprietari apar două elemente: numărul mare de petroliere vizate de sancțiuni, care reduce oferta „utilizabilă” pe anumite rute; îmbătrânirea flotei: vârsta medie a flotei de supertancuri a ajuns la cel mai ridicat nivel de după 1998, ceea ce crește nevoia de înnoire. Tendința nu e izolată: la nivelul întregii industrii navale, comenzile de nave sunt la maximumul ultimilor 14 ani. „Cel mai mare risc cu care se confruntă transportul maritim în acest moment îl reprezintă proprietarii de nave bogaţi” Afirmația este atribuită lui George Youroukos, președintele executiv al companiei de containere Global Ship Lease. În acest context, Economica notează și cazul unui armator sud-coreean care, cu sprijinul MSC Mediterranean Shipping Company SA, a cumpărat în ultimele luni petroliere la prețuri foarte ridicate, tranzacții care au lăsat unor vânzători flote mai mici, dar mai mult capital, reinvestit ulterior în nave noi. [...]
Metrorex scoate la licitație un contract de pază de aproape 251 milioane lei pentru trei ani, cu 38% mai scump decât cel actual , potrivit HotNews . Miza economică este semnificativă: vorbim despre unul dintre cele mai mari contracte de securitate ale companiei din ultima perioadă, într-un context în care costurile cu paza au fost deja criticate public. Anunțul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) ca „Servicii de pază la Metrorex S.A., acord cadru pe o perioadă de 36 de luni”, iar valoarea totală estimată a procedurii este de 250.948.368 lei (aprox. 50.400.000 euro, adică aprox. 252.000.000 lei). Cât crește costul față de contractul precedent Noua achiziție vine după o rundă anterioară de licitație lansată în februarie 2023, când valoarea totală estimată a contractului era între 185.815.526,40 și 191.389.992,20 lei. În octombrie 2023, Metrorex a desemnat câștigătoare asocierea Senzor Guard Security – Akyle Security – Tetra Sistems Guard, iar valoarea contractului a fost stabilită la 181,58 milioane lei pentru 36 de luni. Conform informațiilor citate, acel nivel era deja cu 45% mai mare anual față de perioada anterioară, iar noua licitație ar urca încă o dată costurile, cu 38%. Ce acoperă licitația și care este termenul Procedura vizează asigurarea pazei pentru toate obiectivele Metrorex, cu scopul declarat de a menține un nivel ridicat de siguranță în întreaga rețea de metrou din București. Termenul-limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 14 iulie 2026, ora 15:00 (ora României). Context: criticile privind „armata de paznici” HotNews notează că licitația este lansată în ciuda criticilor formulate în martie de Ilie Bolojan , premier la acel moment, la adresa dimensiunii dispozitivului de pază de la Metrorex. „Nu cred că trebuie să avem o armată de paznici la Metrorex care poate nu-și justifică activitatea, de exemplu”, a declarat Bolojan. [...]
Italia introduce, de la 1 iunie, rambursări din taxa de autostradă pentru întârzieri mari , o schimbare cu impact direct asupra modului în care operatorii de infrastructură își gestionează lucrările și incidentele, potrivit Stirile Pro TV . Măsura permite șoferilor să recupereze o parte din taxa de autostradă de la operatorii rețelei atunci când apar întârzieri și blocaje provocate de lucrări sau ambuteiaje. Conform organizației italiene Codacons , sistemul pune în aplicare o decizie adoptată în 2025 de autoritatea de reglementare în domeniul transporturilor , informație preluată de la Ansa.it . Cum se aplică rambursările și ce limitări există În prima etapă, rambursările pentru întârzierile cauzate de lucrări se acordă doar pe traseele administrate integral de același concesionar (operator). Pentru sectoarele gestionate de mai mulți concesionari, despăgubirile ar urma să fie disponibile începând cu 1 decembrie 2026. Praguri de întârziere și procentele de compensare Valoarea compensațiilor pentru întârzierile provocate de lucrări diferă în funcție de lungimea traseului: sub 30 km: rambursarea se acordă indiferent de durata întârzierii; între 30 și 50 km: întârzierea trebuie să depășească 10 minute; peste 50 km: întârzierea trebuie să fie de cel puțin 15 minute. Sumele sunt calculate pe baza coeficienților stabiliți de autoritatea competentă, potrivit aceleiași surse. Pentru ambuteiaje, rambursarea este legată de durata blocajului: 50% din taxa de drum pentru întârzieri între 60 și 119 minute; 75% pentru întârzieri între 120 și 179 de minute; 100% dacă blocajul depășește trei ore. Din perspectivă operațională, schema introduce un stimulent financiar pentru concesionari să reducă durata și impactul șantierelor și al blocajelor, deoarece o parte din venituri poate fi returnată utilizatorilor în condițiile stabilite de reglementator. [...]
