Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Wizz Air își extinde oferta sezonieră spre Grecia, cu 10 rute din trei orașe și prețuri de la 79 lei, într-o mișcare care poate pune presiune pe tarifele de vară și poate redistribui cererea de pe charterele turistice către zboruri regulate, potrivit Economedia.
Compania spune că inaugurează „astăzi” toate rutele sale de vară din România către insulele grecești. În 2026, Wizz Air operează 10 rute către șase insule din Grecia, cu plecări din București (Otopeni), Cluj-Napoca și Timișoara, iar tarifele pornesc de la 129 lei pe segment, cu bilete deja la vânzare.
Din București Otopeni, operatorul pornește șase rute către Cefalonia (rută nouă), Corfu, Heraklion (Creta), Mykonos, Santorini și Zakynthos. Frecvențele sunt, în unele cazuri, apropiate de un program „de linie” pe sezon: Heraklion este operat zilnic, iar Corfu are zboruri în șase zile din șapte.
Din Cluj-Napoca, Wizz Air le oferă călătorilor conexiuni directe către Corfu, Heraklion și Zakynthos, iar din Timișoara – zbor direct către Zakynthos (o dată pe săptămână, duminica).
Conform tabelului publicat, rutele au următoarele frecvențe, date de start și tarife „de la”:
În prezent, Wizz Air are la vânzare 220 de rute de la 14 aeroporturi din România, conectând pasagerii cu 83 de destinații din 27 de țări. Compania menționează că, în 19 ani de activitate în România, a înființat nouă baze operaționale și are peste 1.600 de angajați.
Separat, Economica notează că tarifele pentru zborurile către insulele grecești pornesc de la 79 de lei și că biletele sunt disponibile pe wizzair.com și în aplicația mobilă WIZZ, în contextul extinderii ofertei sezoniere către destinații mediteraneene.
Recomandate
Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]
Wizz Air adaugă din 26 septembrie o legătură directă Roma–Constanța , într-un moment în care își ajustează capacitatea și are în analiză reduceri în România , potrivit Profit . Noua rută va fi operată de pe Aeroportul Roma Fiumicino către Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța. Zborurile sunt programate de două ori pe săptămână, marțea și sâmbăta, conform datelor de pe site-ul companiei. Ce înseamnă operațional noua rută Extinderea din Roma vine în contextul în care Wizz Air a lansat în septembrie încă trei curse din capitala Italiei și se pregătește să primească a 17-a aeronavă Airbus A321neo la baza de acolo, descrisă drept cea mai mare a companiei din Italia. Wizz Air a ajuns al doilea mare operator aerian din Italia după numărul de pasageri și a inaugurat recent a șaptea bază din țară, la Torino. În paralel, compania a decis să reducă capacitatea de iarnă cu 5%, alăturându-se altor operatori care și-au temperat planurile de creștere, pe fondul războiului din Iran, mai notează publicația. Contextul mai larg: presiune pe capacitate și personal în România Pe piața locală, Wizz Air are în prezent 40 de avioane alocate bazelor din România, însă există și un scenariu „aflat în analiză” care ar presupune reducerea flotei cu patru aeronave (două A320ceo, un A321neo și un A321ceo), conform Airlines Travel, citată de Profit. În acest scenariu, ajustările ar viza: Cluj-Napoca: de la 7 la 6 aeronave Iași: de la 4 la 3 aeronave Craiova: de la 2 la 1 aeronavă București Băneasa: de la 2 la 1 aeronavă Implementarea unor eventuale reduceri ar urma să aibă loc în a doua jumătate a exercițiului financiar 2027, iar impactul asupra posturilor este prezentat ca potențial, nu automat. Separat de scenariul de flotă, compania „vrea să declanșeze” concedieri colective în România, la bazele de la Iași, București, Craiova și Cluj: din 1.892 de salariați ar urma să fie afectați 172, cu concedieri în octombrie–noiembrie 2026, conform Apix, care publică o notificare către angajați. Documentul indică drept criterii de departajare performanța (pe baza ultimei evaluări) și, dacă aceasta nu permite diferențierea, vechimea în cadrul grupului Wizz Air. Ținte de creștere, dar cu ajustări pe termen scurt Wizz Air a transportat 69,7 milioane de pasageri în anul fiscal 2026 și operează 269 de aeronave. Pe termen mediu, compania și-a setat obiective de venituri de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) și o marjă de 10% din câștigurile înainte de dobânzi și impozite până în anul fiscal 2030, cu o flotă-țintă de 335 de aeronave și 127 de milioane de pasageri anual. Pe termen scurt, însă, mixul de extinderi punctuale (precum Roma–Constanța) și tăieri de capacitate/rute sugerează o reconfigurare atentă a rețelei, în funcție de cerere și costuri. [...]
Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]
Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]
Valul de atacuri cu drone împinge costurile și riscurile transportului maritim în tot bazinul Mării Negre , cu efecte directe asupra rutelor comerciale, asigurărilor și disponibilității echipajelor, potrivit HotNews . În doar 10 zile, șase nave comerciale au fost atacate în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei, iar analiști de risc și oficiali indică drone rusești drept sursă probabilă a loviturilor. Atacurile au vizat inclusiv transporturi de cereale și petrol și au determinat asigurătorii maritimi să extindă zonele de „pericol ridicat” la întregul bazin al Mării Negre, ceea ce se traduce, în practică, prin prime mai mari și condiții mai stricte pentru armatori și operatori. Ce s-a întâmplat pe ruta comercială din apropierea României și Bulgariei Potrivit unei analize The Guardian (citată de HotNews), seria de lovituri marchează o escaladare a conflictului maritim spre granițele NATO. Cronologia prezentată include: 6 octombrie: nava turcească „Alfa Watan”, aflată în drum spre portul românesc Sulina, este atacată în zona economică exclusivă a Bulgariei; echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a detectat o explozie la 70 de mile (aprox. 113 km) de orașul Byala, fiind găsită o barcă de salvare răsturnată, iar 10 membri ai echipajului au fost raportați dispăruți; șase zile mai târziu: nava „HS Dignity” este lovită de drone în largul coastelor Bulgariei, cu 11 membri ai echipajului decedați; până joi: atacurile ajung să afecteze și spațiul aerian și apele teritoriale ale României; două nave-cisternă pentru produse chimice, „Wine Trader” și „Yara J”, sunt atacate și rămân în flăcări, iar alți șapte marinari sunt dați dispăruți; sunt menționate și atacuri asupra „Able” (cargou sub pavilion Palau, transportând grâne) și „Chelsea-3” (navă de mărfuri generale sub pavilion maltez), în zona economică exclusivă a Bulgariei. HotNews notează că bilanțul marinarilor civili pierduți în acest val de atacuri depășește numărul total al militarilor americani uciși pe parcursul întregului conflict cu Iranul, conform sursei citate. Impact operațional: asigurări mai scumpe și reticență în piață Pe fondul escaladării, numărul de nave care fac escală în Ucraina a scăzut brusc, iar tarifele de asigurare au crescut, în timp ce marinarii și operatorii devin reticenți să mai lucreze în bazinul Mării Negre, potrivit informațiilor din articol. Un element agravant este folosirea tacticii „double tap”, descrisă ca o combinație de drone aeriene și drone de suprafață, cele din urmă transportând adesea până la o jumătate de tonă de încărcături explozive. Tomas Alexa, analist senior la compania Ambrey, avertizează că amenințările asupra transportului maritim de mărfuri nu se vor opri și indică o creștere bruscă a ritmului atacurilor începând din iulie, forțele ruse fiind considerate responsabile pentru 80% dintre acestea. Presiune pe securitate și discuții NATO, pe fondul riscului de „zonă moartă” Apropierea atacurilor de granițele statelor NATO alimentează discuții diplomatice despre posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultări între aliați în caz de amenințare), menționează analiza citată. În paralel, operatorii avertizează asupra efectelor asupra comerțului general din Marea Neagră, proprietarul unei agenții de transport maritim, Todor Georgiev, spunând că marea riscă să devină o „zonă moartă”. Pe linie politică, premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat atacurile din vecinătatea apelor sale teritoriale drept „absolut inacceptabile” și a spus că, deși nu există dovezi clare pentru atribuirea directă a responsabilității, „logica sugerează” că rezultatul este în favoarea Federației Ruse. Oficialii bulgari au cerut sprijinul UE și NATO pentru consolidarea securității, în cooperare cu Turcia și România. În România, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța s-a oferit să ajute cu echipamente pentru consolidarea securității la Marea Neagră, în contextul unor discuții purtate la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European. De ce contează pentru transport și logistică Marea Neagră este descrisă de ministrul român de Externe, Oana Țoiu, drept „o arteră alimentară globală”, iar intensificarea atacurilor ridică simultan costurile (prin asigurări) și riscurile operaționale (prin disponibilitatea echipajelor și evitarea rutelor). În acest context, orice extindere a zonelor de risc și orice nou incident în apropierea apelor României și Bulgariei poate produce efecte rapide în lanț: de la întârzieri și rerutări, până la scumpirea transportului pentru mărfuri sensibile precum cerealele, produsele petroliere și chimice. [...]
Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]
