Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Implementarea sistemului biometric EES în Schengen împinge timpii de procesare la frontieră până la ore întregi, iar companiile aeriene își ajustează deja recomandările operaționale către pasageri, potrivit Economica.
Wizz Air îi sfătuiește pe pasageri să ajungă mai devreme la aeroport, după ce noile verificări au generat întârzieri semnificative și, în unele cazuri, pierderea zborurilor de legătură sau a curselor de întoarcere. Avertismentul a fost transmis de Yvonne Moynihan, director general al filialei britanice a companiei, într-un context în care presa britanică relatează blocaje la controalele de pașapoarte.
„În mod normal recomandăm pasagerilor să ajungă cu două ore înainte de zbor, însă în actualele condiții îi sfătuim să aloce trei ore.”
Problemele sunt asociate cu implementarea completă a Entry/Exit System (EES), mecanismul european care a înlocuit ștampilarea manuală a pașapoartelor pentru cetățenii din afara Uniunii Europene cu o înregistrare digitală și biometrică. Sistemul colectează amprente și imagini faciale la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen și este operațional în toate statele participante din aprilie 2026.
Autoritățile europene susțin că procedura durează, în mod normal, aproximativ un minut pentru fiecare călător, însă aeroporturile și operatorii de transport spun că, în practică, noile verificări produc blocaje în perioadele de trafic intens.
Reprezentanții Airports Council International (ACI Europe) afirmă că întârzierile s-au accentuat în ultimele săptămâni, iar în unele aeroporturi din:
călătorii au ajuns să aștepte până la trei ore pentru controlul de frontieră.
În Portugalia au circulat imagini cu pasageri blocați în terminale timp de mai multe ore, iar unele relatări indică așteptări de până la șase ore în perioadele de vârf. Pentru reducerea presiunii, unele state au introdus măsuri temporare: în luna mai, autoritățile franceze au suspendat parțial aplicarea noilor verificări în Portul Dover, după cozi de peste două ore.
Companiile aeriene și operatorii aeroportuari se așteaptă ca situația să se înrăutățească odată cu începutul sezonului de vară, când milioane de turiști vor tranzita aeroporturile europene. Un sondaj realizat în Marea Britanie arată că aproape șase din zece turiști care intenționează să călătorească în Europa anul acesta se așteaptă la întârzieri cauzate de noul sistem.
În acest context, recomandarea operațională pentru pasageri este să își planifice mai atent călătoria și să aloce timp suplimentar pentru controlul de frontieră.
EES se aplică cetățenilor din afara Uniunii Europene care intră în spațiul Schengen. România și Bulgaria, devenite membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, folosesc la rândul lor mecanismul pentru călătorii din state terțe.
Cetățenii români nu sunt supuși înregistrării biometrice EES atunci când călătoresc în interiorul spațiului Schengen.
Recomandate
Wizz Air adaugă din 26 septembrie o legătură directă Roma–Constanța , într-un moment în care își ajustează capacitatea și are în analiză reduceri în România , potrivit Profit . Noua rută va fi operată de pe Aeroportul Roma Fiumicino către Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța. Zborurile sunt programate de două ori pe săptămână, marțea și sâmbăta, conform datelor de pe site-ul companiei. Ce înseamnă operațional noua rută Extinderea din Roma vine în contextul în care Wizz Air a lansat în septembrie încă trei curse din capitala Italiei și se pregătește să primească a 17-a aeronavă Airbus A321neo la baza de acolo, descrisă drept cea mai mare a companiei din Italia. Wizz Air a ajuns al doilea mare operator aerian din Italia după numărul de pasageri și a inaugurat recent a șaptea bază din țară, la Torino. În paralel, compania a decis să reducă capacitatea de iarnă cu 5%, alăturându-se altor operatori care și-au temperat planurile de creștere, pe fondul războiului din Iran, mai notează publicația. Contextul mai larg: presiune pe capacitate și personal în România Pe piața locală, Wizz Air are în prezent 40 de avioane alocate bazelor din România, însă există și un scenariu „aflat în analiză” care ar presupune reducerea flotei cu patru aeronave (două A320ceo, un A321neo și un A321ceo), conform Airlines Travel, citată de Profit. În acest scenariu, ajustările ar viza: Cluj-Napoca: de la 7 la 6 aeronave Iași: de la 4 la 3 aeronave Craiova: de la 2 la 1 aeronavă București Băneasa: de la 2 la 1 aeronavă Implementarea unor eventuale reduceri ar urma să aibă loc în a doua jumătate a exercițiului financiar 2027, iar impactul asupra posturilor este prezentat ca potențial, nu automat. Separat de scenariul de flotă, compania „vrea să declanșeze” concedieri colective în România, la bazele de la Iași, București, Craiova și Cluj: din 1.892 de salariați ar urma să fie afectați 172, cu concedieri în octombrie–noiembrie 2026, conform Apix, care publică o notificare către angajați. Documentul indică drept criterii de departajare performanța (pe baza ultimei evaluări) și, dacă aceasta nu permite diferențierea, vechimea în cadrul grupului Wizz Air. Ținte de creștere, dar cu ajustări pe termen scurt Wizz Air a transportat 69,7 milioane de pasageri în anul fiscal 2026 și operează 269 de aeronave. Pe termen mediu, compania și-a setat obiective de venituri de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) și o marjă de 10% din câștigurile înainte de dobânzi și impozite până în anul fiscal 2030, cu o flotă-țintă de 335 de aeronave și 127 de milioane de pasageri anual. Pe termen scurt, însă, mixul de extinderi punctuale (precum Roma–Constanța) și tăieri de capacitate/rute sugerează o reconfigurare atentă a rețelei, în funcție de cerere și costuri. [...]
Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]
Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]
Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]
Costurile de transport maritim pentru petrol au explodat pe fondul unei penurii globale de petroliere, până la punctul în care o cursă SUA–China poate ajunge să coste mai mult decât o lansare standard SpaceX Falcon 9, potrivit Jalopnik . Miza economică este directă: scumpirea transportului de țiței se transmite în prețul petrolului și, implicit, în carburanți. Conform unei analize Bloomberg citate de publicație, închirierea unui petrolier pentru ruta SUA–China ar costa aproximativ 80 milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei), comparativ cu 74 milioane de dolari (aprox. 340 milioane lei) pentru o lansare SpaceX Falcon 9. Bloomberg notează și un detaliu care indică severitatea dezechilibrului: aceeași sumă ar fi fost suficientă pentru a cumpăra „aproape același” petrolier la începutul acestui an. De ce s-a ajuns aici: penurie de nave și rute mai lungi Bloomberg leagă creșterea de o lipsă de capacitate în flota globală, amplificată de schimbări în fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu și de modul în care este gestionat tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz . Producătorii din regiune ar fi devenit mai dependenți de transferuri „navă-la-navă” (mutarea încărcăturii între vase pe mare), operațiuni care consumă timp și implică mai multe nave, prelungind cu circa o săptămână unele voiaje și „întinzând” efectiv flota disponibilă. În plus, dinamica „stop-start” a fluxurilor a agravat problema: când traficul prin Hormuz a scăzut, unele nave au navigat săptămâni întregi fără încărcătură în căutare de contracte, iar pe măsură ce transporturile își revin, vasele trebuie repoziționate din nou, un proces care poate dura săptămâni. Bloomberg mai indică și că pauza efectivă a exporturilor iraniene către China a forțat cumpărătorii chinezi să caute țiței în alte zone, crescând cererea pentru petroliere pe rutele „mainstream”. Efectul în costul pe baril și presiunea asupra prețurilor la combustibili Pe lângă penuria de nave, Jalopnik menționează că unele petroliere au fost scoase din uz pentru reparații, după avarii, reducând și mai mult capacitatea disponibilă. Totodată, evitarea zonelor cu risc ar fi împins unele nave pe rute ocolitoare care adaugă „mii de mile” la fiecare cursă, ceea ce reduce numărul de voiaje lunare pe care le poate face fiecare navă. În acest context, Bloomberg estimează că un cost de transport care „obișnuia” să fie în medie 4,50 dolari pe baril (aprox. 21 lei) a urcat la 41 dolari pe baril (aprox. 189 lei), adică în jur de 45% din costul unui baril de West Texas Intermediate, potrivit aceleiași surse. Consecința economică este că, atunci când devine mai scump să muți petrolul, presiunea se duce în sus asupra prețului țițeiului și asupra prețurilor la pompă. Cine câștigă din scumpiri Bloomberg mai arată că proprietarii de petroliere beneficiază de un „câștig excepțional” (windfall), pe fondul tarifelor de transport în creștere, iar analiștii Clarksons Securities sunt citați cu ideea că, în lipsa unei capacități suplimentare, tarifele ajung să depindă tot mai mult de cât își permit clienții să plătească. Pentru piață, mesajul de fond este că scumpirea nu vine dintr-un salt al costurilor „spațiului”, ci dintr-un blocaj logistic maritim: când capacitatea de transport devine insuficientă și rutele se lungesc, costul de a muta energia crește abrupt, cu efecte în lanț în economie. [...]
CNAIR suspendă practic riscul de sancțiuni pentru neplata TollRo cauzată de erori tehnice , după ce platforma a avut disfuncționalități chiar în ziua lansării, pe 1 octombrie. Potrivit Profit , reprezentanții CNIR au transmis că problemele au fost remediate și că aplicația funcționează acum în parametri normali, iar CNAIR anunță că utilizatorii nu vor fi amendați dacă nu pot achita tariful din cauza incidentelor tehnice. Miza pentru transportatori este operațională: TollRo este sistemul care, de la 1 octombrie 2026, înlocuiește rovinieta pentru vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, iar orice blocaj în fluxul de plată poate însemna întârzieri și incertitudine privind conformarea. Ce înseamnă „fără amenzi” și unde se trage linia CNAIR precizează că, dacă utilizatorii nu pot achita tariful TollRo din cauza incidentelor tehnice, nu vor fi sancționați. Totuși, compania avertizează că sistemul contorizează problemele: încercările eșuate din cauze tehnice sunt reținute de platformă, la fel ca erorile care țin de utilizator. În plus, CNAIR susține că pot fi identificați și cei care afirmă că au încercat să plătească, dar în realitate nu au accesat platforma. Ce ar trebui să facă utilizatorii când întâmpină probleme Cei care au dificultăți sunt rugați să trimită o sesizare prin formularul de contact disponibil pe portalul TollRo, conform CNAIR. Compania amintește că a existat un incident tehnic în platformă și că, în intervalul de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, până la remedierea problemelor, nu vor fi aplicate sancțiuni pentru utilizatorii care nu au putut achiziționa Toll. Disfuncționalitățile au fost semnalate în special în zona fluxului de plăți, pe fondul numărului mare de utilizatori. Context: schimbarea de sistem și obligațiile care rămân Trecerea la noul cadru este prevăzută de Legea nr. 226/2023, care abrogă vechea Ordonanță a Guvernului nr. 15/2002. Pentru autoturisme și vehiculele de până la 3,5 tone, rovinieta rămâne obligatorie, dar tariful ține cont și de clasa de emisii EURO. Pentru vehiculele grele, TollRo introduce taxarea în funcție de distanța parcursă și de emisiile vehiculului, iar legislația păstrează sancțiuni pentru lipsa rovinietei acolo unde aceasta este necesară. În paralel, CNAIR indică și un calendar pentru conectarea la sistemele europene: interoperabilitatea prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) ar urma să devină operațională la 15 ianuarie 2027. [...]
