Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Implementarea sistemului biometric EES în Schengen împinge timpii de procesare la frontieră până la ore întregi, iar companiile aeriene își ajustează deja recomandările operaționale către pasageri, potrivit Economica.
Wizz Air îi sfătuiește pe pasageri să ajungă mai devreme la aeroport, după ce noile verificări au generat întârzieri semnificative și, în unele cazuri, pierderea zborurilor de legătură sau a curselor de întoarcere. Avertismentul a fost transmis de Yvonne Moynihan, director general al filialei britanice a companiei, într-un context în care presa britanică relatează blocaje la controalele de pașapoarte.
„În mod normal recomandăm pasagerilor să ajungă cu două ore înainte de zbor, însă în actualele condiții îi sfătuim să aloce trei ore.”
Problemele sunt asociate cu implementarea completă a Entry/Exit System (EES), mecanismul european care a înlocuit ștampilarea manuală a pașapoartelor pentru cetățenii din afara Uniunii Europene cu o înregistrare digitală și biometrică. Sistemul colectează amprente și imagini faciale la intrarea și ieșirea din spațiul Schengen și este operațional în toate statele participante din aprilie 2026.
Autoritățile europene susțin că procedura durează, în mod normal, aproximativ un minut pentru fiecare călător, însă aeroporturile și operatorii de transport spun că, în practică, noile verificări produc blocaje în perioadele de trafic intens.
Reprezentanții Airports Council International (ACI Europe) afirmă că întârzierile s-au accentuat în ultimele săptămâni, iar în unele aeroporturi din:
călătorii au ajuns să aștepte până la trei ore pentru controlul de frontieră.
În Portugalia au circulat imagini cu pasageri blocați în terminale timp de mai multe ore, iar unele relatări indică așteptări de până la șase ore în perioadele de vârf. Pentru reducerea presiunii, unele state au introdus măsuri temporare: în luna mai, autoritățile franceze au suspendat parțial aplicarea noilor verificări în Portul Dover, după cozi de peste două ore.
Companiile aeriene și operatorii aeroportuari se așteaptă ca situația să se înrăutățească odată cu începutul sezonului de vară, când milioane de turiști vor tranzita aeroporturile europene. Un sondaj realizat în Marea Britanie arată că aproape șase din zece turiști care intenționează să călătorească în Europa anul acesta se așteaptă la întârzieri cauzate de noul sistem.
În acest context, recomandarea operațională pentru pasageri este să își planifice mai atent călătoria și să aloce timp suplimentar pentru controlul de frontieră.
EES se aplică cetățenilor din afara Uniunii Europene care intră în spațiul Schengen. România și Bulgaria, devenite membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen, folosesc la rândul lor mecanismul pentru călătorii din state terțe.
Cetățenii români nu sunt supuși înregistrării biometrice EES atunci când călătoresc în interiorul spațiului Schengen.
Recomandate
Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]
Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]
Reducerea timpilor de așteptare la frontiere după intrarea completă în Schengen a început să se traducă în economii și volume mai mari în transporturi , dar presiunea se mută rapid pe infrastructura internă, unde blocajele pot limita câștigurile, potrivit Economedia , care citează o analiză SeeNews. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale UE de la 1 ianuarie 2025 a scos din ecuație unul dintre principalele riscuri operaționale pentru transportul de marfă prin România și Bulgaria, întărind coridoarele care leagă Europa Centrală de Marea Neagră și Turcia. Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria a indicat o accelerare a traficului la frontierele cu România și Grecia și faptul că traversarea poate fi realizată acum în 24 de ore, „de neconceput anterior”. Directorii generali ai Gebrüder Weiss România și Bulgaria, Viorel Leca și Lyudmil Elshishki, spun că planificarea transporturilor nu mai este construită în jurul unor marje de siguranță pentru blocaje la frontieră, ci în funcție de cerințele reale ale clienților. În evaluarea lor, Schengen a îmbunătățit „fundamental” fiabilitatea operațională și integrarea celor două piețe în rețeaua logistică europeană. Economiile din timpii pierduți la frontieră: de la costuri structurale la câștiguri directe Înainte de aderarea completă, camioanele așteptau frecvent 8–10 ore la frontiera Ungaria–România și peste 8 ore la frontiera România–Bulgaria. Acum, timpul lunar de staționare la frontieră pentru un camion a scăzut de la aproximativ 40 de ore la 10–15 ore. Impactul financiar este semnificativ. UNTRR estimează că, înainte de Schengen, camioanele românești petreceau anual 23,5 milioane de ore în așteptare la frontierele cu Bulgaria și Ungaria, cu un cost pentru industrie de aproximativ 2,55 miliarde de euro (aprox. 12,8 miliarde lei) doar în 2023. Separat, Gebrüder Weiss estimează beneficii economice pentru Bulgaria de peste 650 de milioane de euro anual (aprox. 3,25 miliarde lei), prin reducerea costurilor de transport și a timpilor pierduți. Pe fondul acestor schimbări, în Bulgaria piața transportului rutier de marfă crește cu aproximativ 3,5% în 2025, susținută de eliminarea timpilor de așteptare și de o mai bună predictibilitate a programelor. La nivel macro, analiștii citați de companie estimează un plus de circa un punct procentual la creșterea PIB atât în România, cât și în Bulgaria, pe seama cererii mai mari de servicii de transport. Volume mai mari în transport și investiții în logistică, dar cu un „gât de sticlă” intern Datele oficiale indică o intensificare a transportului de marfă în primul an după aderare: transportatorii rutieri români au transportat în 2025 aproximativ 329,4 milioane de tone (+2,1%), după un avans de 0,4% în 2024. În Bulgaria, volumele au urcat cu 11,8%, la 165,7 milioane de tone, după un declin de 10,4% în anul precedent. Schengen împinge și reconfigurarea fluxurilor: companiile redirecționează marfa prin coridorul Bulgaria–România, în special pe relațiile dintre România și Europa Centrală, Germania și țările Benelux, iar interesul crește pentru soluții logistice integrate (transport, depozitare, distribuție regională). Gebrüder Weiss indică industrii precum automotive, retail, bunuri de larg consum (FMCG) și echipamente industriale ca fiind mai dispuse să includă România și Bulgaria în rețelele lor logistice. În România, vestul țării este văzut ca punct strategic de acces către Europa Centrală, cu interes pentru depozite și facilități de cross-docking (platforme de transbordare rapidă) în jurul orașelor Arad, Oradea și Timișoara. Portul Constanța și piața spațiilor logistice: semnale mixte, dar investiții în creștere Portul Constanța își consolidează rolul de poartă de intrare la Marea Neagră pentru mărfuri din Asia și Caucaz către UE. În 2025, volumul total manipulat a scăzut cu 12,8%, la 67,6 milioane de tone, după volume excepționale generate de războiul din Ucraina, însă numărul navelor a crescut cu 8,8% (la 4.852), iar traficul de mărfuri generale a avansat cu 25%. Pe partea de investiții, România alocă peste 750 de milioane de lei pentru modernizarea accesului feroviar către port. DP World a extins capacitatea terminalelor de containere după o investiție de 130 de milioane de euro (aprox. 650 milioane lei), iar alte 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) sunt investite în electrificarea terminalului Constanța Sud; suplimentar, 33 de milioane de euro (aprox. 165 milioane lei) merg către modernizarea rețelelor de apă și canalizare ale portului. Efectele se văd și în imobiliarele industriale: potrivit Colliers, cererea de spații industriale și logistice în România aproape s-a dublat în 2025, la aproape 1 milion de metri pătrați, de la circa 600.000 mp în anul anterior, iar peste jumătate din tranzacții sunt cerere nouă sau preînchirieri. În Bulgaria, CBRE estimează că relaxarea controalelor la frontieră stimulează cererea de depozite și centre de distribuție în zona Sofiei și de-a lungul coridoarelor principale. Infrastructura rămâne testul care decide cât din beneficiu se materializează Industria avertizează că avantajele Schengen vor fi valorificate complet doar cu modernizarea infrastructurii rutiere. Camera Transportatorilor Rutieri din Bulgaria indică drept blocaj coridorul Ruse–Giurgiu, unde reabilitarea Podului Prieteniei continuă să afecteze traficul. Gebrüder Weiss susține că „principalele constrângeri s-au mutat” de la frontieră către infrastructura internă. Pe lângă infrastructură, compania menționează deficitul de șoferi, costurile în creștere (combustibil, asigurări, întreținere) și noile cerințe de digitalizare a transporturilor și facturare electronică. „Dezechilibrele moștenite din perioada de dinaintea aderării la Schengen necesită timp pentru a fi eliminate complet. Ani întregi de ineficiențe structurale și pierderi generate de timpii de așteptare la frontieră nu pot fi recuperați peste noapte, chiar dacă tendința din 2025 este clar pozitivă.” România continuă extinderea rețelei rutiere: autostrăzile și drumurile expres au ajuns de la sub 1.000 km înainte de pandemie la aproximativ 1.400 km, iar peste 300 km sunt programați pentru finalizare în 2026; pe termen lung, încă aproximativ 1.000 km sunt în proiectare sau construcție. În paralel, Bulgaria, România și Grecia au în plan trei noi poduri peste Dunăre (al doilea Giurgiu–Ruse, Silistra–Călărași și Nikopol–Turnu Măgurele), plus modernizări ale conexiunilor rutiere, feroviare și de transport cu feribotul. [...]
Revenirea în exploatare a 40 de automotoare „Săgeata Albastră” după revizii capitale extinde cu 12 ani durata de utilizare a fiecărei rame , într-un context în care CFR Călători are nevoie de material rulant funcțional, iar reparațiile sunt îngreunate de piese greu de găsit și de creșterea costurilor, potrivit Economica . Automotorul AM 2090 este al 40-lea Siemens Desiro SR20D („Săgeata Albastră”) care revine în exploatare după o revizie capitală de tip R9. Intervenția are ca scop restabilirea parametrilor tehnici și prelungirea duratei de exploatare cu încă 12 ani. Ce presupune revizia R9 și cât durează Lucrările pentru fiecare automotor se desfășoară pe parcursul a aproximativ 90 de zile și includ dezasamblarea și verificarea tuturor subansamblelor, urmate de repararea, recondiționarea sau înlocuirea acestora, cu excepția motoarelor. În practică, operațiunile acoperă, între altele: demontarea și verificarea boghiurilor și osiilor; repararea sistemelor de frânare și de alimentare cu combustibil; intervenții la instalațiile electrice, de climatizare și încălzire; reparații la uși, ferestre și sisteme de comunicare; recondiționarea interiorului; repararea și revopsirea caroseriei. Procesul se încheie cu teste și verificări statice, plus o probă de parcurs de minimum 100 de kilometri. De ce sunt reviziile mai complicate și mai scumpe Conform comunicatului citat, o parte dintre automotoarele intrate în revizie au fost grav avariate, iar altele aveau componente lipsă, dificil de procurat sau care nu se mai află în producție. În plus, costurile materialelor și subansamblelor au crescut față de momentul inițierii proiectului, iar vechimea automotoarelor și schimbările tehnologice din ultimele două decenii au sporit complexitatea lucrărilor. Reviziile sunt realizate la Electroputere VFU Pașcani , companie membră a Grampet Group, care desfășoară activități de fabricare, modernizare și întreținere a materialului rulant. [...]
Canalul Panama va reduce capacitatea de tranzit din septembrie, o decizie cu potențial de a încetini livrările globale și de a crește costurile de transport , pe fondul riscului de niveluri mai scăzute ale apei asociate fenomenului El Niño, potrivit Al Jazeera . Autoritatea Canalului Panama (instituția care administrează ruta) a anunțat introducerea unor plafoane zilnice de tranzit „pentru a răspunde îngrijorărilor” legate de condiții mai uscate în perioada următoare. Măsurile încep la începutul lui septembrie. Ce se schimbă operațional: plafoane mai mici de tranzit Conform noilor reguli, numărul maxim de nave care pot trece zilnic prin canal va fi redus în două etape: din 4 septembrie: 34 de nave/zi ; din 15 septembrie: 32 de nave/zi . În mod obișnuit, canalul poate acomoda aproximativ 40 de nave pe zi , iar din iunie a înregistrat o medie zilnică de 35 de tranzite , mai notează publicația. De ce contează pentru comerț și costuri Canalul Panama gestionează circa 5% din comerțul maritim global , iar orice scădere semnificativă a traficului „este probabil” să se traducă în transport internațional mai lent pentru industriile care depind de această rută. Efectul secundar anticipat este creșterea costurilor , pe măsură ce apar întârzieri și presiune pe capacitățile alternative. Contextul recent arată cât de rapid se pot propaga efectele: în 2023 , o secetă severă a redus traficul prin canal cu aproximativ 36% , ceea ce a dus la perturbări în lanțurile globale de aprovizionare . De ce apare restricția: apă mai puțină într-un sistem dependent de lacuri Autoritățile se pregătesc pentru niveluri mai scăzute ale apei pe fondul El Niño, fenomen natural care apare la fiecare doi până la șapte ani , când estul Pacificului tropical este mai cald decât de obicei. Oamenii de știință se așteaptă la un episod deosebit de puternic în lunile următoare, „potențial printre cele mai puternice înregistrate”, cu risc crescut de evenimente meteo extreme. Canalul funcționează cu un sistem de ecluze (camere care ridică și coboară navele între Pacific și Marea Caraibilor), alimentat parțial cu apă dulce din lacuri și rezervoare din apropiere, în special Lacul Gatun . În același timp, lacul este folosit și pentru apă potabilă pentru orașe din zonă, inclusiv Panama City , ceea ce amplifică presiunea în perioadele de secetă. Schimbare de poziție față de mesajele din primăvară Decizia reprezintă o răsturnare față de mesajele transmise în mai către Reuters, când oficialii spuneau că nu plănuiesc limitări în acest an, invocând măsurile de conservare a apei impuse anul trecut. Ce urmează: dacă seceta se accentuează, plafonarea tranzitelor poate menține presiunea pe timpii de livrare și pe tarifele de transport, în special pentru fluxurile care depind de ruta scurtă dintre Atlantic și Pacific. [...]
Intrarea în circulație comercială a primei rame electrice produse în China pentru pasageri în România deschide un test operațional important pentru Astra Trans Carpatic , care începe să ruleze zilnic două perechi de curse pe una dintre cele mai aglomerate rute din țară, potrivit Economedia . Rama electrică produsă de CRRC (CRRC Sifang) a intrat miercuri, 19 august, în circulație comercială pe ruta București–Brașov. În tren se află, în această perioadă, și reprezentanți ai producătorului chinez, care participă la instruirea mecanicilor români pentru operarea noii garnituri. Ce se schimbă în operare pe București–Brașov Trenul este programat să parcurgă distanța București–Brașov în aproximativ 2 ore și 35 de minute. Astra Trans Carpatic operează zilnic două curse dus-întors cu această ramă electrică. Orele de plecare menționate sunt: din București: 7:44 și 15:40 din Brașov: 11:46 și 18:40 sosirea ultimei curse a zilei în București: 21:04 Rama poate atinge o viteză maximă de 160 km/h, însă viteza efectivă pe traseu depinde de infrastructura feroviară și de restricțiile de viteză existente. De ce contează: validarea în exploatare și integrarea cu infrastructura Dincolo de „premieră”, miza imediată este integrarea efectivă în exploatare a unei rame noi, cu tehnologii și sisteme care trebuie să funcționeze în condițiile rețelei locale. Garnitura are două sisteme independente de semnalizare, care pot fi selectate automat în funcție de sistemul utilizat la sol, iar producătorul susține că trenul respectă cerințele europene privind siguranța la coliziune, protecția mediului și prevenirea incendiilor. La călătoria inaugurală au participat Valer Blidar, proprietarul grupului Astra din Arad, și Marian-Mihail Călin, director de dezvoltare și strategie al Astra Trans Carpatic. Context: de la aducerea în România la autorizare Rama electrică a fost adusă în România în martie 2024, apoi a intrat în procedurile de testare și autorizare pentru transportul de pasageri. În august 2025, garnitura a fost surprinsă în timpul testelor pe Magistrala 800 și în stația CFR Fetești. După finalizarea verificărilor și autorizărilor, trenul a intrat acum în serviciul comercial, fiind primul tren produs în China utilizat pentru transportul de călători pe o rută comercială din România. [...]
