Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Biletul de metrou ar putea crește de la 5 la 7 lei de la 1 Mai, potrivit Mediafax, care citează surse. Măsura ar urma să se aplice în București, în condițiile în care Metrorex a discutat deja propunerea la nivelul conducerii companiei.
Decizia de scumpire a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, relatează publicația. În acest moment, însă, majorarea nu este prezentată ca fiind definitivă, ci ca o propunere care urmează să fie evaluată.
Contactat de Mediafax, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a spus că inițiativa aparține Consiliului de Administrație al Metrorex și că ministerul va analiza oportunitatea ei. „Este o propunere a CA-ului Metrorex. Vom analiza dacă este sustenabilă această măsură”, a declarat ministrul.
Ultima creștere a tarifelor la metrou a avut loc în ianuarie 2025, când prețul unei călătorii a fost majorat de la 3 la 5 lei, iar abonamentele s-au scumpit la rândul lor. La acel moment, scumpirile au fost motivate prin nevoia de echilibrare a bugetului și reducerea cheltuielilor de exploatare.
Dacă propunerea va fi menținută și aplicată, noul tarif ar intra în vigoare de la 1 Mai 2026, însă ministrul indică faptul că urmează o analiză privind sustenabilitatea măsurii. Mediafax nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact al aprobărilor sau despre impactul bugetar estimat.
Recomandate
Sameday anunță majorarea tarifelor de curierat cu 9,7% începând cu 1 aprilie 2026 , decizia fiind motivată de creșterea costurilor operaționale și de evoluțiile economice din ultimul an. Potrivit companiei de curierat, ajustarea vine într-un context în care inflația, salariul minim, chiriile, utilitățile și costurile RCA au crescut semnificativ, afectând direct structura de cost a industriei logistice. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, inflația anuală a ajuns la 9,7% în decembrie 2025 față de decembrie 2024, un nivel care a influențat inclusiv sectorul transportului și livrărilor . De ce cresc tarifele Sameday explică faptul că peste 50% din costurile directe ale companiei sunt reprezentate de cheltuielile operaționale și de personal , iar majorările recente au generat presiuni asupra activității. Printre factorii principali invocați se numără: creșterea inflației cu 9,7% în 2025; majorarea salariului minim cu aproximativ 9,45%; indexarea chiriilor și utilităților; scumpirea polițelor RCA pentru flota de transport. Compania precizează că ajustarea tarifară va acoperi doar parțial aceste creșteri de costuri. Investiții în tehnologie și infrastructură În paralel cu modificarea tarifelor, operatorul de curierat susține că a implementat măsuri pentru eficientizarea activității, inclusiv optimizarea fluxurilor din agenții și hub-uri logistice și investiții în infrastructură. De asemenea, compania continuă extinderea rețelei de livrare alternativă, bazată pe puncte automate și puncte de ridicare: extinderea rețelei easybox și Sameday Point ; creșterea capacității de sortare și livrare; deschiderea de noi agenții logistice; optimizarea operațiunilor „First Mile” și „Last Mile”. Aplicația mobilă și integrarea AI Sameday spune că va continua să dezvolte și aplicația mobilă dedicată livrărilor, care a depășit 4,4 milioane de descărcări . Compania menționează că integrează tehnologii bazate pe inteligență artificială pentru a adăuga funcționalități noi și pentru a oferi utilizatorilor mai mult control asupra livrărilor. Când intră în vigoare noile tarife Noile prețuri vor intra automat în vigoare la 1 aprilie 2026 , iar actul adițional privind modificările poate fi consultat în contul de client din platforma eAWB. Sameday precizează că managerii de cont ai companiei rămân disponibili pentru clarificări privind schimbările anunțate. [...]
Iranul a autorizat trecerea navelor cu bunuri esențiale către porturile sale prin strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , care citează o scrisoare preluată de agenția iraniană Tasnim. Măsura vizează navele care se îndreaptă spre porturile iraniene, inclusiv cele aflate în prezent în Golful Oman. Conform scrisorii, acestea trebuie să se coordoneze cu autoritățile și să respecte protocoalele stabilite pentru tranzitarea strâmtorii, notează Tasnim. Informația este transmisă de DPA și preluată de Agerpres, potrivit articolului. Strâmtoarea Ormuz este un punct de tranzit strategic pentru transportul maritim din regiune, iar orice restricții sau reguli suplimentare pot influența fluxurile logistice și costurile de transport. Separat, două dintre cele 15 nave cu proprietari turci care așteaptă la intrarea în strâmtoarea Ormuz au primit până acum permisiunea de a o tranzita, a declarat ministrul turc al transporturilor, Abdülkadir Uraloglu, pentru postul CNN Turk, conform relatării. Ministrul a mai spus că patru nave au ales să rămână pe loc și că sunt în desfășurare discuții cu autoritățile competente pentru ca celelalte nouă nave să poată tranzita strâmtoarea. Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre durata acestor proceduri, criteriile de acordare a permisiunilor sau impactul asupra altor categorii de transport maritim, dincolo de navele cu bunuri esențiale destinate porturilor iraniene. [...]
A doua navă a unui armator turc a traversat Strâmtoarea Ormuz , a anunțat sâmbătă ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, potrivit news.ro . Informația vine în contextul restricțiilor impuse de Iran în zonă, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. „În momentul izbucnirii războiului, existau cincisprezece nave aparţinând companiilor maritime turceşti. (...) Două dintre aceste cincisprezece nave au traversat”, a declarat ministrul într-un interviu acordat canalului privat turc CNN Turk. Ministrul a spus că trecerile au fost posibile atât datorită demersurilor autorităților turce, cât și pentru că navele „foloseau porturi iraniene sau transportau mărfuri către sau dinspre Iran”, fără să precizeze data la care a trecut a doua navă. O primă navă turcească traversase strâmtoarea „cu permisiunea Iranului” pe 13 martie. Conform unei infografice prezentate la CNN Turk, navele care au reușit să treacă se numesc Rozana și Neraki. Uraloglu a mai precizat că doar nouă dintre navele rămase blocate au solicitat trecerea. Patru nu au cerut să plece, dintre care două sunt nave de generare a energiei electrice, staționate în zonă, iar alte două așteaptă „calmarea situației”. Pentru restul, Turcia încearcă să coordoneze tranzitul împreună cu Ministerul Afacerilor Externe. În paralel, o navă container a companiei franceze CMA CGM și un transportator japonez de GNL (gaz natural lichefiat) au tranzitat joi Strâmtoarea Ormuz pentru prima dată de la închiderea parțială decisă de Iran la 1 martie, conform datelor de urmărire maritimă consultate de AFP. Iranul a restricționat practic trecerea după atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat conflictul și au alimentat scumpiri la nivel global pentru petrol și gaze, într-un punct-cheie al comerțului energetic mondial. [...]
Un portcontainer al grupului francez CMA CGM a traversat Strâmtoarea Hormuz , potrivit Jerusalem Post , care citează date de urmărire a navelor MarineTraffic și informații Reuters. Nava Kribi, sub pavilion Malta și deținută de CMA CGM, a trecut prin strâmtoare pe 2 aprilie. Este primul vas cu proprietar francez care reușește tranzitul pe acest culoar de la începutul atacurilor SUA-Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, într-un context în care războiul a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Hormuz. Miza este ridicată: înainte ca traficul să fie blocat, Strâmtoarea Hormuz era ruta pentru aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), cu efecte directe asupra piețelor de energie și asupra lanțurilor logistice. Nu este cunoscut, deocamdată, cum a obținut nava trecerea în siguranță, în condițiile în care datele arată că se deplasează spre sud, de-a lungul coastei Omanului. CMA CGM nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar nici biroul președintelui francez Emmanuel Macron nu a oferit un răspuns imediat privind un posibil rol al guvernului în facilitarea tranzitului. Trecerea a avut loc la o zi după declarațiile lui Macron, care a susținut că o operațiune militară pentru redeschiderea strâmtorii nu ar fi realistă și că soluția ar trebui să fie diplomatică. „Această strâmtoare trebuie redeschisă pentru că este strategică pentru fluxurile de energie, îngrășăminte și comerțul internațional, dar se poate face doar în consultare cu Iranul”, a spus el. Datele LSEG privind transportul maritim arată că, joi, nava și-a modificat destinația transmisă prin AIS (Sistemul Automat de Identificare) în „Owner France” înainte de a intra în apele teritoriale iraniene din strâmtoare, semnalând autorităților iraniene naționalitatea proprietarului. Astfel de tactici au mai fost folosite pentru a indica neutralitatea în zone de conflict; în același context, mai multe nave chineze care au tranzitat strâmtoarea și-au setat destinațiile la „Chinese owner & crew”. În paralel, Macron a lucrat cu aliați europeni și alți parteneri pentru a construi o coaliție care să garanteze libertatea de trecere prin Hormuz după încetarea ostilităților, iar diplomații francezi ar fi încercat în ultima săptămână să atenueze o rezoluție din Consiliul de Securitate al ONU care ar fi permis acțiuni în forță în Strâmtoarea Hormuz. Potrivit sursei, nava avea inițial ca destinație Pointe-Noire, în Republica Congo. [...]
Ryanair avertizează că ar putea anula zboruri din iunie dacă aprovizionarea Europei cu kerosen este perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Directorul general al operatorului low-cost irlandez, Michael O’Leary , a spus că Ryanair discută zilnic cu furnizorii de combustibil din Europa pentru a evalua riscurile, în condițiile în care aceștia ar fi indicat că aprovizionarea rămâne stabilă până la finalul lunii mai. În scenariul în care conflictul se prelungește, compania ar putea ajunge să reducă capacitatea sau să anuleze zboruri în plin sezon de vară, când cererea este ridicată. „Dacă acest conflict continuă până la final lunii aprilie, există riscuri legate de aprovizionare de la începutul lunii iunie. Dacă continuă în mai, atunci nu știm ce va urma. Există un risc de 10% - 20% privind aprovizionarea cu combustibili în iunie, sau iulie sau august, atunci când și alte companii aeriene vor începe să analizeze anularea zborurilor sau reducerea capacității”. O’Leary a precizat că a vorbit anterior despre posibile perturbări încă din mai, dar ulterior și-a corectat declarația. El a mai spus că, dacă va fi nevoie, Ryanair ar decide săptămânal ce zboruri să anuleze, cu accent pe aeroporturile unde ar apărea penurii de carburanți. În același timp, șeful companiei a subliniat că perioada iunie-septembrie este cea mai profitabilă pentru operatori, iar Ryanair „nu-și permite luxul” de a reduce rutele; Marea Britanie ar fi, în opinia sa, cea mai expusă piață europeană, pe fondul importurilor mari de petrol din Kuweit. Riscul este susținut și de estimări ale Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA), potrivit cărora 25%-30% din cererea de kerosen a Europei provine din Golf, ceea ce face continentul vulnerabil la șocuri de aprovizionare. În plus, Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), a avertizat că perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu va crește în aprilie și va începe să afecteze economia europeană, cele mai mari probleme fiind deficitul de kerosen și motorină. Pe piață, reacția investitorilor a fost, totuși, pozitivă: acțiunile companiilor aeriene europene au crescut miercuri, după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Statele Unite ar putea opri atacurile militare asupra Iranului în două-trei săptămâni, iar titlurile Ryanair aveau un avans de 4,1%. O’Leary a mai spus că Ryanair nu vede, deocamdată, un efect semnificativ asupra prețurilor biletelor și că se așteaptă la o creștere anuală de 3%-4% a tarifelor în perioada aprilie-iunie, în timp ce traficul de pasageri ar urma să avanseze cu aproximativ 5%. [...]
Vladimir Putin propune o nouă arhitectură globală de transport și comerț , potrivit G4Media , în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al tensiunilor generate de războiul din Iran, care afectează fluxurile energetice și lanțurile logistice internaționale. Liderul rus susține că Moscova poate oferi soluții alternative pentru stabilizarea transportului global. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum de transport și logistică desfășurat la Sankt Petersburg, unde Putin a subliniat că actuala criză obligă statele și companiile să regândească rutele comerciale, în funcție de siguranță, costuri și predictibilitate. Blocarea unui punct strategic precum Strâmtoarea Ormuz , prin care tranzitează volume importante de petrol și gaze, a amplificat aceste preocupări. Ce propune Rusia Președintele rus a indicat că rutele logistice dezvoltate de Rusia pot deveni alternative viabile, oferind: reducerea timpilor de transport între Europa și Asia diversificarea fluxurilor comerciale globale expunere mai mică la conflicte și riscuri geopolitice Un element central al strategiei este promovarea Rutei Maritime Nordice , care devine tot mai accesibilă pe fondul schimbărilor climatice și ar putea scurta semnificativ traseele comerciale dintre continente. Accent pe tehnologie și automatizare Putin a insistat asupra necesității unei „revoluții tehnologice” în transporturi, bazată pe: inteligență artificială sisteme autonome și robotizate digitalizarea proceselor logistice Aceste soluții ar urma să fie implementate în aeroporturi, gări și centre logistice, cu scopul de a crește eficiența și de a reduce dependența de factorul uman în operațiunile de rutină. Context geopolitic Inițiativa vine într-un moment în care piețele energetice sunt deja afectate de conflictul din Orientul Mijlociu , iar statele caută rute alternative pentru aprovizionare. Rusia încearcă astfel să își consolideze rolul în economia globală, oferindu-se ca furnizor de infrastructură logistică și expertiză într-un sistem comercial aflat sub presiune. În esență, propunerea Moscovei reflectă o schimbare de paradigmă: de la rute tradiționale, concentrate în zone sensibile geopolitic, către coridoare diversificate, susținute de tehnologie și adaptate noilor riscuri globale. [...]
