Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Intrarea în circulație a primului tren electric nou Coradia Stream pe ruta București–Brașov arată că programul de modernizare avansează, dar cu întârzieri care au generat penalități de peste 415 milioane de lei, potrivit Adevărul.
Trenul, produs de Alstom, circulă din miercuri, 15 aprilie, pe ruta București–Brașov și retur. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) precizează că este primul dintre cele 13 trenuri pe care le va opera compania privată InterRegional Călători, după ce a câștigat o licitație publică pentru atribuirea contractului.
Contractul dintre Alstom și ARF prevede livrarea a 37 de trenuri electrice interregionale noi. Cele 13 trenuri atribuite InterRegional Călători fac parte dintr-un proiect pilot organizat de ARF pentru operarea acestor unități.
Conform sursei, trenurile urmează să circule pe rutele:
ARF susține, într-un mesaj publicat pe Facebook, că atribuirea prin licitații a contractelor de servicii publice urmărește reducerea costurilor pentru societate (prin diminuarea subvențiilor unitare), creșterea calității serviciilor pentru călători și eficientizarea transportului feroviar de călători.
Proiectul este gestionat de Ministerul Transporturilor, se derulează în două etape (finanțate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020 și Programul Transport 2021–2027) și are o durată de 24 de luni. Valoarea totală indicată este de 1.708.996.863,41 lei, cu finanțare împărțită astfel:
În același timp, la doi ani de la termenul inițial, în România au ajuns doar 10 din cele 37 de trenuri Alstom Coradia Stream, iar doar șase sunt în circulație. Întârzierile au generat penalități de peste 415 milioane de lei, iar disputa dintre Alstom și ARF a ajuns la arbitraj comercial, notează publicația, cu trimitere la materialul „Întârzierile au generat penalități de peste 415 milioane de lei” din Adevărul.
Potrivit calendarului de livrare menționat, primul tren ar fi trebuit livrat în 2023, iar până în decembrie 2024 ar fi trebuit să ajungă toate cele 37 de unități.
Recomandate
Qantas a scos din linia finală de asamblare primul avion din flota dedicată zborurilor comerciale nonstop de 22 de ore , un pariu operațional care mizează pe capacitate redusă și pe o pondere mare de locuri premium pentru a face rentabile rute precum Sydney–Londra și Sydney–New York, potrivit CNN . Compania australiană pregătește, prin „Project Sunrise”, o flotă de 12 aeronave Airbus A350-1000ULR (variantă cu autonomie foarte mare) pentru zboruri de până la 22 de ore. Imaginile publicate arată că primul avion a ieșit de pe linia finală de asamblare din Toulouse, Franța, fiind echipat cu motoare Rolls-Royce Trent XWB-97 și urmând să intre în teste la sol înaintea lansării așteptate a zborurilor comerciale în 2027. Cum încearcă Qantas să facă viabile zborurile „maraton” Elementul central al configurației este reducerea numărului de locuri la 238, față de aproximativ 400 la alte A350-1000 standard, pentru a crește spațiul și confortul la bord. Peste 40% din locuri vor fi în cabine premium, cu facilități precum: suite cu paturi complet rabatabile; garderobe pe toată lungimea; o „Wellbeing Zone” în zona centrală a avionului, unde pasagerii pot să se miște și să ia gustări și băuturi răcoritoare. Miza este una tipică pentru rutele ultra-lungi: mai puțini pasageri, dar venit mediu mai mare pe bilet, susținut de produse premium și de o experiență de cabină gândită pentru durate extreme. Context: presiune pe infrastructură și cerere ridicată În același material, CNN notează că traficul aerian a rămas la niveluri ridicate în 2025. Airports Council International indică faptul că aeroportul Tokyo Haneda a fost al treilea cel mai aglomerat din lume, cu 91,7 milioane de pasageri în 2025, iar Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport a rămas cel mai aglomerat, cu 106,3 milioane de pasageri. Separat, World Travel & Tourism Council a descris 2025 drept cel mai bun an de până acum pentru industria de travel și turism, cu o creștere internațională de 4,1% și o contribuție de 11,6 trilioane de dolari (aprox. 52,2 trilioane lei) la economia globală. Ce urmează Primul A350-1000ULR al Qantas intră în etapa de teste la sol, iar lansarea zborurilor comerciale în cadrul „Project Sunrise” este așteptată în 2027. În paralel, competiția pe inovații de cabină continuă: Air New Zealand deschide pe 18 mai rezervările pentru „Economy Skynest” (paturi tip cușetă), cu utilizare în sesiuni de patru ore pe anumite zboruri Boeing 787-9 Dreamliner începând din noiembrie, la 495 de dolari pe sesiune (aprox. 2.280 lei). [...]
Air New Zealand monetizează confortul pe zborurile ultra-lungi prin introducerea unor capsule de dormit rezervabile separat de bilet, o opțiune care poate schimba modul în care companiile aeriene își cresc veniturile din clasa economică, potrivit Antena 3 . Compania va instala, din noiembrie, paturi supraetajate în aeronave Boeing 787-9 Dreamliner, sub forma unor capsule de dormit suprapuse, denumite „Skynest”. Sistemul este gândit pentru pasagerii de la clasa economică și premium economy și le permite să se întindă complet orizontal, pe rute foarte lungi, precum Auckland–New York , unde zborul durează între 16 și 18 ore. Cum funcționează și cât costă Pasagerii trebuie să cumpere în continuare un loc obișnuit în avion, iar accesul la capsulă se face prin rezervarea separată a unui interval de patru ore, pentru aproximativ 300 de dolari (aprox. 1.380 lei). La început, vor exista două intervale disponibile pe zbor, iar fiecare persoană va putea rezerva un singur „slot”. Capsulele includ, conform informațiilor din articol, lenjerie curată, perdea pentru intimitate, lumină ambientală și un kit cu mască de ochi și dopuri de urechi. Reprezentanții companiei mai spun că pasagerii vor purta șosete speciale. De ce contează: venituri suplimentare și reguli mai stricte la bord Modelul „plătești extra pentru confort” adaugă o sursă de venit peste tariful standard, într-o zonă (clasa economică) unde marjele sunt, de regulă, mai sensibile la costuri. În același timp, produsul vine cu restricții operaționale menite să limiteze disconfortul și riscurile de utilizare: pasagerii nu au voie să mănânce în capsule; capsulele nu pot fi folosite de copii ; nu pot fi folosite de alte persoane în afară de titularul rezervării; compania recomandă evitarea parfumurilor sau a produselor cu miros puternic, pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Calendarul implementării Air New Zealand a anunțat încă din 2020 că dezvoltă „Skynest”. Conform articolului, capsulele vor putea fi rezervate începând cu 18 mai, iar primele zboruri echipate cu acest sistem sunt programate pentru finalul anului. [...]
Autoritățile americane au confirmat un tarif de 150 de dolari (aprox. 690 lei) dus-întors pentru trenul dintre Manhattan și MetLife Stadium , un salt de aproape 12 ori față de prețul obișnuit, într-o decizie care mută o parte semnificativă din costurile logistice ale Cupei Mondiale către suporteri, potrivit Al Jazeera . Pentru fanii care pleacă din New York City, călătoria de circa 15 minute și aproximativ 14 km de la Penn Station la stadionul din East Rutherford, New Jersey, costă în mod normal 12,90 dolari, însă în perioada meciurilor tariful urcă la 150 de dolari dus-întors. Oficialii din New Jersey anticipează că aproximativ 40.000 de persoane vor folosi transportul public la fiecare partidă, în condițiile în care parcarea la stadion nu va fi disponibilă pentru majoritatea fanilor. Costuri de operare și disputa „cine plătește” NJ Transit susține că majorarea este legată de recuperarea cheltuielilor. Conform conducerii operatorului, transportul fanilor către și de la stadion pe durata turneului ar costa 62 milioane de dolari, iar granturile externe ar acoperi doar 14 milioane de dolari. Președintele și CEO-ul NJ Transit, Kris Kolluri, a respins acuzațiile de „speculă” a prețurilor: „Nu este speculă. Încercăm literalmente să ne recuperăm costurile.” Guvernatoarea statului New Jersey, Mikie Sherrill, a argumentat că suprataxa ar fi necesară pentru ca navetiștii statului să nu rămână cu „nota de plată” pe termen lung. Ea a afirmat că administrația sa a preluat un acord în care FIFA ar fi contribuit cu „0 dolari pentru transport”, lăsând agenția de transport „cu o factură de 48 milioane de dolari”. FIFA a contestat public abordarea, invocând acordurile semnate în 2018 cu orașele-gazdă, care ar fi prevăzut transport gratuit pentru fani către toate meciurile, și a susținut că a pledat pentru finanțare federală de ordinul milioanelor de dolari pentru planurile de mobilitate. Efect de comparație: alte orașe mențin tarifele, Boston scumpește New Jersey nu este singurul caz de scumpire, dar se detașează prin nivelul tarifului. În zona Bostonului, autobuzele expres către Gillette Stadium ar urma să coste 95 de dolari, iar biletele de tren dus-întors Boston–stația de navetiști din apropierea stadionului sunt vândute la 80 de dolari, de patru ori peste tariful obișnuit de 20 de dolari pentru zile de meci și evenimente speciale. Gillette Stadium se află în Foxborough, la circa 48 km sud de Boston. În schimb, alte orașe-gazdă – inclusiv Los Angeles și Philadelphia – au anunțat că păstrează tarifele neschimbate, menționând că guvernul SUA a oferit aproximativ 100 milioane de dolari în granturi de transport pentru îmbunătățirea serviciilor de autobuz și tren. Kansas City operează navete către Arrowhead Stadium la 15 dolari dus-întors și oferă un autobuz gratuit de la aeroport spre centru, iar Houston spune că își extinde capacitatea, dar menține tarifele actuale (1,25 dolari pentru autobuze și trenuri ușoare, respectiv opțiuni park-and-ride între 2 și 4,50 dolari). Presiune politică și alternative la fel de scumpe Creșterea de preț a atras și reacții politice în statul vecin: guvernatoarea New York-ului, Kathy Hochul, a criticat nivelul tarifului pentru o călătorie scurtă. Potrivit Al Jazeera, informația despre scumpire a fost relatată inițial de publicația sportivă The Athletic. Alternativele la tren rămân costisitoare: un număr limitat de locuri de parcare la American Dream Mall, în apropiere, se vând în avans la 225 de dolari. MetLife Stadium, arena echipelor NFL New York Giants și New York Jets, urmează să găzduiască opt meciuri, inclusiv finala din 19 iulie, iar partidele din grupe încep pe 13 iunie. În acest context, tariful de transport devine un cost operațional transferat direct către zeci de mii de suporteri la fiecare meci, într-un model diferit de cel anunțat de mai multe orașe-gazdă din SUA. [...]
STB reduce săptămâna de lucru la 4 zile pentru circa 3.300 de angajați, o măsură de austeritate care ar trebui să taie costuri cu 7,3 milioane lei pe lună, pe fondul datoriilor de 1,6 miliarde lei. Potrivit Economedia , decizia intră în vigoare de luni, 20 aprilie 2026, și se aplică timp de trei luni, până la 20 iulie. Măsura este prezentată ca una dintre cele 12 „soluții de urgență” pentru reducerea cheltuielilor, în contextul în care compania are datorii mari către ANAF , iar Primăria Generală a avertizat asupra riscului de insolvență, conform Buletin de București. Decizia este semnată de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea. Cine este afectat și cine este exceptat Numărul final al angajaților vizați a fost stabilit la aproximativ 3.300, după ce inițial erau avute în vedere 4.500 de persoane. Categoriile afectate includ: personalul TESA și de conducere , care va avea liber în fiecare zi de vineri; personalul de întreținere (URAC/Linii), controlorii și casierii , cu zile libere stabilite prin rotație de șefii de departamente. Sunt exceptați de la reducerea programului: șoferii și vatmanii (aprox. 4.349 persoane); personalul de întreținere din depouri/autobaze ; psihologii . Impact financiar: economii estimate și tăieri de venituri Deși compania nu a comunicat un procent oficial de reducere salarială, trecerea de la 5 la 4 zile lucrătoare pe săptămână înseamnă, teoretic, o scădere a veniturilor de aproximativ 20% pentru angajații vizați. Economia estimată este de 7,3 milioane de lei pe lună . Durata aplicării a fost redusă la trei luni , de la șapte luni cât se propusese inițial, în urma negocierilor cu sindicatele. Reacții: sindicatele contestă distribuția impactului Valer Ciobănescu, liderul sindicatului Transpublic, a criticat măsura, susținând (în declarații pentru Buletin de București) că îi afectează mai mult pe angajații cu venituri mici, în timp ce „șefii cu salarii mari nu sunt afectați real”. Sindicatul propune o reorganizare prin identificarea și eliminarea departamentelor și funcțiilor de conducere „fără rost”, fără crearea unor poziții noi. Directorul general al STB a transmis pentru Spotmedia că decizia este temporară și că impactul este inclus în planul de eficientizare, menționând și reduceri de costuri indirecte, inclusiv la nivelul cheltuielilor de operare ale clădirilor. Documentul invocat în material este disponibil ca PDF: DECIZIA-783-din-16-04-2026 . [...]
Majorarea propusă a tarifelor la metrou de la 1 mai 2026 vine pe fondul unor nereguli și pierderi care ridică semne de întrebare despre gestionarea banilor la Metrorex , potrivit Economica . În paralel cu solicitarea de scumpire cu circa 40%, un raport al Corpului de Control al ministrului Transporturilor indică probleme de administrare și avertizează asupra riscului ca societatea să nu-și poată continua activitatea. Raportul, realizat în urma unor verificări din a doua parte a anului trecut și întocmit după solicitarea unui auditor independent, vorbește despre „o îndoială semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea”, ceea ce, în interpretarea documentului, înseamnă că Metrorex ar putea ajunge în faliment. Motivul invocat: în ultimii șapte ani au fost înregistrate valori negative semnificative, generate de pierderi atât în exploatare, cât și în investiții. Ce nereguli sunt semnalate în raport Economica sintetizează principalele probleme menționate în raport (documentul poate fi citit pe Club Feroviar ): Centrul de Sănătate și Securitate în Muncă ar funcționa fără autorizație. La baza sportivă Ciurel (stadionul Metrorex) ar fi peste 800.000 de lei neîncasați. Ar exista pierderi de milioane de lei din contracte cu firme de securitate, în condițiile existenței camerelor video. Contracte de publicitate „cu sutele” ar fi fost „negociate”, nu licitate. Indicatori de performanță ar fi fost stabiliți „la mișto”. Un terminal multimodal administrat de soțul directorului general ar fi în pierdere. Ce scumpiri sunt propuse de la 1 mai 2026 În același timp, Metrorex propune ajustarea tarifelor cu circa 40% începând cu 1 mai 2026, pe baza unui proiect de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor , menționează Economica (detalii și în materialul Economica ). Principalele modificări prezentate: o călătorie: 5 lei → 7 lei două călătorii: 10 lei → 14 lei 10 călătorii: 40 lei → 55 lei abonament 24 de ore: 12 lei → 18 lei abonament o săptămână: 45 lei → 60 lei abonament o lună: 100 lei → 140 lei abonament 6 luni: 500 lei → 700 lei abonament un an: 900 lei → 1.300 lei Miza economică: subvenție mare, dar pierdere proiectată În motivarea proiectului de Ordin, majorarea tarifelor este legată de nivelul subvenției prevăzute în proiectul bugetului Metrorex pe 2026: 761.490.000 de lei. Chiar și așa, documentul indică un rezultat negativ (pierdere) estimat la 451.241.030 de lei pentru 2026. În acest context, creșterea tarifelor apare ca o soluție de acoperire a dezechilibrelor financiare, însă raportul de control ridică, simultan, problema eficienței și a disciplinei financiare în companie — un element care poate influența dezbaterea publică și decizia finală privind scumpirea. [...]
Companiile de transport maritim tratează cu prudență redeschiderea Strâmtorii Hormuz și cer clarificări operaționale înainte de reluarea tranzitului , pe fondul riscului de mine, al condițiilor impuse de Iran și al incertitudinilor privind implementarea practică, potrivit Al Jazeera . Miza este direct economică: orice blocaj sau întârziere într-unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” maritime ale lumii se traduce rapid în costuri mai mari de transport, rute ocolitoare și presiune pe lanțurile de aprovizionare din și către Golful Persic. Anunțul Teheranului că strâmtoarea este deschisă pentru nave comerciale, făcut de ministrul iranian de externe Abbas Araghchi în contextul unui acord de încetare a focului de 10 zile în Liban, a fost urmat de o scădere a prețurilor la petrol și alte mărfuri și de creșteri pe burse. Totuși, operatorii spun că revenirea efectivă a navelor depinde de clarificarea riscurilor și a regulilor de tranzit. Ce condiții și riscuri invocă industria Asociația Armatorilor Norvegieni afirmă că, înainte ca navele să traverseze, trebuie lămurite mai multe aspecte, inclusiv: existența și nivelul riscului de mine; condițiile impuse de Iran; modul de aplicare în practică a regulilor de tranzit. BIMCO, una dintre cele mai mari asociații din shipping, și-a avertizat membrii că amenințarea minelor rămâne neclară și că firmele ar trebui să ia în calcul evitarea zonei. În același sens, un avertisment al Marinei SUA, văzut de Reuters, arată că riscul minelor în anumite părți ale strâmtorii nu este pe deplin înțeles și că evitarea zonei ar trebui luată în considerare. Coordonare cu autoritățile iraniene și impact pe asigurări Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că toate navele comerciale, inclusiv cele americane, pot naviga prin strâmtoare, dar planurile trebuie coordonate cu Gardienii Revoluției (IRGC). Tranzitul ar urma să fie restricționat la culoare pe care Iranul le consideră sigure, în timp ce navele militare rămân interzise, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Organizația Maritimă Internațională (IMO) spune că verifică dacă anunțul privind redeschiderea respectă libertatea de navigație pentru toate navele comerciale și asigură un pasaj sigur. Un alt punct sensibil este ruta recent impusă de Teheran prin apele sale teritoriale, în apropiere de insula Larak: chiar și fără o taxă de trecere, aceasta ar crea dificultăți de navigație și ar ridica întrebări de conformitate și asigurare, a spus Matt Wright, analist la firma de date Kpler. Cum reacționează marile companii de shipping Hapag-Lloyd a transmis că lucrează pentru ca navele sale să tranziteze strâmtoarea „cât mai curând posibil”, dar că rămân întrebări deschise. Compania a precizat că un comitet de criză încearcă să rezolve punctele neclare cu părțile relevante în următoarele 24–36 de ore. Maersk a anunțat că monitorizează îndeaproape situația de securitate și va acționa pe baza propriei evaluări de risc. CMA CGM și Frontline au refuzat să comenteze. De ce contează: costuri, rute ocolitoare și volatilitate în piețe Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru fluxurile de energie și mărfuri. Orice perturbare a forțat deja companiile să suspende curse, să redirecționeze încărcături și să folosească soluții mai scumpe pentru a menține transporturile către și dinspre Golf. Chiar dacă piețele au reacționat inițial pozitiv la anunțul redeschiderii, decizia operatorilor de a relua tranzitul depinde de reducerea riscurilor operaționale și de clarificarea regulilor de trecere. [...]
