Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Bugetul de autostradă în Grecia în 2026 depinde de rută și se plătește „la barieră”, nu prin vinietă, ceea ce poate schimba semnificativ costul total al unei vacanțe cu mașina, mai ales pentru destinațiile din sudul țării, potrivit Antena 3. Tarifele din articol sunt cele valabile în vara lui 2026 și se referă la autoturisme obișnuite.
Grecia nu are vinietă națională pentru autoturisme (ca în România sau Bulgaria). Taxarea se face pe traseu, la stațiile de taxare de pe autostrăzi, iar costul final depinde de punctul de intrare, destinație, ieșirile folosite și categoria vehiculului.
Pentru românii care intră frecvent prin Kulata–Promachonas, diferențele de buget sunt mari: o vacanță în nordul Greciei poate însemna câțiva euro pe sens, în timp ce un drum până la Atena urcă la peste 40 de euro pe sens.
Pe traseul spre Salonic se achită, de regulă, două taxe:
În funcție de drumul ales în zona Salonicului, se poate adăuga:
Total orientativ: aprox. 4,70–5,35 euro pe sens. După ieșirea spre stațiunile din Halkidiki nu există vinietă sau taxă generală pentru peninsulă.
Taxele menționate pentru 2026 (în funcție de rută) sunt:
Total orientativ: aprox. 8,45–9,10 euro pe sens până în zona Katerini. Pentru continuarea spre sud (Nei Pori, Platamonas) se poate trece și prin:
Cost total orientativ pentru un autoturism: aprox. 41–42 euro pe sens, în funcție de traseul din zona Salonicului și de ieșirea aleasă la apropierea de Atena.
Dacă se folosește și Attiki Odos (centura cu taxă a Atenei), se mai plătesc:
Între Elefsina și Rio, dacă sunt traversate toate stațiile principale, taxele ajung la:
Suma rezultă din taxele de la Elefsina, Isthmos, Kiato, Eleonas și Rio. Dacă se folosește Attiki Odos pentru ieșirea din zona Atenei, se adaugă încă 2,55 euro.
Separat, podul Rio–Antirrio (care nu trebuie inclus automat în calculul Atena–Patras) costă:
Pentru accesul dinspre Preveza spre Lefkada se traversează tunelul subacvatic Aktio–Preveza:
Pentru Kavala și Thassos nu există un singur cost, deoarece sunt mai multe rute posibile dinspre Promachonas (inclusiv prin Serres și Drama sau pe autostradă via Salonic). Pe ruta de autostradă pot apărea, în funcție de traseu și ieșire, taxe precum:
În cazul Thassos, totalul depinde și de portul de feribot ales (Keramoti vs. Kavala), iar taxele ar trebui calculate după stabilirea rutei exacte.
Plata se face la stațiile de pe autostradă, iar în funcție de operator și bandă sunt disponibile:
Articolul mai notează că pe unele sectoare (de exemplu, stații laterale de pe Olympia Odos și pe sectorul Patras–Pyrgos) nu există casieri, iar plata se face la automate sau prin sistem electronic, astfel că șoferii trebuie să urmărească indicatoarele de deasupra benzilor.
Pentru cei care tranzitează Bulgaria, diferența practică este că Grecia nu cere vinietă, dar Bulgaria cere vinietă electronică pentru autoturisme pe rețeaua sa de drumuri cu taxă. Vinieta bulgărească se cumpără separat și nu acoperă taxele plătite ulterior în Grecia.
La final, Antena 3 avertizează că tarifele pot fi modificate de operatori, iar costul ar trebui verificat înainte de plecare în funcție de traseul exact, destinație și categoria vehiculului.
Recomandate
Suspendarea feribotului Zimnicea–Sviștov blochează temporar un punct de trecere spre Bulgaria , pe fondul nivelului scăzut al Dunării, cu efect direct asupra mobilității locale și a fluxurilor logistice din zonă, potrivit Antena 3 . Cursa de bac dintre Zimnicea (România) și Sviștov (Bulgaria) a fost suspendată temporar începând cu 8 iulie 2026, ora 11:00, după ce compania care operează legătura a notificat autoritățile. Măsura a fost luată din cauza „condițiilor meteorologice nefavorabile”, respectiv a nivelului scăzut al apei Dunării, conform unui comunicat transmis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, citat de Agerpres. Ce înseamnă operațional pentru transport ITPF Giurgiu precizează că, la momentul informării, nu existau autovehicule de marfă în așteptare pe sensul de ieșire din România în apropierea trecerii cu feribotul de la Zimnicea, ceea ce sugerează că impactul imediat asupra transportului de marfă era limitat. Reluarea activității urmează să fie anunțată „imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță”, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice. [...]
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane cere ca problemele CFR să fie tratate prin investiții și decizii bugetare, nu doar prin colectarea de reclamații online , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a lansat un formular pentru sesizările călătorilor, potrivit news.ro . Sindicatul spune că demersul ministrului de a strânge feedback de la pasageri este „binevenit”, dar avertizează că „realitatea căii ferate românești nu poate fi înțeleasă doar prin intermediul unui formular online” și cere o evaluare directă în zonele unde apar problemele: depouri, triaje și ateliere de reparații. Federația susține că acolo se văd cauzele întârzierilor mari, ale defectărilor și ale problemelor de confort, pe fondul lipsei pieselor, al subfinanțării și al echipamentelor învechite. Miza: de la sesizări la finanțare și măsuri asumate Potrivit Federației, diferența nu o face numărul de reclamații, ci capacitatea autorităților de a transforma semnalele în decizii și investiții. Sindicatul afirmă că operatorii feroviari și Ministerul Transporturilor cunosc de ani de zile problemele și că statul are „pârghiile legale” pentru verificări, identificarea responsabilităților și măsuri, inclusiv acolo unde există disfuncționalități sau responsabilități individuale. În același timp, organizația contestă ideea că degradarea sistemului ar trebui pusă „exclusiv în seama salariaților”, arătând că multe reparații sunt amânate din lipsa mijloacelor necesare, nu din lipsă de profesionalism. Ce reclamă sindicatul din teren Federația indică o combinație de factori structurali care afectează funcționarea: lipsa pieselor de schimb și a resurselor financiare; echipamente învechite și material rulant dificil de menținut în exploatare; amânarea investițiilor „ani la rând” și subfinanțarea ca „o constantă”; blocarea bugetelor și impunerea unor reduceri „exact într-un moment” în care sistemul avea nevoie de modernizare; vechimea de „aproximativ 40 de ani” pentru locomotive, vagoane și numeroase instalații feroviare (conform sindicatului). Ce a anunțat ministrul: colectare de date și posibile sancțiuni Radu Miruță a spus că a primit în ultimele săptămâni numeroase mesaje despre aer condiționat nefuncțional, întârzieri, lipsă de informații și condiții de călătorie necorespunzătoare. El a relatat și o încercare de a contacta call center-ul CFR, fără răspuns timp de 15 minute, după care a convocat directorii CFR Călători și CFR Infrastructură, susținând că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar „oamenii nu călătoresc pe hârtie”. Ministrul a anunțat că formularul va fi folosit „cel puțin două săptămâni” pentru a strânge date din toată țara, urmând ca apoi să fie identificate zonele cu cele mai mari probleme și măsurile necesare. Totodată, a indicat că vrea să aplice legea unde sunt nereguli, inclusiv sancțiuni „dacă sunt cazuri în care se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Miruță a precizat și că datele personale vor fi prelucrate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (GDPR). În replică, președintele Federației, Grigore Mare, i-a cerut ministrului să meargă în depouri, triaje și ateliere, susținând că acolo va găsi nu doar reclamații, ci și cauzele lor, precum și personal care „face zilnic imposibilul” pentru ca trenurile să circule. [...]
Comisia Europeană încearcă să evite blocaje în aeroporturi în plin sezon de vară , după ce noul sistem de control la frontieră bazat pe fotografii și amprente a generat cozi și întârzieri pentru pasageri, potrivit Politico . Bruxelles-ul va deschide noi discuții cu statele membre pentru a se asigura că sistemul Entry/Exit (EES) nu produce „întârzieri majore” pentru turiști. Inițiativa vine după ce organizații din industrie, inclusiv Airlines for Europe și International Air Transport Association, au transmis Comisiei îngrijorări legate de timpii mari de așteptare la controlul de frontieră și de întârzierile pe fluxurile de intrare/ieșire din UE. De ce apar întârzierile și cine răspunde operațional EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, înlocuiește ștampilarea pașapoartelor pentru cetățenii din afara UE cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente). Deși regulile au fost dezvoltate timp de opt ani, implementarea efectivă este în sarcina guvernelor naționale, iar lansarea a fost afectată de probleme tehnice, care au dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner , a transmis într-o scrisoare către șefi din aeroporturi și companii aeriene că obiectivul este „siguranța cetățenilor” fără „disconfort nejustificat” pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen. În același timp, el a admis că în anumite destinații pasagerii sunt nevoiți să aștepte mai mult, invocând cauze precum personal insuficient sau infrastructură neadecvată. Ce măsuri sunt posibile pe termen scurt În prezent, capitalele pot suspenda temporar obligația de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. Brunner a precizat că Executivul european va face „eforturi suplimentare” pentru a ajuta statele membre care încă se confruntă cu probleme, iar oficialii vor lucra cu guvernele pentru reducerea restanțelor. Comisia a respins anterior ideea unor deficiențe extinse ale sistemului, însă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut vineri că există „probleme tehnice” care vor necesita muncă semnificativă pentru a fi rezolvate. Context: sistemul este deja obligatoriu După o implementare graduală, EES a devenit obligatoriu pentru toți călătorii din afara UE care intră în zona Schengen pentru șederi scurte, începând cu 10 aprilie. Potrivit unor date transmise publicației, de la octombrie 2025 sistemul a dus la oprirea a 43.728 de persoane la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor: 16.383 călătoreau fără justificare suficientă, 8.739 ar fi depășit perioada permisă, iar peste 400 încercau să treacă frontiera cu documente contrafăcute. [...]
CFR Călători a introdus în exploatare 19 locomotive modernizate prin PNRR , un pas cu impact operațional direct asupra capacității și fiabilității tracțiunii electrice, într-un context în care operatorul se bazează încă pe material rulant vechi. Informațiile apar în Antena 3 , care notează că proiectul a fost finalizat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract. Locomotivele sunt unități produse inițial la Electroputere Craiova și au fost modernizate de Softronic , finanțarea fiind asigurată integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit materialului, modernizarea le transformă în locomotive „mai eficiente, mai fiabile și mai sigure” pentru pasageri, iar fiecare poartă numele unei personalități din cultura și istoria României; ultimele două livrate se numesc „Ecaterina Teodoroiu” și „Hariclea Darclée”. Ce s-a schimbat tehnic și de ce contează pentru operare Modernizarea a fost construită pe o soluție de reconstrucție majoră: s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, iar restul a fost refăcut. Sebastian Ghiță, director comercial Softronic, a descris astfel intervenția: „Modernizarea a presupus că s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, după care s-a reconstruit totul pe acea secțiune din șasiul metalic al locomotivei.” Același oficial a adăugat că „95% este totul nou pe locomotivă”, ceea ce sugerează o reînnoire substanțială a echipamentelor, cu efecte așteptate în disponibilitate și mentenanță, chiar dacă materialul nu oferă indicatori operaționali (costuri, timpi de imobilizare, consumuri). Kilometrajul raportat și finalizarea contractului Antena 3 precizează că cele 19 locomotive livrate către CFR Călători au parcurs împreună „aproximativ 2 milioane”, iar cifra exactă menționată în declarație este 2.923.000 km, prezentată ca argument pentru eficiența și fiabilitatea lor. Proiectul este descris ca fiind încheiat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract, ceea ce înseamnă că flota CFR Călători a primit integral cele 19 unități modernizate prevăzute în acest program. Ce urmează pentru Softronic: discuții pentru piețe externe În aceeași intervenție, Sebastian Ghiță a spus că Softronic Craiova – prezentată drept singurul producător de locomotive electrice din sud-estul Europei – este în discuții pentru continuarea proiectelor externe și pentru certificarea locomotivei în țări balcanice, menționând Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord. Publicația notează și existența unor discuții cu companii din „țările nordice”, fără a detalia statele sau stadiul negocierilor. [...]
Perturbarea infrastructurii feroviare după furtuna de marți seară a generat întârzieri de până la 170 de minute pe mai multe rute dinspre și către București, miercuri la prânz, potrivit Economedia . Impactul operațional este vizibil atât pe trenurile care intră în Capitală, cât și pe cele care pleacă, afectând legături importante cu Brașov, Cluj-Napoca, Constanța și chiar Viena. Cele mai mari întârzieri raportate la prânz Întârzierile cele mai ridicate din lista publicată vizează în special relația Brașov – București: IR16564 (InterRegional) Brașov → București Nord : întârziere 170 de minute (sosire programată 11:40) IR16569 (InterRegional) București Nord → Brașov: întârziere 135 de minute (plecare programată 12:00) IR16566 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 125 de minute (sosire programată 12:46) IR10022 (Transferoviar) Brașov → București Nord: întârziere 105 minute (sosire programată 12:24) IR16568 (InterRegional) Brașov → București Nord: întârziere 95 de minute (sosire programată 13:26) Întârzieri și pe alte rute către/din București Pe lângă axa Brașov – București, au fost raportate întârzieri și pe alte relații: IR10080 (Transferoviar) Constanța → București Nord: întârziere 70 de minute (sosire programată 12:04) IR1572 ( CFR Călători ) Galați → București Nord: întârziere 45 de minute (sosire programată 12:09) IR1660 (CFR Călători) Iași → București Nord: întârziere 30 de minute (sosire programată 12:32) IRN347 (CFR Călători) Viena → București Nord: întârziere 20 de minute (sosire programată 13:38) La plecări din București, întârzierile menționate includ: IC531 (CFR Călători) București Nord → Cluj-Napoca: întârziere 35 de minute (plecare programată 12:21) IR1585 (CFR Călători) București Nord → Constanța: întârziere 30 de minute (plecare programată 12:30) IR10035 (Transferoviar) București Nord → Mangalia: întârziere 25 minute (plecare programată 12:52) R9003 (CFR Călători) București Nord → Roșiori Nord: întârziere 5 minute (plecare programată 12:49) Ce urmează Informațiile sunt prezentate în regim „live”, iar amploarea întârzierilor depinde de remedierea efectelor furtunii asupra infrastructurii feroviare. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este precizat un termen de revenire la programul normal. [...]
Inundațiile au blocat infrastructura de transport din București , după ploile abundente din timpul nopții, iar intervențiile de urgență au inclus verificări în condiții extreme în Pasajul Poligrafiei , unde mașini au fost acoperite complet de apă, potrivit HotNews . În Sectorul 1, acumulările de apă din pasajul rutier Poligrafiei au ajuns la un nivel care a „înghițit” mai multe autoturisme. Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) spune că pompierii au înotat pentru a verifica interiorul mașinilor, în căutarea unor posibile persoane surprinse. Efecte operaționale: trafic și transport public perturbate Miercuri dimineață, circulația rutieră și transportul în comun au fost perturbate în Capitală, pe fondul cantității mari de apă căzute peste noapte. Pe partea de metrou, stația Piața Victoriei 2 a fost închisă temporar din cauza infiltrațiilor, conform informațiilor publicate separat de HotNews. Și transportul de suprafață a fost afectat: STB a anunțat că mai multe linii au avut circulația influențată de acumulările de apă, avarii la rețeaua de contact și obstacole pe carosabil. Context: intervenții extinse după furtuni La nivel național, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a transmis că furtunile puternice din timpul nopții au afectat 60 de localități din 20 de județe și municipiul București, unde pompierii au intervenit pentru degajarea copacilor căzuți și evacuarea apei din case și subsoluri. Pentru evoluția situației din trafic și transport public, HotNews are și o relatare în format live, respectiv informații dedicate despre închiderea stației de metrou Piața Victoriei 2. [...]
