Știri
Știri din categoria Companii
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și restructurări la companiile de stat, după ce un lot-pilot de 22 de firme a adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei într-un singur an, potrivit Digi24. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că miza este reducerea costurilor directe pentru contribuabili și oprirea „risipei și ineficienței” dintr-un sector cu peste 1.500 de companii deținute de stat.
În bilanțul prezentat după ședința de Guvern, Gheorghiu a indicat că multe dintre companiile de stat au pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei, bani care, în opinia sa, ar fi putut fi direcționați către investiții publice majore.
„Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.”
În portofoliul pilot analizat, vicepremierul a descris companiile drept „găuri negre pentru economia României”, argumentând că menținerea situației actuale produce costuri directe pentru contribuabili.
Digi24 notează că, dintre companiile cu cele mai mari datorii, au fost menționate:
Pentru SNCFR, Gheorghiu a spus explicit că societatea „trebuie lichidată”.
Executivul propune o clasificare a companiilor de stat și măsuri diferențiate, în funcție de rolul economic și de situația financiară:
Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei din PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.
Ca ilustrare a blocajelor administrative, vicepremierul a invocat cazul Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007. Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată aproape 19 ani, iar statul ar plăti din 2015 peste 29.000 de euro anual (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există doar pe hârtie”, în baza unei decizii judecătorești. Gheorghiu a mai spus că o contestație depusă de o instituție a statului, pentru o creanță minoră, ar fi întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani.
Oficialul a indicat că situații similare ar exista și la alte companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul ar urma să introducă un calendar de intervenție.
Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Mesajul central al vicepremierului: statul ar trebui să acționeze ca „acționar responsabil”, cu decizii și termene, înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment.
Recomandate
Guvernul a pus pe listă 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi de 1,12 miliarde lei , într-un proiect-pilot care deschide calea pentru restructurări, fuziuni sau închideri, în funcție de rolul economic al fiecărei firme, potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile după ședința de Guvern de joi, 16 aprilie. Miza anunțului este una bugetară și de guvernanță: Executivul tratează pierderile și restanțele acestor companii ca pe o „factură anuală” suportată de contribuabili și susține că reforma nu mai poate fi limitată la schimbări de management. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.” De ce contează: un „proiect-pilot” care poate seta regulile pentru restul portofoliului de stat Oana Gheorghiu a descris problema ca fiind sistemică, în contextul în care statul este acționar în peste 1.500 de societăți, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi pentru bugetul public. Proiectul-pilot vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, selectate pentru impactul financiar și relevanța lor în economie. Vicepremierul a spus că lista și evaluarea au fost construite împreună cu AMEPIP (agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat) și sunt legate de angajamentele României față de OECD și Comisia Europeană. „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Cine are cele mai mari restanțe la buget Conform datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de: CFR Marfă CFR SA Romaero Vicepremierul a insistat că situațiile trebuie tratate diferențiat: unele companii administrează infrastructuri critice, altele sunt entități comerciale, iar unele sunt structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi. Ce tip de intervenții ia în calcul Guvernul Pentru a limita deciziile „arbitrare”, Guvernul spune că a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii (strategie, guvernanță, model de business și performanțe comercială, operațională, patrimonială și financiară). Datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru o imagine unitară. Intervențiile sunt grupate pe categorii, în funcție de rol și perspectivă economică: Infrastructură critică : ELCEN, Oil Terminal, CFR SA – investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică : Avioane Craiova, Romaero – decizii la nivel interministerial, pe fondul importanței industriale. Transformare după model european : CNCIR – reorganizare pentru creșterea competitivității. Redresare operațională : CFR Călători, Metrorex, TAROM – redresare, posibil cu sprijin extern. Fuziuni și absorbții : Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret – opțiuni de consolidare. Ieșire din portofoliu : lichidare/radiere – exemplu: Petrotrans. Cazul Petrotrans: faliment din 2007, dar costuri încă plătite Ca exemplu de disfuncționalitate, Oana Gheorghiu a invocat Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007, dar care nu a fost lichidată nici până în 2026. „Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare.” Potrivit vicepremierului, din cauză că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești. Ce urmează: extinderea evaluării în 30 de zile Executivul intenționează să extindă analiza și la alte companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Guvernul pregătește și un „calendar clar de intervenție” pentru cazuri similare, menționând companii precum Remin și Minvest. „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.” [...]
Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile , potrivit News . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria . Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție. De la decizie la nivel de minister, la criterii stabilite central Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează: importanța strategică a companiei; situația financiară în care se află. Miza: intervenție mai devreme, înainte de insolvență În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține. „Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.” Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile. [...]
Tarom riscă să intre într-un scenariu de avarie dacă Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare , în condițiile în care actualul model de business „nu este sustenabil” și compania nu a avut profit operațional în ultimii 10 ani, potrivit declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, citate de news.ro . Gheorghiu a spus că situația Tarom este „în analiza Ministerului Transporturilor” și că este singura companie din portofoliul ministerului pentru care Guvernul așteaptă un feedback, în contextul în care „Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”. Miza: prelungirea planului aprobat de Comisia Europeană Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta „nu este în grafic”, din motive pe care vicepremierul le-a descris drept „unele obiective, unele mai puțin obiective”. În același timp, compania are „un dialog cu Comisia Europeană”. Oficialul a indicat că, dacă se aprobă prelungirea planului — invocând „noul context geopolitic” și „criza de petrol” — ar urma continuarea restructurării, inclusiv în așteptarea livrării unor avioane și regândirea „întregului flux” al companiei. „Dacă se aprobă prelungirea planului (...) atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.” Scenariul alternativ: soluții dacă nu există prelungire Gheorghiu a precizat că, la nivel de comitet, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului, caz în care „trebuie să aibă în vedere clar niște soluții”. În argumentația sa, vicepremierul a punctat că Tarom „pierde bani” de cel puțin 10 ani și că „profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani”. A menționat că în 2024 compania a înregistrat profit, însă „nu din activitate, din operațional, ci din alte activități”, concluzionând că este nevoie să fie explorate „alte soluții pentru Tarom”. [...]
Cartel Alfa cere intervenția Guvernului pentru a opri hotărârile locale care interzic jocurile de noroc în spații fizice, susținând că măsurile pot bloca activitatea Loteriei Române și pot reduce veniturile la buget , potrivit Digi24 . Confederația sindicală afirmă că, prin decizii adoptate la nivel local – exemplul invocat fiind Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 119/01.04.2026 – autoritățile ajung să trateze Compania Națională „Loteria Română” (CNLR) „la grămadă”, fără diferențiere față de operatorii privați. În comunicatul citat, Cartel Alfa susține că CNLR funcționează într-un cadru legal distinct și are un rol public, cu contribuții la bugetul de stat și la finanțarea unor obiective de interes general. Miza pentru companie: risc de blocaj operațional și presiune pe venituri publice Sindicaliștii avertizează că în mai multe zone „se conturează o practică periculoasă” de interzicere generalizată a activității, cu efecte care ar putea include: blocarea totală a activității CNLR în anumite localități; pierderea locurilor de muncă; diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare; apariția unor conflicte juridice majore. Cartel Alfa mai susține că astfel de decizii ar fi luate fără o analiză reală a consecințelor economice și sociale și fără a ține cont de statutul distinct al companiei. Ce solicită Cartel Alfa Guvernului În apelul către Executiv, confederația cere: intervenția urgentă a Guvernului pentru clarificarea modului de aplicare a cadrului legal; încetarea adoptării unor hotărâri locale care „depășesc limitele legii”; inițierea unui dialog cu toate părțile implicate. Context: cazul Bacău și închiderea treptată a locațiilor În 1 aprilie, primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a anunțat pe Facebook interzicerea activității de jocuri de noroc în locații fizice în oraș, precizând că spațiile se vor închide treptat, pe măsură ce expiră autorizațiile aparatelor. Cartel Alfa indică această hotărâre ca exemplu de aplicare locală care, în opinia sa, lovește și în activitatea Loteriei Române. [...]
Aproximativ 34 de modele Samsung din gama 2026 de televizoare și soundbar-uri au primit certificări TÜV Rheinland privind amprenta de carbon , un semnal că producătorul încearcă să transforme criteriile de sustenabilitate într-un avantaj competitiv în segmentul premium, potrivit Samsung . Certificările obținute sunt de două tipuri: „Product Carbon Footprint” (amprenta de carbon a produsului, evaluată pe întreg ciclul de viață – producție, transport, utilizare și eliminare) și „Product Carbon Reduction” (reducere măsurabilă a emisiilor față de modele anterioare, acordată doar produselor care au deja certificarea de amprentă). Ce produse intră în lista certificată și ce înseamnă fiecare etichetă Samsung precizează că 14 modele premium au primit certificarea „Product Carbon Reduction”, inclusiv televizoarele OLED din 2026, The Frame Pro și soundbar-ul de vârf HW-Q990H. Alte 20 de produse – între care televizoare Micro RGB și Mini LED – au obținut certificarea „Product Carbon Footprint”. În mod particular, modelul HW-Q990H a primit ambele certificări, ceea ce extinde mesajul de sustenabilitate al companiei și dincolo de categoria televizoarelor, către audio. Context: extinderea portofoliului „certificat” și miza comercială Compania amintește că, în 2021, Neo QLED a fost primul televizor 4K (sau mai mare) care a primit certificarea „Product Carbon Reduction”, iar ulterior portofoliul de produse certificate a fost extins către QLED, OLED, Lifestyle, monitoare și panouri de afișaj. Samsung leagă aceste demersuri și de poziționarea sa în zona premium, menționând că a condus piața globală a televizoarelor timp de 20 de ani (conform unui raport Omdia pentru trimestrul IV 2025, pe baza vânzărilor în unități) și că este marca numărul 1 la nivel mondial la soundbar-uri de 12 ani (FutureSource Consulting, 2025). Declarația companiei Taeyong Son, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD), spune că Samsung tratează sustenabilitatea ca parte a inovației și că obiectivul este reducerea emisiilor de carbon la nivelul întregului portofoliu, astfel încât utilizatorii „să nu fie nevoiți să aleagă între tehnologia de ultimă generație și o experiență de utilizare mai responsabilă”. Pentru detalii despre gama de televizoare Samsung din 2026, compania indică site-ul său oficial: https://www.samsung.com/ro/ . [...]
Alphabet ar putea câștiga peste 100 mld. dolari (aprox. 460 mld. lei) din listarea SpaceX , după ce documente depuse în SUA indică faptul că Google deținea 6,1% din companie la finalul lui 2025, potrivit Mobile World Live . Miza economică pentru Alphabet vine din planurile SpaceX de listare, care ar putea împinge evaluarea companiei la peste 2.000 mld. dolari (aprox. 9.200 mld. lei), conform unei relatări Bloomberg citate de publicație. În acest scenariu, participația Alphabet – diluată între timp – ar valora circa 100 mld. dolari. Ce arată documentele și de ce contează Bloomberg a relatat că participația a fost dezvăluită într-o nouă raportare depusă săptămâna aceasta în Alaska, unde companiile sunt obligate să declare dacă dețin cel puțin 5% dintr-o entitate. În documente au apărut doar două dețineri: Google și fondatorul Elon Musk, cu 40%. Pentru Alphabet, o astfel de reevaluare pe hârtie ar consolida încă o dată rolul investițiilor în companii private în rezultatele financiare, chiar dacă nu este vorba de venituri operaționale recurente, ci de câștiguri nerealizate (care pot fluctua odată cu evaluările). Evaluarea SpaceX și efectul diluării SpaceX a depus luna aceasta documente pentru o ofertă publică inițială (IPO) la autoritatea americană de supraveghere a piețelor, Securities and Exchange Commission (SEC) , care ar putea evalua compania la 1.750 mld. dolari (aprox. 8.050 mld. lei). Totuși, articolul Bloomberg citat de Mobile World Live indică faptul că SpaceX ar urmări o evaluare de peste 2.000 mld. dolari. Publicația notează că, după mutarea lui Elon Musk de a fuziona SpaceX cu xAI în februarie, Bloomberg estimează că participația Alphabet s-a diluat la aproximativ 5% – nivel care, la o evaluare de 2.000 mld. dolari, ar echivala cu circa 100 mld. dolari. Context: investiția inițială a Google în SpaceX Google a investit pentru prima dată în SpaceX în 2015, într-o rundă de finanțare de 1 mld. dolari (aprox. 4,6 mld. lei), la o evaluare de 10 mld. dolari (aprox. 46 mld. lei), alături de Fidelity Investments. Deși Google nu a făcut publică dimensiunea participației în SpaceX, a raportat în trecut câștiguri nerealizate din dețineri în companii private. În T1 2025, Bloomberg a relatat că Alphabet și-a majorat profitul cu 8 mld. dolari (aprox. 36,8 mld. lei) prin participația sa la SpaceX. Ce urmează Impactul final pentru Alphabet depinde de evaluarea la care SpaceX se va lista și de structura exactă a acționariatului la momentul tranzacției. În acest stadiu, cifrele privind „boost”-ul de 100 mld. dolari sunt estimări legate de o evaluare țintă și de o participație aproximată după diluare, nu un câștig deja realizat. [...]
