Guvernul pregătește închideri, fuziuni și restructurări la companiile de stat, după ce un lot-pilot de 22 de firme a adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei într-un singur an, potrivit Digi24. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că miza este reducerea costurilor directe pentru contribuabili și oprirea „risipei și ineficienței” dintr-un sector cu peste 1.500 de companii deținute de stat.

În bilanțul prezentat după ședința de Guvern, Gheorghiu a indicat că multe dintre companiile de stat au pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei, bani care, în opinia sa, ar fi putut fi direcționați către investiții publice majore.

„Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.”

Ce companii sunt în prim-plan și ce decizii sunt avansate

În portofoliul pilot analizat, vicepremierul a descris companiile drept „găuri negre pentru economia României”, argumentând că menținerea situației actuale produce costuri directe pentru contribuabili.

Digi24 notează că, dintre companiile cu cele mai mari datorii, au fost menționate:

• CFR Marfă
• SNCFR
• Romaero

Pentru SNCFR, Gheorghiu a spus explicit că societatea „trebuie lichidată”.

Șase direcții de acțiune: de la investiții la ieșirea din portofoliu

Executivul propune o clasificare a companiilor de stat și măsuri diferențiate, în funcție de rolul economic și de situația financiară:

1. Infrastructură critică – companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA: investiții și reforme de guvernanță.
2. Decizie strategică – Avioane Craiova, Romaero: decizii interministeriale privind viitorul.
3. Transformare pe model european – CNCIR: transformare pentru a deveni competitiv, după modele europene.
4. Redresare operațională – CFR Călători, Metrorex, TAROM: restructurare, posibil cu sprijin european.
5. Fuziuni și absorbții – exemple: Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret.
6. Ieșire din portofoliu (lichidare) – pentru companii unde statul ar urma să închidă definitiv expunerea.

Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei din PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

Exemplul Petrotrans: costuri care continuă în faliment

Ca ilustrare a blocajelor administrative, vicepremierul a invocat cazul Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007. Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată aproape 19 ani, iar statul ar plăti din 2015 peste 29.000 de euro anual (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există doar pe hârtie”, în baza unei decizii judecătorești. Gheorghiu a mai spus că o contestație depusă de o instituție a statului, pentru o creanță minoră, ar fi întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani.

Oficialul a indicat că situații similare ar exista și la alte companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul ar urma să introducă un calendar de intervenție.

Ce urmează: extinderea analizei în 30 de zile

Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Mesajul central al vicepremierului: statul ar trebui să acționeze ca „acționar responsabil”, cu decizii și termene, înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment.