Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Monarhiile din Golf accelerează investițiile în porturi, căi ferate și conducte pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz, pe fondul riscului recurent ca acest punct-cheie al comerțului energetic și al transportului maritim să fie blocat, potrivit HotNews.
Miza este una operațională și economică: companiile și statele din regiune caută rute alternative pentru mărfuri și petrol, astfel încât fluxurile să poată continua chiar și în scenarii de tensiuni care afectează tranzitul prin Ormuz.
În Emiratele Arabe Unite, cel mai recent proiect vizează Dubaiul: DP World, grup logistic cu sediul în Dubai, a început discuții pentru dezvoltarea unui nou port la Fujairah și a unui nou terminal în cadrul facilității existente, potrivit Financial Times, citat în material. Fujairah are avantajul poziționării în afara Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar oferi o opțiune de ocolire pentru o parte din trafic.
Inițiativa ar funcționa și ca alternativă la Jebel Ali, principalul port din Orientul Mijlociu, ale cărui operațiuni sunt expuse riscurilor atunci când tensiunile din jurul strâmtorii cresc.
În Arabia Saudită, blocada a împins autoritățile să valorifice mai mult infrastructura de pe coasta Mării Roșii și să revizuiască proiectul Neom, cu o restrângere a ambițiilor inițiale și un accent mai puternic pe componenta portuară, conform aceleiași surse.
Riadul a inaugurat un coridor logistic și feroviar de 1.700 km pentru transportul mărfurilor până la granița cu Iordania. Traseul folosește rețeaua feroviară saudită, pornește din portul King Abdulaziz din Dammam, traversează țara prin Riad și urcă spre Al-Haditha, via nodul Al Zabirah, după care transportul continuă rutier.
Separat, Arabia Saudită a decis să accelereze construcția căii ferate a Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), un proiect regional care ar urma să conecteze regatul cu:
Saudi Arabia Railways a lansat licitații pentru proiectarea unor tronsoane cheie, iar finalizarea este prevăzută pentru 2030.
Pentru petrol, monarhiile din Golf revin la utilizarea unor conducte existente și iau în calcul extinderi:
În Irak, ruta de export din nord care evită Ormuz pornește din Kirkuk și ajunge în portul turcesc Ceyhan (Marea Mediterană), traversând Kurdistanul. După doi ani și jumătate de inactivitate, conducta a fost repusă în funcțiune în septembrie anul trecut, în baza unui acord provizoriu între Bagdad și Guvernul Regional al Kurdistanului.
Dincolo de proiectele punctuale, direcția este aceeași: statele din Golf își construiesc redundanță logistică (rute alternative) pentru exporturi și aprovizionare, astfel încât o blocare a Strâmtorii Ormuz să nu mai însemne automat o frână majoră pentru porturi, lanțuri de transport și fluxurile de petrol. Contextul și ritmul proiectelor sugerează că investițiile în infrastructură vor rămâne o prioritate, în special acolo unde pot muta volume spre Marea Roșie sau spre noduri aflate în afara strâmtorii.
Recomandate
Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]
Piața logisticii a trecut de 8,2 mld. lei în 2025, dar marjele s-au comprimat vizibil , iar tot mai multe companii au ajuns pe pierdere, pe fondul scumpirii energiei, combustibililor și forței de muncă, potrivit Ziarul Financiar . În acest context, creșterea de volum și cererea din comerțul online, FMCG și industria alimentară nu au fost suficiente pentru a proteja profitabilitatea. Primii zece jucători din logistică au depășit 8,2 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată , cu peste 7% peste nivelul din 2024. Avansul a fost susținut de cererea pentru distribuție, depozitare și servicii integrate, însă presiunea pe preț din partea clienților a redus spațiul de manevră pentru companii. Liderul crește, dar profitul se înjumătățește Aquila Part Prod Com , companie românească listată la bursă, rămâne lider detașat al clasamentului, cu 3,08 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025 (aproape +17% ). Totuși, profitul net a scăzut cu 47% , la 39 milioane de lei , în pofida poziției dominante și a unui efectiv de peste 3.000 de angajați . Pe locul al doilea, Havi Logistics a urcat la 1,46 miliarde de lei (plus 12,5% ), dar a rămas pe o pierdere ușoară , compania fiind unul dintre furnizorii importanți pentru lanțurile de restaurante internaționale. Schimbări în top și semnale de stres financiar Podiumul s-a modificat față de anul trecut prin ieșirea din analiză a Schenker Logistics România, pe fondul reorganizărilor la nivelul grupului DB Schenker. În restul clasamentului, evoluțiile au fost mixte, cu scăderi de venituri la unii jucători și cu profituri în retragere sau treceri pe pierdere: Kuehne + Nagel: -8,5% la 631 milioane de lei , profit -18% la 23,4 milioane de lei . Transmec RO: avans ușor la 563 milioane de lei , cu profit în creștere (valoarea nu este precizată în textul sursă). Yusen Logistics: +13% la 528 milioane de lei , profit în urcare cu o treime . Gebruder Weiss: -7% la 518 milioane de lei , pierdere de 1,1 milioane de lei . IB Cargo: creștere marginală la 432 milioane de lei , dar cu profit mai mic (valoarea nu este precizată). Food Point Distribution (intrare nouă în top): +12% la 403,7 milioane de lei , profit de 6,3 milioane de lei . NX Cargo Partner (fostul Cargo-Partner): -6% la 327,9 milioane de lei , profit +aproape 20% . Quehenberger Logistics: -12,6% și trecere pe pierdere, după un profit de 15,7 milioane de lei în 2024. De ce contează: investițiile devin condiție de competitivitate Imaginea de ansamblu este a unui sector care crește nominal, dar cu profitabilitate tot mai fragilă . Publicația indică drept factori principali costurile mai mari cu energia, combustibilii și forța de muncă, plus sensibilitatea în creștere a clienților la preț, care comprimă marjele. În acest cadru, direcțiile de investiții care „devin critice” pentru competitivitate sunt: automatizarea, digitalizarea, decarbonizarea flotelor (reducerea emisiilor). România rămâne, totodată, un hub logistic regional atractiv, însă presiunea pe costuri și pe preț sugerează că diferența între câștigători și restul pieței va fi făcută tot mai mult de eficiență și capacitatea de a finanța modernizarea operațiunilor. [...]
Bugetul de autostradă în Grecia în 2026 depinde de rută și se plătește „la barieră”, nu prin vinietă , ceea ce poate schimba semnificativ costul total al unei vacanțe cu mașina, mai ales pentru destinațiile din sudul țării, potrivit Antena 3 . Tarifele din articol sunt cele valabile în vara lui 2026 și se referă la autoturisme obișnuite. De ce contează: nu există tarif unic, plătești pe sectoare Grecia nu are vinietă națională pentru autoturisme (ca în România sau Bulgaria). Taxarea se face pe traseu, la stațiile de taxare de pe autostrăzi, iar costul final depinde de punctul de intrare, destinație, ieșirile folosite și categoria vehiculului. Pentru românii care intră frecvent prin Kulata–Promachonas , diferențele de buget sunt mari: o vacanță în nordul Greciei poate însemna câțiva euro pe sens, în timp ce un drum până la Atena urcă la peste 40 de euro pe sens. Cât plătești pe principalele rute (vara 2026) Promachonas – Salonic / Halkidiki Pe traseul spre Salonic se achită, de regulă, două taxe: Promachonas: 2,35 euro Strymoniko: 2,35 euro În funcție de drumul ales în zona Salonicului, se poate adăuga: Thessaloniki: 0,65 euro Total orientativ: aprox. 4,70–5,35 euro pe sens . După ieșirea spre stațiunile din Halkidiki nu există vinietă sau taxă generală pentru peninsulă. Promachonas – Riviera Olimpului (Katerini, Paralia Katerini, Olympic Beach) Taxele menționate pentru 2026 (în funcție de rută) sunt: Promachonas: 2,35 euro Strymoniko: 2,35 euro Thessaloniki: 0,65 euro (dacă se trece pe aici) Malgara: 1,15 euro Kleidi: 2,60 euro Total orientativ: aprox. 8,45–9,10 euro pe sens până în zona Katerini. Pentru continuarea spre sud (Nei Pori, Platamonas) se poate trece și prin: Leptokarya: 3,80 euro (taxa principală) Promachonas – Atena Cost total orientativ pentru un autoturism: aprox. 41–42 euro pe sens , în funcție de traseul din zona Salonicului și de ieșirea aleasă la apropierea de Atena. Dacă se folosește și Attiki Odos (centura cu taxă a Atenei), se mai plătesc: Attiki Odos: 2,55 euro (o singură dată la intrare, indiferent de distanța parcursă) Atena – Patras (Olympia Odos) și Podul Rio–Antirrio Între Elefsina și Rio, dacă sunt traversate toate stațiile principale, taxele ajung la: 13,80 euro pe sens (autoturism) Suma rezultă din taxele de la Elefsina, Isthmos, Kiato, Eleonas și Rio. Dacă se folosește Attiki Odos pentru ieșirea din zona Atenei, se adaugă încă 2,55 euro. Separat, podul Rio–Antirrio (care nu trebuie inclus automat în calculul Atena–Patras) costă: 15,90 euro pentru o traversare cu autoturism Lefkada / Preveza: tunelul Aktio–Preveza Pentru accesul dinspre Preveza spre Lefkada se traversează tunelul subacvatic Aktio–Preveza: 3 euro pe sens (autoturism), peste celelalte taxe de pe traseu. Kavala / Thassos: costul nu poate fi „fix” Pentru Kavala și Thassos nu există un singur cost, deoarece sunt mai multe rute posibile dinspre Promachonas (inclusiv prin Serres și Drama sau pe autostradă via Salonic). Pe ruta de autostradă pot apărea, în funcție de traseu și ieșire, taxe precum: Analipsi: 2,90 euro Asprovalta: 1,40 euro Moustheni: 2,65 euro Kavala: 2,30 euro la care se adaugă taxele achitate anterior la intrarea dinspre Promachonas. În cazul Thassos, totalul depinde și de portul de feribot ales (Keramoti vs. Kavala), iar taxele ar trebui calculate după stabilirea rutei exacte. Cum se plătesc taxele și ce trebuie să ai la tine Plata se face la stațiile de pe autostradă, iar în funcție de operator și bandă sunt disponibile: numerar (euro), card bancar (debit/credit), automate de plată, dispozitiv electronic de tip e-PASS. Articolul mai notează că pe unele sectoare (de exemplu, stații laterale de pe Olympia Odos și pe sectorul Patras–Pyrgos) nu există casieri, iar plata se face la automate sau prin sistem electronic, astfel că șoferii trebuie să urmărească indicatoarele de deasupra benzilor. Context important pentru români: Bulgaria cere vinietă, Grecia nu Pentru cei care tranzitează Bulgaria, diferența practică este că Grecia nu cere vinietă , dar Bulgaria cere vinietă electronică pentru autoturisme pe rețeaua sa de drumuri cu taxă. Vinieta bulgărească se cumpără separat și nu acoperă taxele plătite ulterior în Grecia. La final, Antena 3 avertizează că tarifele pot fi modificate de operatori, iar costul ar trebui verificat înainte de plecare în funcție de traseul exact, destinație și categoria vehiculului. [...]
Suspendarea feribotului Zimnicea–Sviștov blochează temporar un punct de trecere spre Bulgaria , pe fondul nivelului scăzut al Dunării, cu efect direct asupra mobilității locale și a fluxurilor logistice din zonă, potrivit Antena 3 . Cursa de bac dintre Zimnicea (România) și Sviștov (Bulgaria) a fost suspendată temporar începând cu 8 iulie 2026, ora 11:00, după ce compania care operează legătura a notificat autoritățile. Măsura a fost luată din cauza „condițiilor meteorologice nefavorabile”, respectiv a nivelului scăzut al apei Dunării, conform unui comunicat transmis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, citat de Agerpres. Ce înseamnă operațional pentru transport ITPF Giurgiu precizează că, la momentul informării, nu existau autovehicule de marfă în așteptare pe sensul de ieșire din România în apropierea trecerii cu feribotul de la Zimnicea, ceea ce sugerează că impactul imediat asupra transportului de marfă era limitat. Reluarea activității urmează să fie anunțată „imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță”, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice. [...]
Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane cere ca problemele CFR să fie tratate prin investiții și decizii bugetare, nu doar prin colectarea de reclamații online , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a lansat un formular pentru sesizările călătorilor, potrivit news.ro . Sindicatul spune că demersul ministrului de a strânge feedback de la pasageri este „binevenit”, dar avertizează că „realitatea căii ferate românești nu poate fi înțeleasă doar prin intermediul unui formular online” și cere o evaluare directă în zonele unde apar problemele: depouri, triaje și ateliere de reparații. Federația susține că acolo se văd cauzele întârzierilor mari, ale defectărilor și ale problemelor de confort, pe fondul lipsei pieselor, al subfinanțării și al echipamentelor învechite. Miza: de la sesizări la finanțare și măsuri asumate Potrivit Federației, diferența nu o face numărul de reclamații, ci capacitatea autorităților de a transforma semnalele în decizii și investiții. Sindicatul afirmă că operatorii feroviari și Ministerul Transporturilor cunosc de ani de zile problemele și că statul are „pârghiile legale” pentru verificări, identificarea responsabilităților și măsuri, inclusiv acolo unde există disfuncționalități sau responsabilități individuale. În același timp, organizația contestă ideea că degradarea sistemului ar trebui pusă „exclusiv în seama salariaților”, arătând că multe reparații sunt amânate din lipsa mijloacelor necesare, nu din lipsă de profesionalism. Ce reclamă sindicatul din teren Federația indică o combinație de factori structurali care afectează funcționarea: lipsa pieselor de schimb și a resurselor financiare; echipamente învechite și material rulant dificil de menținut în exploatare; amânarea investițiilor „ani la rând” și subfinanțarea ca „o constantă”; blocarea bugetelor și impunerea unor reduceri „exact într-un moment” în care sistemul avea nevoie de modernizare; vechimea de „aproximativ 40 de ani” pentru locomotive, vagoane și numeroase instalații feroviare (conform sindicatului). Ce a anunțat ministrul: colectare de date și posibile sancțiuni Radu Miruță a spus că a primit în ultimele săptămâni numeroase mesaje despre aer condiționat nefuncțional, întârzieri, lipsă de informații și condiții de călătorie necorespunzătoare. El a relatat și o încercare de a contacta call center-ul CFR, fără răspuns timp de 15 minute, după care a convocat directorii CFR Călători și CFR Infrastructură, susținând că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar „oamenii nu călătoresc pe hârtie”. Ministrul a anunțat că formularul va fi folosit „cel puțin două săptămâni” pentru a strânge date din toată țara, urmând ca apoi să fie identificate zonele cu cele mai mari probleme și măsurile necesare. Totodată, a indicat că vrea să aplice legea unde sunt nereguli, inclusiv sancțiuni „dacă sunt cazuri în care se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Miruță a precizat și că datele personale vor fi prelucrate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 679/2016 (GDPR). În replică, președintele Federației, Grigore Mare, i-a cerut ministrului să meargă în depouri, triaje și ateliere, susținând că acolo va găsi nu doar reclamații, ci și cauzele lor, precum și personal care „face zilnic imposibilul” pentru ca trenurile să circule. [...]
Comisia Europeană încearcă să evite blocaje în aeroporturi în plin sezon de vară , după ce noul sistem de control la frontieră bazat pe fotografii și amprente a generat cozi și întârzieri pentru pasageri, potrivit Politico . Bruxelles-ul va deschide noi discuții cu statele membre pentru a se asigura că sistemul Entry/Exit (EES) nu produce „întârzieri majore” pentru turiști. Inițiativa vine după ce organizații din industrie, inclusiv Airlines for Europe și International Air Transport Association, au transmis Comisiei îngrijorări legate de timpii mari de așteptare la controlul de frontieră și de întârzierile pe fluxurile de intrare/ieșire din UE. De ce apar întârzierile și cine răspunde operațional EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, înlocuiește ștampilarea pașapoartelor pentru cetățenii din afara UE cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente). Deși regulile au fost dezvoltate timp de opt ani, implementarea efectivă este în sarcina guvernelor naționale, iar lansarea a fost afectată de probleme tehnice, care au dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini. Comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner , a transmis într-o scrisoare către șefi din aeroporturi și companii aeriene că obiectivul este „siguranța cetățenilor” fără „disconfort nejustificat” pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen. În același timp, el a admis că în anumite destinații pasagerii sunt nevoiți să aștepte mai mult, invocând cauze precum personal insuficient sau infrastructură neadecvată. Ce măsuri sunt posibile pe termen scurt În prezent, capitalele pot suspenda temporar obligația de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. Brunner a precizat că Executivul european va face „eforturi suplimentare” pentru a ajuta statele membre care încă se confruntă cu probleme, iar oficialii vor lucra cu guvernele pentru reducerea restanțelor. Comisia a respins anterior ideea unor deficiențe extinse ale sistemului, însă președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut vineri că există „probleme tehnice” care vor necesita muncă semnificativă pentru a fi rezolvate. Context: sistemul este deja obligatoriu După o implementare graduală, EES a devenit obligatoriu pentru toți călătorii din afara UE care intră în zona Schengen pentru șederi scurte, începând cu 10 aprilie. Potrivit unor date transmise publicației, de la octombrie 2025 sistemul a dus la oprirea a 43.728 de persoane la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor: 16.383 călătoreau fără justificare suficientă, 8.739 ar fi depășit perioada permisă, iar peste 400 încercau să treacă frontiera cu documente contrafăcute. [...]
