Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Administrația SUA accelerează folosirea AI în apărare și cere în 90 de zile reguli noi pentru arme autonome , potrivit IT之家 , care citează Reuters. Miza este dublă: extinderea rapidă a inteligenței artificiale în informații și operațiuni militare, dar cu limitări explicite privind supravegherea ilegală și respectarea lanțului de comandă. Într-un memorandum de securitate națională, Donald Trump afirmă că SUA „pot și trebuie” să grăbească, „în mod responsabil”, utilizarea AI în domeniile de informații și luptă, în acord cu „valorile americane”. Documentul include și o interdicție de principiu: instituțiile de securitate națională nu trebuie să dezvolte sau să folosească AI pentru „cenzurarea libertății de exprimare” ori pentru „supraveghere ilegală neautorizată”. Revizuirea regulilor pentru autonomie în armament: termen 90 de zile Trump i-a cerut secretarului apărării, Pete Hegseth, să revizuiască în 90 de zile directivele existente privind autonomia sistemelor de armament, astfel încât să fie „adoptate prudent” sisteme AI care „respectă lanțul de comandă”. Mesajul sugerează o actualizare accelerată a cadrului intern al Departamentului Apărării pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice. „Mai mulți furnizori” și protecție împotriva blocajelor operaționale Șeful Biroului pentru Politici Științifice și Tehnologice de la Casa Albă, Michael Kratsios, a scris pe rețelele sociale că memorandumul urmărește, între altele: adoptarea AI de la mai mulți furnizori, pentru a evita un „punct unic de eșec”; actualizarea ghidajului Pentagonului privind sistemele de arme autonome, în linie cu tehnologia de vârf; asigurarea că nicio entitate nu poate, fără aprobare prealabilă, să dezactiveze sau să slăbească sistemele AI de care depind militarii în operațiuni. Context: tensiuni cu Anthropic și discuția despre utilizări interzise Memorandumul apare pe fondul unui conflict între laboratorul AI Anthropic și Pentagon. Conform Reuters, în martie Pentagonul a inclus Anthropic pe o listă de entități considerate risc pentru lanțul de aprovizionare, după ce compania a refuzat să ridice două interdicții pentru modelul său Claude: utilizarea în sisteme de arme autonome și în supravegherea internă la scară largă în SUA. Pentagonul a susținut, potrivit aceleiași relatări, că armata are dreptul să folosească tehnologia în funcție de necesități, atât timp cât respectă legislația americană. Reuters notează că această clasificare a fost o rară critică publică a administrației la adresa unei companii tehnologice americane, în condițiile în care Pentagonul se bazase anterior pe sprijinul firmei în misiuni militare, inclusiv legate de Iran. Separat, guvernul american a indicat că, pe fondul îngrijorărilor de securitate privind sisteme AI tot mai puternice, dezvoltatorii de top ar urma să fie solicitați să își trimită voluntar modelele de vârf la testare de securitate cibernetică înainte de lansarea publică. [...]
CEO-ul ASML avertizează că suprabirocratizarea proiectelor subvenționate poate frâna strategia industrială a UE , deși susține, în linii mari, pachetul Comisiei Europene pentru creșterea autonomiei tehnologice a Europei, potrivit IT之家 . Christophe Fouquet , directorul general al ASML, a transmis într-o postare pe LinkedIn că Uniunea Europeană nu ar trebui să „intervină” pentru a ghida sau reglementa proiectele strategice ale companiilor care pot primi subvenții de la stat. În opinia sa, astfel de proiecte „trebuie, prin natura lor, să se potrivească nevoilor reale ale industriei”, iar inițiativa ar trebui să rămână la companii. Executivul a argumentat că miza este evitarea unor proceduri excesiv de complicate și a apariției birocrației, în timp ce expertiza sectorului privat ar trebui folosită cât mai eficient. Mesajul vine în contextul în care Comisia Europeană a prezentat în această săptămână un set de propuneri pentru a reduce decalajul tehnologic al Europei față de SUA și Asia. Ce urmărește planul Comisiei Europene Conform aceleiași surse, pachetul de politici include măsuri menite să stimuleze cererea de piață pentru: cipuri produse în Europa; servicii de cloud (stocare și procesare de date la distanță) furnizate de companii europene. Fouquet apreciază, totodată, schimbarea de abordare a Comisiei către politici „orientate de cerere” (adică axate pe crearea unei piețe pentru tehnologiile europene), pe care o consideră o evoluție pozitivă. De ce contează: tensiunea dintre subvenții și controlul administrativ Intervenția șefului ASML este relevantă deoarece atinge un punct sensibil al strategiei industriale europene: cum sunt împărțite subvențiile și cât control administrativ însoțește finanțarea. Din perspectiva lui Fouquet, dacă proiectele strategice ajung să fie conduse sau supravegheate prea strict de instituții, există riscul ca implementarea să devină greoaie și mai puțin conectată la nevoile concrete ale industriei. IT之家 notează că Fouquet se numără printre primii lideri de rang înalt din industria europeană care au comentat public acest pachet de politici. [...]
Agențiile străine de spionaj folosesc „joburi” online pentru a colecta date sensibile din expoziții militare și tech , avertizează autoritățile chineze, care descriu o metodă de recrutare bazată pe fotografie plătită și sarcini de „cercetare” aparent inofensive, potrivit Global Times , care citează Ministerul Securității de Stat (MSS). MSS susține că agenții străine de informații atrag persoane din China prin oferte de lucru part-time în fotografie sau prin comenzi plătite de documentare, apoi le direcționează către expoziții militare și tehnologice pentru a face poze sau a colecta date de măsurare. Informațiile sunt ulterior transmise către entități din afara țării. De ce contează: „date publice” pot deveni informație sensibilă după agregare Potrivit ministerului, fragmente de informație care par publice și neimportante pot deveni relevante după colectare sistematică, integrare și analiză profesională, ajungând să dezvăluie „secrete sensibile” pentru serviciile de spionaj. MSS argumentează că imaginile de înaltă rezoluție pot transmite mai mult decât descrierile textuale. Ca exemple, instituția indică faptul că, la show-uri aeriene, detalii precum îmbinările panourilor fuselajului, tiparele niturilor sau proprietățile de reflexie ale stratului de acoperire pot sugera nivelul de fabricație al materialelor cu proprietăți de reducere a detectabilității. La expoziții de electronică, detalii precum configurația plăcilor de circuit și modelele de cipuri ar putea fi folosite pentru a deduce capabilități precum rezistența la bruiaj și viteza de procesare a sistemelor de război electronic . Cum poate fi „reconstituit” un sistem militar din fotografii disparate Ministerul mai susține că fotografiile echipamentelor militare includ frecvent repere exploatabile: într-o imagine de înaltă rezoluție a unui avion de vânătoare, obiectele din fundal și elementele de referință din jur pot ajuta la estimarea dimensiunilor, ceea ce ar permite inferențe privind capacitatea de combustibil, raza de luptă și manevrabilitatea. Deși o singură piesă de informație poate părea limitată, MSS avertizează asupra efectului cumulativ: colectarea repetată, în timp, a datelor despre componentele unui același sistem (de exemplu vehicule radar, de comandă sau de realimentare) ar putea permite reconstruirea structurii operaționale. Compararea modelelor expuse în ani diferiți ar putea indica și evoluția tehnologică și stadiul dezvoltării, potrivit instituției. Recomandările MSS pentru public Autoritățile cer populației să respingă abordările nesolicitate și să fie atentă la persoane care oferă plăți mari și solicită utilizarea de echipamente profesionale (precum teleobiective, scanere 3D sau analizatoare de semnal) pentru fotografierea unor echipamente militare, facilități de cercetare sau detalii din expoziții. MSS mai recomandă respectarea regulilor de confidențialitate ale organizatorilor și avertizează asupra colectării de informații „tip puzzle”, în care „clienți” invocă cercetare academică sau cooperare comercială pentru a cere repetat parametri sensibili sau materiale interne, cu riscul scurgerii de date și tehnologii-cheie. [...]
Lego ridică prețul în segmentul premium cu un set de 799,99 dolari (aprox. 3.680 lei) și 12.060 de piese, mizând pe colecționari și pe fanii arhitecturii, potrivit Libertatea . Macheta reproduce Catedrala Sagrada Família din Barcelona și va fi disponibilă de la 1 noiembrie 2026. Setul este prezentat ca „cel mai mare” al companiei, iar lansarea este legată de împlinirea a 100 de ani de la moartea arhitectului Antoni Gaudí . Prețul și dimensiunea îl poziționează direct în zona produselor de top, unde Lego vinde mai degrabă experiență și obiect de expunere decât o jucărie clasică. Ce primești la 799,99 dolari Modelul final are 62 cm înălțime și urmărește să redea detalii specifice bazilicii, inclusiv efectul vitraliilor care filtrează lumina în nuanțe variate. Declarația de intenție a echipei de design este atribuită de Libertatea publicației CNN , care a relatat despre lansare. Fanii pot precomanda setul, menționează articolul, ceea ce indică o strategie tipică pentru produse premium: vânzări anticipate și planificarea din timp a stocurilor, într-o categorie în care cererea poate fi concentrată în jurul datei de lansare. Contextul care susține produsul: Sagrada Família, încă un „brand” global Construcția Sagrada Família a început în 1882 și a fost proiectată cu 18 turnuri, fiecare asociat unei figuri biblice. Până la moartea lui Gaudí, în 1926, era finalizată doar o mică parte din proiect, iar lucrările au fost complicate și de distrugerea planurilor și modelelor originale în timpul Războiului Civil Spaniol (1936–1939). Libertatea notează că, până în februarie 2026, biserica a fost considerată „simbolic completă ” după finalizarea Turnului lui Iisus Hristos, de 172,5 metri, iar pe 10 iunie 2026 Papa Leo al XIV-lea ar urma să inaugureze oficial acest turn, în contextul centenarului morții arhitectului. Unde se așază în portofoliul Lego Setul Sagrada Família intră în colecția Lego de repere arhitecturale, alături de skyline-ul New Yorkului, Turnul Eiffel și Fântâna Trevi din Roma. Pentru companie, astfel de lansări consolidează segmentul cu marje mai mari, adresat adulților și colecționarilor, unde diferențierea se face prin complexitate, scară și licențe culturale recognoscibile global. [...]
Xiaomi ar pregăti o extindere semnificativă a ecranului secundar de pe spatele viitoarelor 18 Pro și 18 Pro Max , o schimbare care ar putea influența direct utilizarea zilnică și diferențierea comercială a gamei în zona de „flagship” cu cameră Leica, potrivit Notebookcheck . Publicația scrie, pe baza unei informații apărute pe Weibo, că Xiaomi lucrează nu doar la camerele de 200 MP vehiculate anterior, ci și la îmbunătățiri pentru ecranul secundar din spate – un element distinctiv pe care Xiaomi 17 Ultra l-ar fi abandonat în favoarea unei camere mai bune. Ce se schimbă la ecranul secundar: dimensiune și calitate Conform leakerului Smart Pikachu , panourile AMOLED de pe spatele modelelor Xiaomi 18 Pro și Xiaomi 18 Pro Max ar urma să fie: mai mari, fiind menționate ecrane de 4 inci ; mai luminoase; cu rezoluție mai ridicată. Prin comparație, Notebookcheck notează că Xiaomi 17 Pro ar fi avut un ecran secundar de 2,7 inci , iar Xiaomi 17 Pro Max unul de 2,9 inci . O astfel de creștere ar putea fi posibilă prin reducerea marginilor (ramei) ecranului, care la generația Xiaomi 17 Pro ar fi fost relativ groase. „Privacy Protection”, un detaliu încă neclar În aceeași scurgere de informații apare și termenul „Privacy Protection”, însă Notebookcheck precizează că nu este clar la ce se referă. Publicația avansează doar ipoteza că ar putea fi vorba de o tehnologie similară cu cea asociată cu Samsung Galaxy S26 Ultra , deși ar avea mai mult sens pe ecranul frontal decât pe cel din spate. Aceste detalii rămân, deocamdată, la nivel de zvon: informația nu ar fi fost confirmată de alți leakeri, iar sursa citată nu are istoricul de acuratețe al unor nume mai consacrate, potrivit articolului. Context: lansare așteptată în toamnă, cu posibilă deschidere globală Notebookcheck mai menționează că nici Xiaomi 17 Pro, nici Xiaomi 17 Pro Max nu ar fi ajuns în Europa, însă succesorii lor ar urma să fie lansați în toamnă, cu septembrie „practic confirmat” și cu potențial de adresare către clienți la nivel global. [...]
Proiectul Freedom Ship mizează pe un model de afaceri de tip „oraș” la bord, dar depinde de o finanțare uriașă și de o operare complexă în apele internaționale, potrivit Antena 3 . Conceptul descrie o navă de dimensiuni mult peste cele ale vaselor de croazieră actuale, care nu ar urma să oprească în porturi și ar înconjura planeta o dată la doi ani. Nava, denumită Freedom Ship, ar avea aproximativ 1,6 kilometri lungime, 244 de metri lățime și 30 de punți, iar costul construcției este estimat la circa 12 miliarde de lire sterline. Capacitatea totală indicată în planuri este de până la 80.000 de oameni: aproximativ 50.000 de rezidenți permanenți, 10.000 de vizitatori și 20.000 de membri ai echipajului. Cum ar funcționa „orașul” și de unde ar veni veniturile Modelul economic descris de dezvoltatori se bazează pe închirierea de spații comerciale către operatori externi, similar unui oraș de pe uscat. La bord ar urma să existe, între altele, hoteluri, restaurante, magazine, servicii financiare, muzee, sală de concerte simfonice și parc acvatic, plus infrastructură socială precum școală și spital. Printre facilitățile menționate în planuri se numără și: stadion sportiv cu 15.000 de locuri; centru de conferințe; acvariu și club de noapte; zonă de restaurante pe două niveluri; opt heliporturi. Dezvoltatorii mai susțin că ar păstra participații în anumite activități, precum un cazinou, și că organizații medicale și de cercetare și-ar fi exprimat interesul pentru folosirea facilităților de la bord. O propunere centrală este un spital mare și un centru de cercetare, iar susținătorii proiectului afirmă că nava ar putea funcționa dincolo de anumite constrângeri de reglementare, pe fondul operării în apele internaționale. Operare: fără porturi, cu feriboturi și aprovizionare din larg Din cauza dimensiunilor, Freedom Ship nu ar putea acosta în porturi obișnuite și ar rămâne în apele internaționale. Pasagerii și proviziile ar urma să fie transportate cu feriboturi și alte nave de legătură, iar în unele situații vase de croazieră ar putea acosta lângă „orașul plutitor”. Dezvoltatorii spun că nava ar urma să se deplaseze cu aproximativ șapte noduri (circa 13 km/h), potrivit unui raport citat de Daily Telegraph în materialul Antena 3. Întreținerea ar fi făcută în timp ce nava se află pe mare, tocmai pentru că ar călători continuu, fără un port fix. Ce urmează și care este blocajul major Proiectul a fost inițiat în anii 1990 de inginerul american Norman Nixon (decedat în 2012) și a fost reluat și abandonat de mai multe ori, înainte să revină în atenție sub conducerea lui Roger Gooch, de la Freedom Cruise Line International. Gooch afirmă că o echipă de 12 persoane lucrează în prezent la proiect și că există interes, însă finanțarea rămâne principala problemă. „Suntem foarte încrezători că putem pune acest proiect cap la cap, dar este esențială finanțarea.” Dacă finanțarea va fi asigurată, construcția ar urma să înceapă în Indonezia , cu realizarea corpului navei, iar structura ar fi construită pe secțiuni și asamblată în larg. Dezvoltatorii estimează o durată a lucrărilor de trei-patru ani și spun că unii rezidenți s-ar putea muta la bord înainte de finalizarea completă a proiectului. [...]
Google extinde personalizarea vizuală a interfeței Gemini pe Android , iar „ Dynamic Color ” pentru overlay a ajuns la utilizatorii din canalul stabil odată cu versiunea 17.28 a aplicației Google , potrivit 9to5Google . Schimbarea contează operațional: overlay-ul (fereastra rapidă de interacțiune) se aliniază mai bine cu tema telefonului, fără să fie nevoie să intri în aplicația completă. Dynamic Color ajunge în canalul stabil, dar nu peste tot în Gemini Dynamic Color (tematizare care preia culori din fundal/tema sistemului) este acum disponibil în overlay-ul Gemini, iar efectul este mai vizibil în modul întunecat, unde câmpul de text și „cipurile” (butoane scurte de acțiune) nu mai sunt gri. În tema deschisă, modificarea este mai discretă, cu excepția unor elemente precum microfonul, însă diferențele se văd mai bine în meniul „plus”, unde foaia de opțiuni este nuanțată, iar opțiunile din carusel sunt mai accentuate. Publicația notează și o limitare importantă: Dynamic Color nu este disponibil în experiența completă de chat din aplicația Gemini, astfel că personalizarea se aplică, deocamdată, doar overlay-ului. „ Screen content ” intră în caruselul principal de instrumente Separat de Dynamic Color, opțiunea „Screen content” (care capturează ecranul curent și îl adaugă în solicitare) a fost mutată în caruselul principal, alături de Photos, Camera, Files, Drive și Notebooks, pentru o interfață mai compactă. Anterior, „Screen content” apărea într-o listă de instrumente, împreună cu Images și Personal Intelligence. Conform sursei, această reorganizare este deja răspândită pe scară largă în canalul stabil, în versiunea 17.26 a aplicației Google, iar utilizatorilor li se recomandă oprirea forțată a aplicației Google dacă nu văd încă schimbarea. Ce urmează pentru utilizatori În practică, modificările reduc fricțiunea în utilizarea rapidă a Gemini: overlay-ul devine mai coerent vizual cu restul sistemului, iar „Screen content” este mai ușor de accesat. Rămâne de văzut când (sau dacă) Google va extinde Dynamic Color și în interfața completă de chat din aplicația Gemini, aspect pe care materialul nu îl indică. [...]
O scăpare din HyperOS indică faptul că Xiaomi pregătește un pliabil cu format mai lat și mai compact , într-o zonă de design care ar viza direct viitoarele modele „Ultra” ale Apple și seria Galaxy Z Fold, potrivit Notebookcheck . Imaginile găsite într-o versiune nouă a Xiaomi Hyper Launcher sugerează că următorul pliabil al companiei ar putea veni într-un format diferit de Mix Fold 4 (2024), cu implicații practice pentru utilizare și pentru concurența din segmentul premium. Ce arată scăparea și de ce contează operațional Notebookcheck notează că imaginile (nouă la număr) provin dintr-o versiune nouă a Xiaomi Hyper Launcher, componentă care ar urma să ruleze și pe viitorul pliabil ca parte din HyperOS. Un detaliu important este că „montajul” nu ar fi fals: o imagine din scăpare a fost suprapusă pe ecranul unui Huawei Pura X Max și „se potrivește” bine cu acel dispozitiv, ceea ce întărește ipoteza unui format apropiat. Din interpretarea publicației, rezultă două direcții posibile pentru ecran: fie un afișaj „foarte lat” atunci când telefonul este desfăcut; fie un telefon „mai puțin înalt” când este pliat, comparativ cu Xiaomi Mix Fold 4. Miza pentru utilizatori și pentru piață este una de ergonomie și productivitate: un pliabil mai lat și mai compact poate schimba felul în care sunt folosite aplicațiile (multitasking, tastare, consum de conținut) și poate repoziționa Xiaomi într-o categorie în care formatul devine un diferențiator major, nu doar specificațiile. Nume, calendar și ce se știe (încă) despre hardware Publicația scrie că succesorul Mix Fold 4 „ar urma” să fie lansat anul acesta, iar numele vehiculate sunt „Xiaomi 18 Fold” sau „Xiaomi Mix Fold 5”. În paralel, sunt menționate și zvonuri despre: o cameră de 200 MP; un nou cip Xiaomi numit „Xring O3”; o configurație cu trei camere Leica (spre deosebire de Samsung și Apple, conform materialului). Totuși, Notebookcheck subliniază implicit că informațiile sunt limitate și rămân la nivel de zvonuri, iar un lansare globală „s-ar putea” să nu fie în plan. Implicații pentru Europa: semnal, nu confirmare În același context, materialul menționează speculații potrivit cărora Xiaomi 18 Pro și Xiaomi 18 Pro Max ar putea ajunge în Europa pentru prima dată în 2026. Nu este prezentată o confirmare oficială și nici o legătură directă, certă, cu pliabilul discutat, dar indică o posibilă repoziționare a portofoliului Xiaomi pe piețele europene, dacă scenariul se materializează. În acest moment, scăparea din HyperOS funcționează mai ales ca indiciu de direcție: Xiaomi pare să testeze un format de pliabil „mai compact și mai lat”, într-un an în care competiția pe segmentul premium ar urma să se intensifice. [...]
iOS 27 ar urma să renunțe la suportul pentru iPhone 11 și iPhone SE (gen. 2) , o schimbare care poate accelera ciclul de înlocuire pentru o parte dintre utilizatori și poate împinge companiile să-și recalibreze politicile de flotă și compatibilitate, potrivit 9to5Mac . Actualizarea va fi prezentată la WWDC 2026 , luni, 8 iunie, iar lansarea finală este așteptată în septembrie. Apple va anunța iOS 27 în keynote-ul de deschidere al WWDC, programat la 10:00 PT / 20:00 ora României, urmând ca versiunea beta pentru dezvoltatori să fie disponibilă imediat după prezentare. O versiune beta publică este așteptată în iulie, iar lansarea pentru publicul larg, „dacă totul merge conform planului”, în septembrie. Compatibilitate: modelele care ar putea rămâne fără iOS 27 Conform publicației, iOS 27 „ar urma” să elimine suportul pentru următoarele modele: iPhone 11 Pro Max iPhone 11 Pro iPhone 11 iPhone SE (a doua generație) Informația este prezentată ca raportată („reportedly”), deci rămâne de confirmat oficial de Apple la WWDC. Direcția principală: stabilitate și performanță, cu efecte directe în utilizare Un fir roșu al actualizării este accentul pe „calitate și performanță de bază”, conform unor informații atribuite Bloomberg și lui Mark Gurman . În contextul ultimilor ani, cu actualizări ample (inclusiv Apple Intelligence în iOS 18 și redesenarea Liquid Glass în iOS 26), iOS 27 ar fi gândit ca o „resetare” care să taie din „balast”, să reducă erorile și să îmbunătățească performanța. Publicația notează și o țintă explicită: Apple speră ca update-ul să îmbunătățească autonomia bateriei. iPhone pliabil: funcții noi de „ferestre” și aplicații adaptate iOS 27 ar urma să includă optimizări pentru primul iPhone pliabil al Apple, așteptat în septembrie 2026, cu un ecran interior de aproximativ 7,8 inci și unul exterior de 5,5 inci. Potrivit Bloomberg, Apple ar prioritiza funcții dedicate acestui format, inclusiv posibilitatea de a rula două aplicații alăturat (side-by-side), lucru care nu este disponibil în prezent pe iPhone. De asemenea, Apple ar dezvolta aranjamente noi pentru propriile aplicații, pe care și dezvoltatorii terți le-ar putea adopta. Apple Intelligence și Siri: aplicație separată, interfață nouă și funcții bazate pe Gemini Pe zona de inteligență artificială, 9to5Mac trece în revistă mai multe direcții: o platformă de căutare pe web bazată pe inteligență artificială, aflată în lucru; funcții noi alimentate de modelele Gemini (Google), după ce Apple ar fi finalizat acordul pentru utilizarea acestora, conform The Information ; o aplicație separată de tip „chatbot” pentru Siri, descrisă de Bloomberg ca având o listă de conversații, posibilitatea de a încărca fișiere și fotografii și opțiuni precum ștergerea automată a istoricului conversațiilor. Tot Bloomberg descrie și o repoziționare a interfeței Siri în Dynamic Island, cu o animație nouă și o interfață „în tonuri închise”, plus o zonă „Search or Ask” accesibilă prin glisare din partea de sus, care ar agrega sugestii și elemente recente. Alte schimbări menționate: Cameră, Poze, Wallet, Calendar și interfață Lista de funcții vehiculate include și: Cameră : aplicația ar deveni complet personalizabilă, cu un sistem de tip „Add Widgets” pentru aranjarea elementelor; Visual Intelligence ar ajunge direct în aplicația Cameră și ar putea recunoaște inclusiv etichete nutriționale și informații de contact. Poze : trei funcții noi de editare („Extend”, „Enhance”, „Reframe”), îmbunătățiri „semnificative” pentru „Clean Up” și testarea editării pe bază de comenzi în limbaj natural (care ar putea să nu fie disponibilă din prima versiune). Wallet : „Create a Pass” pentru digitalizarea unor carduri/abonamente fizice și o funcție de împărțire a notei de plată prin fotografierea bonului și generarea de cereri de plată Apple Cash. Calendar : Bloomberg vorbește despre o revizie majoră, amânată și reprogramată pentru iOS 27 și macOS 27, fără multe detalii. Interfață Liquid Glass : nu sunt indicii de schimbări majore, dar ar putea apărea un cursor pentru control fin al efectului; în plus, Apple ar „simplifica” unele elemente, inclusiv bara de file din aplicații precum Podcasts, TV, Music, Health și News. Diverse (din informații Bloomberg): notificări care ar glisa din stânga, un panou „Conditions” în Weather, animație nouă la activarea tastaturii, controale „undo/redo” la personalizarea ecranului principal, pagină de start nouă în Safari și o redesenare a interfeței AirPods în Settings. Tot Bloomberg menționează posibilul suport pentru alternative AirPlay de la terți (de tip Google Cast), potențial limitat la Uniunea Europeană. Ce rămâne de urmărit luni este confirmarea oficială a compatibilității și a calendarului de lansare, dar și cât din pachetul de funcții bazate pe inteligență artificială va fi disponibil efectiv în versiunea inițială, nu în actualizări ulterioare. [...]
Elon Musk intră mai adânc în lanțul de producție de cipuri , urmând să participe online la un seminar tehnic cu ușile închise organizat de ASML , unde va discuta proiectul TeraFab, potrivit IT Home . Miza pentru industrie este accesul la echipamentele ASML – compania care produce singurele mașini de litografie EUV (ultraviolete extreme), indispensabile pentru fabricarea la scară a celor mai avansate cipuri. Întâlnirea este descrisă ca un eveniment intern pentru angajații ASML, în care Musk ar urma să își prezinte viziunea legată de inteligență artificială, roboți, spațiu și producția de semiconductori. Un purtător de cuvânt al ASML a caracterizat TeraFab drept o „încercare serioasă”. Ce este TeraFab și de ce contează pentru capacitatea globală de producție Conform informațiilor din material, TeraFab este un proiect de tip joint-venture (asociere) între SpaceX, Tesla și Intel, care vizează construirea unei serii de fabrici mari de semiconductori în Texas, cu producție integrată pentru: cipuri logice, cipuri de memorie, ambalare avansată (etapa de „împachetare” și interconectare a cipurilor, critică pentru performanță și randament). IT Home notează că investiția inițială ar fi de 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar SpaceX ar fi depus și o cerere pentru un amplasament în comitatul Grimes (Texas), cu un cost de 55 miliarde dolari (aprox. 253 miliarde lei). Extinderile ulterioare ar putea duce costul total până la 119 miliarde dolari (aprox. 547 miliarde lei), potrivit aceleiași surse. Semnalul pentru piață: cererea de echipamente și blocajele de capacitate În context, CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a spus luna trecută că a discutat direct cu Musk despre TeraFab, într-o declarație făcută într-un interviu pentru Reuters (menționat de IT Home). Fouquet a avertizat și că explozia cererii pentru inteligență artificială poate menține presiunea pe capacitățile industriei pe termen lung, iar proiecte de dimensiunea TeraFab ar putea „strânge” și mai mult disponibilitatea echipamentelor la producătorii de utilaje pentru semiconductori. Pe de altă parte, președintele și CEO-ul TSMC, C.C. Wei, a declarat în această săptămână că planul lui Musk de a construi de la zero o fabrică avansată de cipuri la scară mare este departe de a deveni realitate și ar necesita mult timp, potrivit materialului. De ce împinge Musk proiectul Motivația invocată în articol este anticiparea unei creșteri masive a nevoii de cipuri pentru Tesla. IT Home menționează că Musk ar fi spus în noiembrie 2025 că Tesla ar putea ajunge să aibă nevoie anual de între 100 de milioane și 200 de miliarde de cipuri pentru inteligență artificială și că ritmul de extindere al marilor producători „este prea lent” pentru a acoperi cererea. În acest cadru, participarea la un seminar tehnic închis al ASML indică faptul că TeraFab încearcă să se poziționeze credibil în ecosistemul global al semiconductorilor, unde accesul la tehnologia EUV și la capacitatea de livrare a echipamentelor rămâne un factor limitativ. [...]
China Post testează roboți umanoizi la sortare, semn că automatizarea intră în operațiunile de bază ale statului : potrivit Futurism , compania poștală de stat din China a început să folosească roboți umanoizi pentru sortarea coletelor într-un centru major de procesare din Guangzhou, într-un demers care indică încrederea autorităților în industria locală de robotică și presiunea de a crește productivitatea în logistică. Imaginile au fost publicate de People’s Daily, iar roboții sunt utilizați pentru sortarea coletelor pe o bandă transportoare, în cadrul unei facilități operate de China Post Group Co Ltd . Numărul roboților instalați nu este precizat, însă People’s Daily susține că, împreună, pot procesa până la 1.200 de colete pe oră. Ce robot ar fi folosit și cum lucrează în practică Conform relatărilor distribuite pe rețele sociale chinezești, robotul ar fi un Xingdong M7, produs de compania RobotEra. Articolul notează că unitatea de bază nu este bipedă, ci pare un „trunchi” montat pe un suport fix, iar în centrul poștal din Guangzhou roboții sunt staționari, amplasați la posturi de lucru de-a lungul benzii transportoare. M7 este descris ca având: câmp vizual de 360 de grade; integrare cu LiDAR 3D (senzor care „măsoară” distanțe cu laser pentru a construi o hartă 3D a mediului); brațe cu 7 grade de libertate și mâini cu 12, pentru dexteritate la manipulare. Eficiența rămâne o întrebare deschisă Dincolo de componenta de imagine, Futurism ridică semne de întrebare privind eficiența reală a fiecărui robot în comparație cu un lucrător uman. Ca reper, publicația amintește un test recent al unei platforme similare realizat de compania americană Figure AI, în care un intern uman a sortat cu 192 de pachete mai mult decât robotul, într-un schimb de 10 ore, deși a luat pauze de masă și toaletă. De ce contează: semnal politic și operațional pentru logistică Prezența vizibilă a roboților umanoizi într-o facilitate poștală de stat și promovarea lor în People’s Daily sunt prezentate ca un indiciu al încrederii autorităților chineze în sectorul de robotică. În același hub, China Post folosește deja brațe robotice și stivuitoare autonome, iar centrul procesează în medie 6,5 milioane de colete pe zi, potrivit articolului. Concluzia implicită: chiar dacă roboții umanoizi nu vor prelua „tot greul” industrial pe termen scurt, utilizarea lor în puncte-cheie din fluxurile logistice devine tot mai greu de ignorat, pe măsură ce companiile caută să automatizeze activități unde contează mai mult dexteritatea decât mobilitatea. [...]
O echipă care include Huawei susține că a rulat post-antrenarea completă a unui model de 1,6 trilioane de parametri pe cipuri chinezești , un pas important dacă se confirmă pentru capacitatea Chinei de a muta sarcini de tip „training” de pe hardware Nvidia, în contextul restricțiilor americane la export, potrivit Tom's Hardware . Grupul de cercetare ar fi finalizat post-antrenarea „full-parameter” (adică actualizarea tuturor „greutăților”/parametrilor modelului, nu doar adăugarea unui strat subțire de adaptare) pentru DeepSeek V4-Pro, un model cu 1,6 trilioane de parametri. Ar fi fost folosit un cluster de cel puțin 1.000 de acceleratoare Huawei Ascend 910C , conform guvernului municipal din Shenzhen, informație relatată de South China Morning Post . În proiect ar fi fost implicate, pe lângă Huawei Technologies, Shenzhen Loop Area Institute, campusul din Shenzhen al Harbin Institute of Technology și Shenzhen Research Institute of Big Data. De ce contează: „training”-ul rămâne veriga dificilă fără Nvidia Miza nu este inferența (momentul în care un model deja antrenat răspunde la întrebări), unde cipurile chinezești au fost descrise ca fiind mai competitive, ci partea de „training”, unde se recalculează parametrii pe seturi mari de date. Publicația notează că acesta este segmentul din lanțul AI unde companiile chineze au avut cele mai mari dificultăți să se desprindă de Nvidia, pe fondul controalelor de export impuse de SUA. Ascend 910C este prezentat ca acceleratorul AI de vârf al Huawei, un cip „dual-die”. În teste anterioare citate de Tom’s Hardware, Ascend 910C ar fi atins aproximativ 60% din performanța de inferență a unui Nvidia H100 (context disponibil și în materialul dedicat Ascend 910C din Tom’s Hardware). Ce spune și ce nu dovedește afirmația Tom’s Hardware subliniază că post-antrenarea este, în esență, etapa de „ajustare” care urmează pre-antrenării (faza mult mai mare, care construiește capabilitățile de bază ale modelului). Documentația DeepSeek ar plasa corpusul de pre-antrenare al V4-Pro la peste 32 de trilioane de tokeni. Chiar dacă post-antrenarea completă pe Ascend ar fi un rezultat real pentru platformă, publicația avertizează că asta nu demonstrează automat că aceleași cipuri pot pre-antrena „de la zero” un model de vârf („frontier model”), sarcina mai grea și mai costisitoare. Lipsa datelor și istoricul recent ridică semne de întrebare Materialul atrage atenția că afirmația din Shenzhen nu include: rezultate de tip benchmark (teste standardizate de performanță); durata rulării; comparații cu aceeași sarcină pe hardware Nvidia; date despre eficiența utilizării clusterului de 1.000 de cipuri. În plus, Tom’s Hardware amintește că, în august, s-a relatat că DeepSeek nu ar fi reușit să finalizeze nici măcar o rulare de antrenare pentru modelul R2 pe cipuri Ascend, invocând performanță instabilă, interconectare lentă între cipuri și lacune în stiva software CANN (alternativa Huawei la CUDA de la Nvidia). În acel context, DeepSeek ar fi revenit la GPU-uri Nvidia pentru antrenare și ar fi lăsat Ascend pentru inferență. DeepSeek V4-Pro, lansat în aprilie, este descris ca primul model DeepSeek construit „în jurul Ascend” încă de la început. Totuși, publicația notează că DeepSeek nu a comentat public afirmația privind post-antrenarea completă, iar lipsa unor dovezi tehnice o face dificil de verificat independent. [...]