Știri
Știri din categoria Tehnologie
Elon Musk intră mai adânc în lanțul de producție de cipuri, urmând să participe online la un seminar tehnic cu ușile închise organizat de ASML, unde va discuta proiectul TeraFab, potrivit IT Home. Miza pentru industrie este accesul la echipamentele ASML – compania care produce singurele mașini de litografie EUV (ultraviolete extreme), indispensabile pentru fabricarea la scară a celor mai avansate cipuri.
Întâlnirea este descrisă ca un eveniment intern pentru angajații ASML, în care Musk ar urma să își prezinte viziunea legată de inteligență artificială, roboți, spațiu și producția de semiconductori. Un purtător de cuvânt al ASML a caracterizat TeraFab drept o „încercare serioasă”.
Conform informațiilor din material, TeraFab este un proiect de tip joint-venture (asociere) între SpaceX, Tesla și Intel, care vizează construirea unei serii de fabrici mari de semiconductori în Texas, cu producție integrată pentru:
IT Home notează că investiția inițială ar fi de 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar SpaceX ar fi depus și o cerere pentru un amplasament în comitatul Grimes (Texas), cu un cost de 55 miliarde dolari (aprox. 253 miliarde lei). Extinderile ulterioare ar putea duce costul total până la 119 miliarde dolari (aprox. 547 miliarde lei), potrivit aceleiași surse.
În context, CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a spus luna trecută că a discutat direct cu Musk despre TeraFab, într-o declarație făcută într-un interviu pentru Reuters (menționat de IT Home). Fouquet a avertizat și că explozia cererii pentru inteligență artificială poate menține presiunea pe capacitățile industriei pe termen lung, iar proiecte de dimensiunea TeraFab ar putea „strânge” și mai mult disponibilitatea echipamentelor la producătorii de utilaje pentru semiconductori.
Pe de altă parte, președintele și CEO-ul TSMC, C.C. Wei, a declarat în această săptămână că planul lui Musk de a construi de la zero o fabrică avansată de cipuri la scară mare este departe de a deveni realitate și ar necesita mult timp, potrivit materialului.
Motivația invocată în articol este anticiparea unei creșteri masive a nevoii de cipuri pentru Tesla. IT Home menționează că Musk ar fi spus în noiembrie 2025 că Tesla ar putea ajunge să aibă nevoie anual de între 100 de milioane și 200 de miliarde de cipuri pentru inteligență artificială și că ritmul de extindere al marilor producători „este prea lent” pentru a acoperi cererea.
În acest cadru, participarea la un seminar tehnic închis al ASML indică faptul că TeraFab încearcă să se poziționeze credibil în ecosistemul global al semiconductorilor, unde accesul la tehnologia EUV și la capacitatea de livrare a echipamentelor rămâne un factor limitativ.
Recomandate
TSMC intră în planul ASML pentru măști de 12 inci, o mutare care poate debloca creșterea productivității High NA și, implicit, ritmul de livrare al celor mai mari cipuri pentru AI , potrivit The Next Web . Miza nu este una „comercială”, ci una de limitare tehnică: actualele sisteme High NA (numerical aperture ridicat, adică o optică ce permite detalii mai fine) nu pot expune dintr-o singură trecere suprafața celor mai mari procesoare folosite în centrele de date. De ce contează: productivitatea, nu doar „dimensiunea cipului” ASML vrea să mute industria de la fotomăști de 6 inci, standard folosit de decenii, la măști de 12 inci. Motivul: High NA folosește optică „anamorfă”, care ajută la rezoluție mai bună, dar reduce aria expusă într-o singură „lovitură” (expunere) la aproximativ jumătate față de generația anterioară. În practică, procesoare proiectate de Nvidia și Google ajung deja la circa 800 mm², adică aproape de limita pe care o pot imprima dintr-o singură expunere uneltele actuale. Pe High NA, un cip de această mărime ar trebui „cusut” din două expuneri („stitching”), ceea ce reduce productivitatea și introduce o zonă de îmbinare unde pot apărea probleme de randament (yield). O mască mai mare ar elimina această îmbinare. Ce promite ASML și de ce e important că TSMC semnează „foaia de parcurs” Inițiativa a fost relatată de Reuters și confirmată printr-un anunț comun în aceeași zi. ASML își leagă argumentul de productivitate: compania spune că, dacă industria reușește tranziția, productivitatea sistemelor ar putea crește cu 40%, conform declarației către Reuters a directorului tehnologic Marco Pieters. Formularea este prudentă pentru că un standard de mască nu poate fi schimbat de un singur furnizor de echipamente. Aici intervine TSMC: cel mai mare producător „la comandă” (foundry) din lume a fost un sceptic vizibil în privința High NA, iar acum co-semnează direcția. În declarația sa, șeful TSMC, C.C. Wei, a indicat că alinierea expertizei pe lanțul valoric urmărește livrarea de tehnologie de vârf „prin inovație continuă care reduce barierele”. ASML, prin CEO-ul Christophe Fouquet, descrie adoptarea ca graduală: pornind cu măști de 6 inci și, ulterior, cu suport pentru 12 inci. Calendarul: efecte după 2030, cu o „linie pilot” în 2031 Planul are un orizont lung, iar asta contează pentru investiții și planificare în industrie: TSMC intenționează să folosească High NA în producție de volum la noduri avansate din 2030, pe măști de 6 inci. O linie pilot pentru măști de 12 inci este planificată pentru 2031. Sistemele nu sunt așteptate să fie gata pentru producția la noduri avansate până în 2033. Publicația notează explicit că este vorba de două generații de proces în viitor și că cipurile AI pe care ar urma să le permită această schimbare „nici nu există încă”. Cine e mai avansat pe High NA și care e logica comercială pentru ASML În timp ce tranziția la măști mai mari abia se conturează, unele companii sunt deja mai avansate în utilizarea High NA: Intel rulează deja High NA în producție și a livrat procesoare de laptop fabricate astfel (detalii în materialul The Next Web ). Samsung țintește introducerea High NA pentru DRAM în 2028. SK Hynix evaluează intrarea în consorțiu, având ca țintă tot 2028 pentru DRAM High NA în volum. Pentru ASML, rațiunea economică este directă: fiecare sistem High NA valorează de câteva ori mai mult decât un echipament EUV convențional, iar compania încearcă să crească viteza de fabricație a mașinilor pe fondul cererii generate de AI (context în The Next Web ). Angajarea clienților într-o tranziție de mască ce „se plătește” doar pe High NA ar putea transforma aceste echipamente scumpe din excepție în normă înainte de finalul deceniului. De ce e nevoie de consorțiu: schimbarea afectează infrastructura unei fabrici Dimensiunea măștii este infrastructură, nu un accesoriu. Schimbarea ar antrena investiții coordonate în: furnizori de „blank”-uri (substraturi pentru măști), producători de pelicule (pellicle), echipamente de scriere a măștilor, unelte de inspecție și reparație, sisteme de manipulare în fabrici. Concluzia implicită a demersului: industria pariază pe faptul că procesoarele pentru centrele de date vor continua să crească în dimensiune, iar productivitatea High NA va deveni un factor critic. Este, însă, un pariu pe termen lung, cu cheltuieli de capital distribuite pe mai mulți ani și între companii care concurează între ele. [...]
O decizie preliminară a unui judecător federal din Delaware redesenează protecția juridică a brandului fostului Twitter , după ce X Corp. a obținut blocarea folosirii numelui „Twitter” de către un startup rival, dar nu și aceeași protecție pentru „Tweet” și logo-ul cu pasărea albastră, potrivit Mobilissimo . Miza este una de reglementare și operare: în litigiile de marcă, instanța analizează dacă un semn distinctiv este folosit „comercial” și continuu. În acest caz, judecătorul Colm Connolly a acordat o ordonanță preliminară care împiedică startup-ul Operation Bluebird să utilizeze marca „Twitter” pe durata procesului, pe motiv că ar putea crea confuzie și ar încălca drepturile X. De ce a contat „Twitter”, deși platforma s-a rebranduit în X Deși Elon Musk a împins rebrandingul către X încă din 2023, instanța a reținut indicii că numele „Twitter” continuă să fie folosit ca element de identificare a serviciului. În material sunt menționate două exemple care au cântărit în favoarea X: descrierea aplicației în App Store ca „X, formerly known as Twitter”; utilizarea domeniului twitter.com pentru redirecționarea utilizatorilor către X. Aceste elemente au fost interpretate ca utilizare comercială suficientă, cel puțin la acest stadiu, pentru a justifica protecția temporară a mărcii „Twitter”. „Tweet” și pasărea albastră, tratate ca mărci abandonate În schimb, pentru termenul „Tweet” și vechiul logo cu pasărea albastră, judecătorul a considerat, în această etapă, că X ar fi abandonat drepturile, conform Reuters , citată de Mobilissimo. În evaluare au contat inclusiv declarații publice ale lui Musk din perioada rebrandingului, asociate cu intenția de a renunța la identitatea vizuală și terminologia Twitter. X a invocat conturi vechi și pagini rămase online ca dovadă că mărcile nu au fost abandonate, însă instanța nu a fost convinsă, tratându-le mai degrabă ca „urme” ale utilizării anterioare, nu ca exploatare comercială reală și continuă. Ce urmează și ce face între timp startup-ul Hotărârea este preliminară, iar procesul continuă. Operation Bluebird s-a conformat interdicției privind numele „Twitter” și și-a mutat proiectul către Tweet.app. Startup-ul susține că peste 172.000 de persoane au cerut rezervarea unor nume de utilizator, plătind câte 20 de dolari (aprox. 90 lei). Pentru X, cazul arată un risc concret al rebrandingului agresiv: poți păstra temporar numele vechi ca marcă, dar pierderea unor elemente-cheie (termeni și simboluri) poate slăbi controlul asupra ecosistemului și poate deschide spațiu pentru imitatori sau produse concurente care capitalizează pe recunoașterea istorică a brandului. [...]
Google schimbă afișarea rezultatelor în UE, iar compania avertizează că măsura va crește costurile pentru firmele europene și va reduce utilitatea căutării , pe fondul presiunii de conformare cu Legea piețelor digitale (DMA) , potrivit HotNews . Modificările, aplicate marți în Europa, sunt prezentate de Google ca un răspuns la cerințele autorităților antitrust ale UE. Compania susține însă că efectul practic va fi o „scădere a calității” serviciului și o mutare a vizibilității către intermediari online, în detrimentul întreprinderilor care vând direct. Ce se schimbă în paginile de rezultate În noua variantă, rezultatele revizuite vor pune în partea de sus un motor de căutare specializat, urmat de încă două rezultate similare, cu mai puține detalii. Sub acestea va apărea un carusel pentru domenii precum hoteluri, companii aeriene și restaurante, din care vor lipsi unele funcționalități, inclusiv prețurile în timp real. Clasamentul rămâne stabilit de algoritmul Google. Google afirmă că aceste ajustări avantajează site-urile de comparare a prețurilor și alte „servicii de căutare verticală” (VSS) – adică platforme specializate pe anumite categorii, precum Expedia sau Booking.com – care ar urma să primească o vizibilitate mai mare decât companiile din aceleași sectoare listate doar printr-un link, număr de telefon și adresă. Presiunea DMA: amendă și termen de conformare Contextul este sancțiunea primită în iulie: o amendă de 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii în rezultate din zone precum cumpărături, hoteluri, transporturi și sport, în încălcarea DMA. Comisia Europeană a acordat un termen de 60 de zile pentru conformare, cu riscul unor penalități periodice de până la 5% din cifra de afaceri totală la nivel mondial. De ce contează pentru companii: trafic direct mai mic și costuri mai mari Google susține că modificările anterioare făcute pentru a respecta DMA au dus la o scădere de 30% a traficului de rezervări directe și gratuite către întreprinderile europene, iar noile schimbări sunt așteptate să aibă efecte similare. Compania mai spune că a testat modificările pe milioane de utilizatori din Europa, iar reacțiile au indicat nemulțumire ridicată, inclusiv pentru că oamenii ar fi nevoiți să reintroducă căutările pentru a găsi ce își doresc. „Aceste modificări degradează experiența utilizatorilor europeni – favorizând intermediarii online în detrimentul întreprinderilor locale și eliminând funcționalități utile pe care oamenii se bazează în fiecare zi. Utilizatorii din afara UE nu vor fi afectați de aceste modificări.” [...]
Huawei spune că HarmonyOS 7 a depășit 5 milioane de actualizări în 24 de ore , un ritm care indică o capacitate de distribuție rapidă a noului sistem și o bază activă de utilizatori suficient de mare pentru a susține extinderea ecosistemului, potrivit IT Home . Compania a anunțat că, la 24 de ore de la lansare, numărul cumulat de dispozitive terminale actualizate la HarmonyOS 7 a trecut de pragul de 5 milioane. Publicația amintește că sistemul a fost prezentat în cadrul evenimentului „HarmonyOS 7 | HUAWEI Mate XT 2 și lansarea de produse pentru scenarii multiple”, iar programul de testare publică (beta) a fost deja deschis. De ce contează: viteza de adopție și masa critică a platformei Dincolo de noutățile de funcționalitate, cifra comunicată de Huawei este relevantă operațional: arată cât de repede poate compania să împingă o versiune majoră către utilizatori și cât de repede poate uniformiza baza instalată, ceea ce contează pentru compatibilitate, suport și dezvoltarea de aplicații. În același context, Yu Chengdong (Richard Yu), director în conducerea Huawei și președinte al Terminal BG, a declarat că numărul de terminale HarmonyOS 6 și HarmonyOS 7 a depășit 85 de milioane. Tot el a spus că, după trei ani de creștere, compania estimează că numărul de dispozitive HarmonyOS va depăși 100 de milioane în trimestrul al patrulea din acest an. Ce aduce HarmonyOS 7, pe scurt Huawei își poziționează HarmonyOS 7 pe cinci direcții, conform prezentării oficiale rezumate de publicație: Mai inteligent : asistentul „Xiaoyi” este descris ca un „agent inteligent” al sistemului, cu acces la peste 2.100 de capabilități ale sistemului și peste 500 de „Skills” (abilități din ecosistem), pentru executarea de sarcini complexe dintr-o singură comandă. Mai imersiv : accent pe „computing spațial” și elemente vizuale 3D (de exemplu, fundaluri 3D și efecte de interfață). Mai sigur : actualizare a „Star Shield Security”, cu o bază de securitate bazată pe inteligență artificială și un lanț complet de protecție anti-fraudă (apeluri, aplicații, scenarii). Mai fluent : îmbunătățiri de performanță și autonomie; în modul de performanță, sistemul ar putea menține active în fundal până la 16 aplicații, pentru anumite aplicații. Mai conectat și mai accesibil : opțiuni de partajare și transfer la distanță, plus funcții orientate spre accesibilitate pentru utilizatorii cu deficiențe de auz. Publicația nu oferă detalii despre lista exactă de modele eligibile sau calendarul complet al actualizărilor, dincolo de informația că testarea publică a început. [...]
Xiaomi își accelerează strategia de cipuri proprii, mizând pe telefoane pliabile mai scumpe : compania a lansat modelul 18 Fold cu procesorul Xring O3 și memorie de la producătorul chinez CXMT, într-un moment în care costurile componentelor cresc, iar piața globală de smartphone-uri scade, potrivit South China Morning Post . Xiaomi 18 Fold este un telefon pliabil cu ecran interior de 7,58 inci și un sistem pe cip (SoC – procesorul principal care integrează mai multe componente) Xring O3, dezvoltat intern. Lei Jun , fondator și CEO, a spus la evenimentul de la Beijing că dispozitivul a fost proiectat pentru durabilitate, cu o balama nouă pentru protecția ecranului interior, ramă din aluminiu de înaltă rezistență și sticlă de protecție întărită. Pe partea de performanță, Lei a indicat că Xring O3 este un procesor pentru inteligență artificială cu 24 de miliarde de tranzistori, cu 26% mai mult decât generația anterioară Xring O1 (lansată anul trecut). Tot el a afirmat că performanța CPU este cu 60% mai mare decât la O1, iar consumul de energie în anumite sarcini a fost redus cu 25%. Telefonul va fi vândut de la 10.999 yuani (1.639 dolari, aprox. 7.400 lei), iar vânzările încep joi, la ora 10:00. Investiții mari în cipuri, pe fondul presiunii pe costuri Lei Jun a recunoscut dificultățile din „împingerea” Xiaomi spre cipuri proprietare, dar a spus că există un plan pe termen lung, cu un buget total de 50 de miliarde de yuani alocat inițiativei. Separat, compania și-a majorat investițiile în cercetare-dezvoltare: 105,5 miliarde de yuani în ultimii cinci ani și un plan de încă 200 de miliarde de yuani în următorii cinci ani, potrivit declarațiilor lui Lei. Contextul de piață rămâne complicat: o penurie globală de cipuri de memorie a crescut costurile componentelor, împingând producătorii să majoreze prețuri, să reducă gama de modele ieftine sau să accepte presiune pe marje. Counterpoint a estimat în februarie că livrările globale de smartphone-uri vor scădea cu 12,4% anul acesta, ceea ce ar însemna cea mai abruptă contracție anuală înregistrată. Pliabilele, „punctul luminos” al pieței și o săptămână aglomerată pentru lansări În acest peisaj, telefoanele pliabile sunt prezentate ca o excepție. Counterpoint a transmis într-o notă de luni că segmentul pliabilelor ar urma să depășească 100 de milioane de unități livrate cumulat până la finalul anului, de la apariția categoriei în 2019. Firma de cercetare anticipează și o creștere a livrărilor globale de pliabile cu 37% în 2027, iar următoarele 100 de milioane de unități ar urma să fie livrate în următorii trei ani. Concurența se intensifică rapid: Huawei a prezentat tot luni Mate XT 2, un telefon „trifold” (cu trei segmente pliabile) cu cip Kirin 9050 Pro dezvoltat intern, vândut de la 19.999 yuani (aprox. 13.500 lei). Richard Yu Chengdong, șeful diviziei Consumer Business Group, a spus că seria „trifold” a depășit 1 milion de unități vândute la nivel global. Apple urmează să țină miercuri evenimentul anual de produse în California, unde este așteptată prezentarea primului iPhone pliabil, despre care se relatează că s-ar putea numi iPhone Ultra. TrendForce estimează un preț de pornire între 2.099 și 2.299 dolari (aprox. 9.400–10.300 lei). Xiaomi împinge în paralel și gama auto, cu prețuri sub Tesla Pe lângă telefon, Xiaomi a prezentat și noi modele din seria de SUV-uri „extended-range” Skynomad (vehicule care pot depăși 1.000 km cu o singură încărcare, folosind un motor pe benzină mic pentru a reîncărca bateria, nu pentru a antrena roțile). Compania a poziționat prețurile sub Tesla Model Y L, care pornește de la 339.000 yuani. Lei Jun a indicat prețuri de pornire de: N70 Pro (5 locuri): 209.900 yuani (aprox. 142.000 lei) N90 Max (7 locuri): 269.900 yuani (aprox. 183.000 lei) Între produsele anunțate luni se află și tableta Xiaomi Pad 9 Pro Max, care folosește tot cipul Xring O3 și pornește de la 4.799 yuani (aprox. 3.250 lei). [...]
Un video scurs sugerează noi culori pentru iPhone 18 Pro, un detaliu cu miză comercială înainte de lansare , într-un context în care Apple este așteptată să-și prezinte noua gamă în câteva zile, potrivit GSMArena . Materialul „hands-on” ar arăta unități demo ale iPhone 18 Pro Max într-o nuanță „Dark Cherry” și ale iPhone 18 Pro într-o nuanță de albastru. Clipul este prezentat ca scurgere de informații, deci autenticitatea nu este confirmată oficial. Culorile, diferențiatorul vizibil într-o generație cu schimbări limitate de design Conform unei scurgeri recente citate în articol, seria iPhone 18 Pro ar urma să fie disponibilă în trei culori: Dark Cherry, Black și Sky Blue. Nuanța Dark Cherry, numită și „Burgundy”, este descrisă ca fiind „culoarea-vedetă” a anului. Pe partea de design, modelele iPhone 18 Pro nu sunt așteptate să aducă schimbări majore față de iPhone 17 Pro, iar noile culori ar fi una dintre cele mai vizibile diferențe pentru cumpărători. Ce mai indică zvonurile: cameră cu diafragmă variabilă și A20 Pro Dincolo de culori, iPhone 18 Pro și 18 Pro Max sunt vehiculate cu: o cameră principală spate nouă, cu diafragmă variabilă (adică poate ajusta deschiderea pentru a controla mai bine lumina și profunzimea de câmp); chipsetul A20 Pro; un modem nou; baterii „ușor” mai mari. Apple este așteptată să organizeze în curând evenimentul de lansare iPhone, unde ar putea prezenta și primul iPhone pliabil, alături de iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. [...]
