Știri
Știri din categoria Tehnologie
Elon Musk intră mai adânc în lanțul de producție de cipuri, urmând să participe online la un seminar tehnic cu ușile închise organizat de ASML, unde va discuta proiectul TeraFab, potrivit IT Home. Miza pentru industrie este accesul la echipamentele ASML – compania care produce singurele mașini de litografie EUV (ultraviolete extreme), indispensabile pentru fabricarea la scară a celor mai avansate cipuri.
Întâlnirea este descrisă ca un eveniment intern pentru angajații ASML, în care Musk ar urma să își prezinte viziunea legată de inteligență artificială, roboți, spațiu și producția de semiconductori. Un purtător de cuvânt al ASML a caracterizat TeraFab drept o „încercare serioasă”.
Conform informațiilor din material, TeraFab este un proiect de tip joint-venture (asociere) între SpaceX, Tesla și Intel, care vizează construirea unei serii de fabrici mari de semiconductori în Texas, cu producție integrată pentru:
IT Home notează că investiția inițială ar fi de 20 miliarde dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar SpaceX ar fi depus și o cerere pentru un amplasament în comitatul Grimes (Texas), cu un cost de 55 miliarde dolari (aprox. 253 miliarde lei). Extinderile ulterioare ar putea duce costul total până la 119 miliarde dolari (aprox. 547 miliarde lei), potrivit aceleiași surse.
În context, CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a spus luna trecută că a discutat direct cu Musk despre TeraFab, într-o declarație făcută într-un interviu pentru Reuters (menționat de IT Home). Fouquet a avertizat și că explozia cererii pentru inteligență artificială poate menține presiunea pe capacitățile industriei pe termen lung, iar proiecte de dimensiunea TeraFab ar putea „strânge” și mai mult disponibilitatea echipamentelor la producătorii de utilaje pentru semiconductori.
Pe de altă parte, președintele și CEO-ul TSMC, C.C. Wei, a declarat în această săptămână că planul lui Musk de a construi de la zero o fabrică avansată de cipuri la scară mare este departe de a deveni realitate și ar necesita mult timp, potrivit materialului.
Motivația invocată în articol este anticiparea unei creșteri masive a nevoii de cipuri pentru Tesla. IT Home menționează că Musk ar fi spus în noiembrie 2025 că Tesla ar putea ajunge să aibă nevoie anual de între 100 de milioane și 200 de miliarde de cipuri pentru inteligență artificială și că ritmul de extindere al marilor producători „este prea lent” pentru a acoperi cererea.
În acest cadru, participarea la un seminar tehnic închis al ASML indică faptul că TeraFab încearcă să se poziționeze credibil în ecosistemul global al semiconductorilor, unde accesul la tehnologia EUV și la capacitatea de livrare a echipamentelor rămâne un factor limitativ.
Recomandate
Elon Musk își securizează aprovizionarea cu cipuri pe termen lung : după ce a mulțumit public Micron pentru livrări „semnificative” de memorii către Tesla, el construiește în paralel „Terafab”, un proiect care ar putea ajunge la 55–119 miliarde de dolari, menit să reducă dependența de furnizori într-o piață cu deficit și prețuri ridicate, potrivit The Next Web . Pe apelul trimestrial al Tesla, Musk a evidențiat faptul că Micron a oferit companiei o „alocare semnificativă” de cipuri de memorie în „condiții rezonabile”, informație relatată de Bloomberg . Contextul este unul tensionat: memoria a devenit un „bun rar” în boom-ul intel igenței artificiale, iar cererea globală a împins alte industrii să concureze pentru aceleași componente, într-un moment în care „prețurile sunt mari”, după cum notează publicația (cu trimitere la analiza sa despre faptul că prețurile DDR2 au crescut ). Terafab: de la dependență de furnizori la capacitate internă În spatele mulțumirilor către Micron, Musk își construiește propria capacitate de producție. Terafab este descris ca un efort comun Tesla–SpaceX pentru a produce cipuri de calcul și de memorie „la o scară fără precedent”, cu o fabrică de cercetare ridicată la Giga Texas. Proiectul pornește cu o investiție de aproximativ 3 miliarde de dolari și ar urma să ajungă la câteva mii de plăci (wafere) pe lună. Extinderea completă ar putea costa între 55 miliarde și 119 miliarde de dolari, potrivit CNBC , iar Intel ar fi semnat pentru a ajuta la proiectare și fabricație. Musk a respins ideea că proiectul ar fi o tactică de negociere cu furnizorii, insistând că obiectivul este continuitatea aprovizionării: „Nu este pentru a obține pârghie asupra furnizorilor noștri de cipuri. Este pentru a ne asigura că vom avea suficiente cipuri pe termen lung.” De ce contează: Tesla și SpaceX nu sunt clienți „prioritari” pentru Micron Un element cheie din ecuație este poziția relativ modestă a Tesla și SpaceX în portofoliul Micron: niciuna nu se află în top 10 clienți ai companiei, conform datelor Bloomberg citate de The Next Web. Într-o piață în care marii „hiperscaleri” (operatori de infrastructură cloud la scară foarte mare) își pot bloca livrările pe ani, Tesla nu are aceeași putere financiară pentru a securiza volume pe termen lung. Micron nu a răspuns unei solicitări de comentariu, notează publicația, însă are interesul să păstreze un nume cu vizibilitate ridicată drept client. Ce urmează Mesajul implicit este că mulțumirile către Micron acoperă o nevoie imediată, în timp ce Terafab este o asigurare pentru anii următori, într-o industrie pe care Musk o consideră incapabilă să crească suficient de repede în zona de logică și memorie pentru a-i acoperi cererea fără producție internă. Rămâne însă întrebarea majoră ridicată de The Next Web: dacă o companie auto și una aerospațială pot deveni, în mod realist, și producători de cipuri — la o scară care poate ajunge până la 119 miliarde de dolari. [...]
Elon Musk avertizează că robotul umanoid Optimus ar putea întârzia semnificativ la scalare , pe fondul unei presiuni financiare în creștere la Tesla, potrivit The Next Web . Într-un mesaj către investitori, Musk a spus că Optimus nu are încă un lanț de aprovizionare (rețeaua de furnizori și componente) și că „fiecare piesă este nouă”, ceea ce face ca trecerea la producție de volum să fie „cel mai dificil” lucru pe care compania a încercat să-l scaleze. De ce contează: Optimus devine un pariu operațional scump, într-un trimestru cu cash-flow negativ Contextul financiar descris în articol ridică miza pentru proiect. Tesla a raportat venituri de 28 mld. dolari (aprox. 128 mld. lei), în creștere cu 26%, însă câștigul ajustat a fost de 33 de cenți/acțiune, sub așteptările analiștilor de 51 de cenți. Venitul operațional a scăzut cu 57%, iar cheltuielile de capital (capex) au urcat la aproape 6 mld. dolari (aprox. 27,5 mld. lei) în trimestru, parte dintr-un plan de 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru întregul an. Fluxul de numerar liber (free cash flow) a ajuns la minus 1 mld. dolari (aprox. 4,6 mld. lei), iar acțiunile au scăzut cu circa 7% în tranzacționarea înainte de deschiderea pieței. În acest cadru, temperarea publică a așteptărilor privind ritmul de producție al Optimus sugerează că monetizarea proiectului ar putea veni mai târziu decât au anticipat o parte dintre investitori. Ce spune Musk: „curba normală”, dar cu un început mai plat decât speră investitorii Musk le-a spus investitorilor că vrea să „calibreze corect” așteptările: creșterea producției ar urma o curbă normală, însă cu o porțiune inițială „plată” care poate dura mai mult decât și-ar dori piața. În paralel, Tesla a eliminat discret referințele la „producția de masă” a Optimus din prezentarea pentru acționari aferentă trimestrului al doilea, după ce folosise această formulare chiar și în trimestrul anterior. Obstacolele tehnice și de aprovizionare: 10.000 de piese unice și lipsa unui ecosistem de furnizori Musk a indicat mai multe bariere de inginerie care întârzie utilitatea și producția la scară: Optimus ar avea nevoie de „dexteritate cel puțin la nivel uman” pentru a fi util în afara mediilor controlate din fabrici; provocări legate de memorie, logică și „împachetarea” cipurilor (chip packaging – integrarea fizică a cipurilor în module utilizabile); asigurarea procesoarelor pentru inteligență artificială de la parteneri precum Samsung și TSMC ; robotul ar conține aproximativ 10.000 de piese unice; spre deosebire de competitori chinezi care pot folosi lanțuri existente din industria smartphone (pentru actuatoare și motoare de precizie), Tesla își construiește baza de producție „de la zero”. Ținte vechi, realitate recentă: roboți care colectează date, nu fac „muncă utilă” Articolul amintește schimbarea de ton față de trimestrele anterioare. Musk spunea anul trecut că ar fi „șocat” dacă Tesla nu ar produce 100.000 de roboți Optimus pe lună în cinci ani. În ianuarie 2025, el proiecta 50.000–100.000 de unități pentru 2026. Ulterior, în ianuarie din acest an, Musk a recunoscut că niciun robot Optimus nu făcea „muncă utilă” în fabricile Tesla, deși peste o mie de unități Gen 3 erau desfășurate în Fremont și la Gigafactory Texas pentru colectare de date de antrenament. Ce urmează: investiții în facilități, dar fără promisiuni privind momentul producției de volum Tesla a convertit liniile Model S și Model X din Fremont pentru producția Optimus și construiește o facilitate dedicată lângă Gigafactory Texas. Totuși, compania „a încetat să mai promită” când va începe producția la volum. În plus, pachetul de compensații al lui Musk leagă o parte din plată de livrarea a un milion de roboți Optimus în decurs de un deceniu — o țintă care, în contextul avertismentelor privind dificultatea scalării, pare mai greu de atins în termenele sugerate anterior. Separat, președintele Tesla China a descris Gigafactory Shanghai drept o „cheie de aur” pentru producția de masă a Optimus, însă fabrica nu a început încă producția de roboți, potrivit articolului. [...]
Oppo ar putea miza pe un senzor telefoto de top pentru Find X10 Pro Max , într-o mișcare care ar ridica miza în segmentul „camera phone” premium din China, unde competiția dintre Xiaomi, Vivo și Oppo se anunță strânsă în toamnă, potrivit Notebookcheck . Informația vine din zona de zvonuri: leakerul Digital Chat Station susține, pe baza unui nou „test unit” (prototip de test), că Oppo Find X10 Pro Max ar folosi același senzor telefoto ca Oppo Find X9 Ultra. În trecut, modelul a mai fost asociat cu o configurație cu trei senzori de 200 megapixeli, însă acele detalii erau legate de prototipuri care nu erau încă finalizate pentru producția de masă. Ce senzor ar urma să primească și de ce contează Potrivit informațiilor citate, este vorba despre Omnivision OV52A, un senzor telefoto de 1/1,28 inch, descris ca fiind folosit și pentru fotografii „telemacro” (cadre de aproape realizate cu camera tele, la o distanță mică de focalizare). Notebookcheck notează că Oppo Find X9 Ultra ar avea, prin acest telefoto de 1/1,28 inch, „cel mai mare senzor de 200 megapixeli dintr-un smartphone” pentru zoom la distanță mică, iar avantajul ar putea fi transferat pe Find X10 Pro Max dacă zvonul se confirmă. Efectul în piață: cursă a camerelor „branduite” Leica/Zeiss/ Hasselblad În același context, publicația amintește că rivalitatea din zona flagship-urilor cu camere „branduite” (Leica, Zeiss, Hasselblad) se intensifică, iar Vivo și Xiaomi ar pregăti, la rândul lor, upgrade-uri importante pentru următoarele modele Pro Max. Leakerul citat merge până la a spune că, dacă OV52A ajunge pe Find X10 Pro Max, flagship-ul Oppo cu branding Hasselblad ar fi practic „invincibil în clasa sa” — o apreciere care rămâne, deocamdată, la nivel de afirmație neconfirmată oficial. LOFIC, posibil element-cheie în generația următoare În paralel, materialul indică faptul că LOFIC ar urma să joace „un rol-cheie” în următoarea generație de camere pentru smartphone-uri high-end ale producătorilor chinezi. (În articol, termenul este menționat ca atare, fără detalii tehnice suplimentare despre implementare.) Deocamdată, toate informațiile sunt bazate pe scurgeri din zona de prototipuri, iar specificațiile finale ale lui Oppo Find X10 Pro Max pot fi diferite la momentul lansării. [...]
Garmin ar putea aduce în antrenamentele de forță o măsurare directă a oboselii musculare , după ce în aplicația Garmin Connect au apărut referințe concrete la indicatori specifici, potrivit Notebookcheck . Miza este una operațională: dacă tehnologia se confirmă, sportivii ar putea ajusta mai precis pauzele dintre seturi și nivelul de efort local, într-o zonă unde ceasurile inteligente au, azi, limitări evidente. În prezent, ceasurile inteligente pot oferi date detaliate pentru sporturile de anduranță (distanță, viteză, putere, puls), însă pentru antrenamentele de rezistență (forță) sunt mai puțin utile: nu pot măsura greutatea ridicată, iar pulsul este un indicator mai puțin relevant pentru efortul din timpul seriilor, notează publicația. Ce indică „scurgerea” din Garmin Connect Notebookcheck scrie, citând un raport al Gadgets & Wearables, că în aplicația Garmin Connect au fost identificate câmpuri de date pentru: niveluri medii, minime și maxime ale hemoglobinei oxigenate; concentrația totală de hemoglobină. Aceste valori ar permite urmărirea lor pe durata unui antrenament. O scădere a saturației de oxigen la nivel muscular (procentul de hemoglobină oxigenată) este, de regulă, un semnal de oboseală musculară, iar monitorizarea ar putea ajuta la optimizarea pauzelor dintre seturi și la evaluarea mai exactă a efortului local. De ce ar necesita hardware separat Spre deosebire de saturația generală a oxigenului din sânge (SpO2) sau de ritmul cardiac, nivelul de oxigen din mușchi este local, nu „sistemic”, ceea ce implică un senzor plasat direct pe mușchiul vizat (de exemplu, pe cvadriceps sau pe piept, în funcție de exercițiu). Notebookcheck precizează că nu este clar, în acest moment, cum ar urma Garmin să proiecteze și să implementeze efectiv un astfel de sistem hardware. [...]
Apple pregătește un iPhone pliabil „Ultra”, iar combinația dintre formatul tip „carte” și un preț estimat de circa 1.999 dolari (aprox. 9.200 lei) ar putea împinge și mai sus pragul de preț al gamei iPhone , potrivit 9to5Mac . Publicația trece în revistă șase schimbări așteptate la viitorul model de top, de la design și ecrane până la autentificare și funcții software dedicate. Un iPhone care se apropie de un iPad mini, dar cu compromisuri la cameră Modelul ar urma să fie primul iPhone pliabil al Apple, cu pliere tip „carte” și o abordare atipică pentru segment: când este deschis, dispozitivul ar fi „mai lat decât înalt”. Ecranul interior este descris ca având un format apropiat de un iPad mini, iar o noutate importantă ar fi un panou „fără cută” (crease-free), un element dificil de obținut la telefoanele pliabile. Dimensiunile vehiculate pentru cele două ecrane sunt: ecran exterior: 5,3–5,5 inci; ecran interior: 7,6–7,8 inci. La capitolul camere, iPhone Ultra ar urma să aibă două camere pe spate (48 MP principală și 48 MP ultra-wide), ceea ce înseamnă că ar lipsi camera telefoto prezentă pe modelele Pro, deci și zoom-ul optic mai avansat. Pentru că are două ecrane, ar urma să existe și două camere frontale (câte una pentru fiecare ecran), iar publicația notează că Apple ar putea folosi aceeași cameră de 18 MP cu funcția Center Stage introdusă odată cu iPhone 17; este menționat și un decupaj de tip „hole-punch”. iOS 27: multitasking „ca pe iPad”, posibil exclusiv pe Ultra Pe partea de software, iOS 27 este așteptat să aducă funcții dedicate iPhone Ultra, care ar putea rămâne neanunțate până în toamnă. Conform lui Mark Gurman (Bloomberg) , două direcții sunt în prim-plan: aplicații afișate alăturat (multitasking); aranjamente de aplicații „ca pe iPad”. Ca indiciu, articolul amintește că în iOS 27 Apple a adăugat suport pentru orientarea landscape în mai multe aplicații noi de iPhone, ceea ce ar pregăti terenul pentru utilizare pe un ecran interior mai mare. A20 Pro, modem C2 și revenirea Touch ID La nivel de hardware, iPhone Ultra ar urma să vină cu cipul A20 Pro și modemul celular C2, ambele așteptate și pe iPhone 18 Pro. A20 Pro este descris ca un upgrade „mai mare decât de obicei”, pe un proces de fabricație de 2 nanometri și cu WMCM (Wafer-level Multi-Chip Module), o tehnică de integrare menită să crească eficiența. Memoria RAM ar fi de 12 GB (la fel ca A19 Pro), însă cu LPDDR5 mai rapid, pentru performanță mai bună. Un element cu impact direct asupra utilizării: iPhone Ultra nu ar urma să ofere Face ID, ci Touch ID integrat în butonul de pornire, similar cu iPad Air și iPad mini. Explicația avansată este una de constrângeri de design: din cauza subțirimii, Apple nu ar fi reușit să miniaturizeze suficient componentele Face ID pentru a integra două module (câte unul pentru fiecare ecran). Preț: „cel mai scump iPhone”, dacă se confirmă estimările Estimările de preț sunt descrise ca fiind „peste tot”, însă majoritatea analiștilor ar indica un prag de pornire în jur de 1.999 dolari (aprox. 9.200 lei) pentru varianta de 256 GB. Indiferent de valoarea finală, concluzia articolului este că iPhone Ultra ar urma să devină cel mai scump iPhone de până acum, mizând pe ideea unui dispozitiv care combină, practic, un iPhone și un iPad într-un singur produs. Linkuri comerciale din sursă (menționate ca promoții) AirPods Pro 3: 199 dolari (de la 249 dolari) MagSafe Car Mount pentru iPhone: preț Husă cu baterie „10 ani” pentru AirTag: preț AirTag 2: preț [...]
Noile imagini indică un demonstrator britanic mai mare decât părea inițial, un semnal despre cerințele de volum intern și integrare ale viitorului Tempest , un avion de generația a șasea aflat în centrul programului GCAP, potrivit TWZ . BAE Systems a publicat cea mai clară fotografie oficială de până acum cu demonstratorul „Combat Air Flying Demonstrator” în construcție: fuselajul este asamblat la facilitatea companiei din Samlesbury , iar aripile și ampenajele sunt realizate la Warton. Aeronava ar urma să zboare „înainte de finalul lui 2027”, conform materialului. Ce se vede nou și de ce contează operațional Dintr-un model la scară prezentat la Farnborough International Airshow și din imaginile de pe linia de producție reies câteva elemente de configurație relevante pentru modul în care Regatul Unit își reduce riscurile tehnice înainte de un avion de luptă complet nou: aparat cu două motoare , cu două derive înclinate spre exterior și fără ampenaje orizontale ; admisii de aer cu design de tip DSI (o soluție care elimină anumite elemente mobile ale admisiei, pentru simplitate și semnătură radar redusă); o secțiune centrală a fuselajului descrisă ca fiind lungă, lată și adâncă , cu spațiu intern substanțial, inclusiv pentru admisii „serpentine” (canale curbe care maschează compresorul motorului, reducând detectabilitatea radar). Fotografia din fabrică include tehnicieni și echipamente, ceea ce oferă repere de scară; chiar dacă perspectiva poate exagera proporțiile, publicația notează că impresia generală este a unui corp central voluminos. Pentru un program de generația a șasea, acest lucru contează deoarece volumul intern este direct legat de combustibil, senzori, răcire și spațiu pentru armament intern — toate critice pentru un avion „stealth”. De ce folosește motoarele Typhoon și ce spune asta despre ritmul programului Demonstratorul va utiliza turboventilatoarele EJ200 , aceleași ca la Eurofighter Typhoon, în timp ce Tempest-ul de serie ar urma să primească un motor complet nou, aflat în dezvoltare. Logica unui demonstrator este să valideze tehnologii și integrare folosind, pe cât posibil, componente existente, pentru a ajunge mai repede în aer și a reduce riscurile — o abordare pe care TWZ o pune în context cu ultimul demonstrator de acest tip construit în Marea Britanie, British Aerospace EAP (prim zbor în 1986), care a precedat Typhoon. Oficialii citați în material susțin că demonstratorul va avea „manevrabilitate de avion de vânătoare”, în ciuda dimensiunii și a faptului că nu va avea tracțiunea viitorului Tempest. Tempest nu este demonstratorul: avertismentul Ministerului Apărării Air Commodore Martin Lowe, director de program pentru Future Combat Air System (FCAS) în Ministerul Apărării din Regatul Unit, a insistat că demonstratorul nu este un prototip Tempest , „în special în termeni de formă sau dimensiune”. Configurația finală a Tempest-ului nu este încă stabilită, iar la Farnborough a fost prezentat și un nou machetă la scară reală a aeronavei. În paralel, materialul reamintește că Tempest este dezvoltat pentru forțele aeriene din Regatul Unit, Italia și Japonia , pentru intrare în serviciu „în anii 2040 și după”. Canada s-a alăturat recent programului ca observator, iar există relatări că Germania ar putea lua în calcul o implicare. Indiciile despre cerințe: rază „extremă” și încărcătură mai mare TWZ notează că viitorul avion este proiectat în jurul unei raze de acțiune „foarte extreme” și a unei încărcături utile aproximativ duble față de F-35A. Publicația face și o estimare derivată din aceste repere: dacă pentru F-35A producătorul indică peste 18.000 de livre de armament intern și extern, atunci Tempest ar sugera o încărcătură internă în jur de 10.000 de livre, față de 5.000 de livre la F-35A. Aceste cerințe împing designul către o aeronavă mai mare, cu volum intern semnificativ, necesar nu doar pentru combustibil (păstrat intern pentru a menține caracteristicile „stealth”), ci și pentru compartimente de armament mai încăpătoare, plus generare de energie electrică și răcire pentru senzori, război electronic, comunicații și calcul la bord, respectiv capabilități viitoare precum arme cu energie dirijată. În esență, noile imagini nu „dezvăluie” Tempest, dar întăresc ideea că demonstratorul britanic este folosit ca platformă de reducere a riscurilor pentru un avion de generația a șasea care va cere, structural și energetic, mult mai mult decât un vânător actual. [...]
