Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Administrația SUA accelerează folosirea AI în apărare și cere în 90 de zile reguli noi pentru arme autonome, potrivit IT之家, care citează Reuters. Miza este dublă: extinderea rapidă a inteligenței artificiale în informații și operațiuni militare, dar cu limitări explicite privind supravegherea ilegală și respectarea lanțului de comandă.
Într-un memorandum de securitate națională, Donald Trump afirmă că SUA „pot și trebuie” să grăbească, „în mod responsabil”, utilizarea AI în domeniile de informații și luptă, în acord cu „valorile americane”. Documentul include și o interdicție de principiu: instituțiile de securitate națională nu trebuie să dezvolte sau să folosească AI pentru „cenzurarea libertății de exprimare” ori pentru „supraveghere ilegală neautorizată”.
Trump i-a cerut secretarului apărării, Pete Hegseth, să revizuiască în 90 de zile directivele existente privind autonomia sistemelor de armament, astfel încât să fie „adoptate prudent” sisteme AI care „respectă lanțul de comandă”. Mesajul sugerează o actualizare accelerată a cadrului intern al Departamentului Apărării pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice.
Șeful Biroului pentru Politici Științifice și Tehnologice de la Casa Albă, Michael Kratsios, a scris pe rețelele sociale că memorandumul urmărește, între altele:
Memorandumul apare pe fondul unui conflict între laboratorul AI Anthropic și Pentagon. Conform Reuters, în martie Pentagonul a inclus Anthropic pe o listă de entități considerate risc pentru lanțul de aprovizionare, după ce compania a refuzat să ridice două interdicții pentru modelul său Claude: utilizarea în sisteme de arme autonome și în supravegherea internă la scară largă în SUA.
Pentagonul a susținut, potrivit aceleiași relatări, că armata are dreptul să folosească tehnologia în funcție de necesități, atât timp cât respectă legislația americană. Reuters notează că această clasificare a fost o rară critică publică a administrației la adresa unei companii tehnologice americane, în condițiile în care Pentagonul se bazase anterior pe sprijinul firmei în misiuni militare, inclusiv legate de Iran.
Separat, guvernul american a indicat că, pe fondul îngrijorărilor de securitate privind sisteme AI tot mai puternice, dezvoltatorii de top ar urma să fie solicitați să își trimită voluntar modelele de vârf la testare de securitate cibernetică înainte de lansarea publică.
Recomandate

Papa Leon al XIV-lea respinge ideea de „personalitate juridică” pentru AI, avertizând că ar putea dilua răspunderea legală a oamenilor – o poziție care, dacă prinde tracțiune în dezbaterea publică și politică, poate influența direct felul în care vor fi scrise regulile de responsabilitate pentru daune produse cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Futurism . Într-un fir amplu de mesaje publicat pe X (fostul Twitter), Papa a criticat apelurile pentru acordarea de drepturi modelelor de AI printr-un mecanism de „personalitate juridică” (concept prin care o entitate non-umană ar primi, în fața legii, un statut similar unei persoane). Argumentul central: o astfel de abordare ar putea muta responsabilitatea pentru abuzuri sau prejudicii „activate” de AI de la oamenii care construiesc și folosesc aceste sisteme către o entitate „fără chip”. „Mașinile sunt unelte, nu persoane.” Pontiful a susținut că viitorul inteligenței artificiale „nu este predeterminat” și că, fiind o tehnologie creată de oameni, depinde de alegerile făcute de societate, inclusiv de decizia de a-i respinge anumite utilizări. În aceeași serie de mesaje, el a cerut ca deciziile care afectează viața, libertatea și folosirea forței să rămână sub „supraveghere umană” efectivă și responsabilă și a reluat apelul ca AI să fie „dezarmată”, în contextul preocupărilor sale legate de arme autonome. De ce contează: miza este răspunderea, nu „drepturile” AI Poziția Papei se aliniază unor îngrijorări exprimate deja de avocați, activiști și legiuitori, notează publicația: acordarea de drepturi unor sisteme AI (de exemplu, drepturi echivalente libertății de exprimare) ar putea complica stabilirea vinovăției atunci când apar consecințe negative. Riscul invocat este apariția unor situații în care niciun om nu mai este identificat drept responsabil în mod clar pentru efectele acțiunilor luate „cu” sau „de” instrumente AI. Context: industria împinge în direcția „conștiinței” AI, Vaticanul rămâne prudent Materialul mai arată că, în pofida acestor rezerve, „mulți actori” din jurul industriei AI susțin că sistemele ar fi – sau ar putea deveni curând – conștiente, ceea ce ar justifica, în opinia lor, acordarea de drepturi. Ca exemplu, este menționat un articol din The New York Times (fără link în textul sursă), potrivit căruia reprezentanți ai Anthropic (dezvoltatorul Claude) ar fi discutat în această vară cu lideri religioși, încurajând clerul să ia în calcul posibilitatea ca modelele AI să fie conștiente. Potrivit Futurism, aceste discuții nu par să-i fi schimbat poziția Papei, care a cerut și crearea unor instituții internaționale „efective” pentru protejarea binelui comun global, prin standarde comune, supraveghere independentă și mecanisme de responsabilizare – astfel încât deciziile privind dezvoltarea și utilizarea AI să poată fi examinate, contestate și să existe remedii pentru eventualele prejudicii. [...]

Jensen Huang spune că modelele AI trebuie „ținute sub control” și monitorizate , un mesaj care mută discuția din zona de performanță în cea de guvernanță și risc operațional pentru companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială. Într-un interviu acordat CNBC , CEO-ul Nvidia compară AI cu „un bebeluș”, argumentând că tehnologia are nevoie de limite și supraveghere continuă pentru a fi utilizată în siguranță. Declarațiile vin în contextul în care evaluările „laboratoarelor de frontieră” (companii care dezvoltă modele AI de vârf) au crescut puternic, iar presiunea pe industrie se mută tot mai mult spre întrebarea: cum sunt controlate aceste sisteme după ce sunt puse în producție, nu doar cât de capabile sunt. De ce contează pentru companii: siguranța devine cerință operațională, nu opțiune Mesajul lui Huang indică o schimbare de accent relevantă pentru piață: pe măsură ce modelele AI sunt integrate în produse și procese, „siguranța” nu mai e doar un principiu, ci o componentă de operare — cu instrumente, proceduri și monitorizare. În interviu, Huang spune că există deja instrumente menite să controleze modelele AI și să promoveze utilizarea lor în condiții de siguranță. CNBC nu detaliază, în materialul disponibil, care sunt exact aceste instrumente sau cum sunt implementate, astfel că rămâne neclar ce mecanisme concrete are în vedere (de exemplu, limitări de acces, filtre, auditare sau monitorizare în timp real). Context: evaluările OpenAI și Anthropic, parte din aceeași discuție În aceeași intervenție, CEO-ul Nvidia discută și despre evaluările unor jucători precum Anthropic și OpenAI. Legătura implicită este că, odată cu creșterea valorii și a influenței acestor companii, cresc și așteptările privind controlul riscurilor asociate modelelor AI pe care le dezvoltă și le comercializează. Materialul CNBC este un segment video (aprox. 5 minute și 58 de secunde) și nu include, în textul extras, cifre sau exemple punctuale despre evaluări ori despre instrumentele de siguranță menționate. [...]

Anthropic ar urma să facă un pas decisiv spre IPO, prin publicarea prospectului S‑1 cel târziu vineri , ceea ce ar debloca procedurile-cheie pentru o listare în noiembrie, potrivit CNMO . Miza pentru piață este dacă o companie AI cu investiții masive în infrastructură poate atrage capital într-un moment în care investitorii privesc mai prudent cheltuielile și randamentele din sector. Compania ar fi depus deja în iunie un proiect de documentație în regim confidențial la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Conform regulilor, documentele trebuie făcute publice cu cel puțin 15 zile înainte de începerea oficială a „roadshow”-ului (turneul de prezentări către investitori înainte de ofertă). Cifrele financiare: creștere rapidă, dar cu pierderi contabile mari Publicația notează că Wall Street se aștepta anterior ca Anthropic să poată strânge până la 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei), la o evaluare posibilă de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.000 miliarde lei). Ulterior, pe fondul încetinirii ritmului de creștere a veniturilor lunare, o parte dintre investitori ar fi coborât așteptările de evaluare spre zona de 1.500 de miliarde de dolari (aprox. 6.750 miliarde lei). CNMO mai indică următoarele repere: în primul semestru din 2026, venituri de 16,3 miliarde de dolari (aprox. 73,4 miliarde lei) și pierdere netă de peste 80 de miliarde de dolari (aprox. 360 miliarde lei); circa 72 de miliarde de dolari din pierdere (aprox. 324 miliarde lei) ar proveni din tratamente contabile legate de instrumente precum obligațiuni convertibile; în trimestrul al treilea, veniturile ar fi urcat la 16,8 miliarde de dolari (aprox. 75,6 miliarde lei), aproape +50% față de trimestrul anterior, iar compania ar fi raportat profit ajustat și flux de numerar liber pozitiv. De ce contează: test pentru apetitul investitorilor față de AI cu cheltuieli mari În paralel cu pregătirea listării, Anthropic ar investi agresiv în infrastructură, inclusiv prin parteneriate și închirierea de putere de calcul pe GPU (procesoare grafice folosite intens la antrenarea și rularea modelelor AI), pentru dezvoltarea și operarea modelelor din seria Claude . Contextul de piață rămâne însă volatil: CNMO arată că investitorii sunt mai prudenți față de cheltuielile foarte mari din AI și față de randamentele acestora, iar mai multe listări ale unor companii din zona centrelor de date și a puterii de calcul ar fi întâmpinat dificultăți sau presiune pe preț. Ca reper în industrie, OpenAI și-ar fi amânat listarea până la începutul lui 2027. În aceste condiții, fereastra finală de listare a Anthropic ar depinde de evoluția pieței în perioada următoare, chiar dacă depunerea publică a S‑1 ar elimina un obstacol procedural important. [...]

Apple face un pas concret spre „Apple Intelligence” în China prin integrarea modelului Qianwen al Alibaba , iar primele funcții vor intra în testare beta pentru dezvoltatori iOS din 4 noiembrie, potrivit iTHome . Miza este una operațională și de conformitate: Apple încearcă să livreze capabilități de inteligență artificială pe piața chineză printr-un partener local, urmând ca extinderea pe alte platforme să depindă de obținerea aprobărilor necesare. Din informațiile publicate, Apple spune că primele funcții „Apple Intelligence” pentru China vor fi disponibile la testare odată cu cea mai recentă versiune iOS Developer Beta, începând cu 4 noiembrie, iar lansarea pentru utilizatorii din China este programată pentru decembrie, odată cu iOS 27.3. Suportul pentru alte platforme va veni „după obținerea aprobărilor necesare”, fără un calendar detaliat. Ce înseamnă integrarea Qianwen în iOS: acces din Siri și instrumente de productivitate Apple a anunțat un parteneriat cu Alibaba, prin care, în anumite experiențe, sistemul va apela la Qianwen (modelul de inteligență artificială al grupului). Concret, utilizatorii din China vor putea „chema” Qianwen direct din: Siri, instrumentele de scriere (rescriere, corectare, rezumare), „inteligența vizuală” (înțelegere de text și imagine). Accesul se va face prin autentificare în contul Qianwen sau prin opțiunea „Conectare cu Apple”, iar utilizarea este descrisă ca integrată la nivel de sistem, fără a fi nevoie de trecerea într-o aplicație separată. Funcțiile inițiale: traducere în timp real, rezumate și organizarea notificărilor Prima tranșă de funcții pentru utilizatorii din China este orientată spre scenarii „de bază” și frecvente, conform sursei. Printre ele: traducere în timp real integrată în Mesaje, apeluri FaceTime și aplicația Telefon; este menționat și suportul pentru conversații față în față cu AirPods 4 și AirPods Pro 2 (și modele ulterioare); instrumente de scriere pentru rescriere, corectare și rezumare; inteligență vizuală pentru recunoașterea obiectelor și locurilor cu ajutorul camerei iPhone; în aplicația Poze: instrument de eliminare a elementelor nedorite, căutare în limbaj natural și creare de „filme de amintiri” pe baza unei descrieri; în Mail și zona de notificări: „mailuri prioritare”, rezumate, răspunsuri inteligente, rezumate de notificări și „notificări prioritare”; în Notițe și pentru înregistrări de apel: transcriere cu generare automată de rezumat. Limitări: Apple spune că update-ul nu include „Siri AI” și alte funcții anunțate la WWDC 2026 iTHome notează că publicația atrage atenția asupra unei limitări: actualizarea descrisă nu include „Siri AI” și nici alte funcții „next-gen” anunțate de Apple la WWDC 2026. În același timp, în material sunt descrise și capabilități ale lui Siri (inclusiv posibilitatea de a apela la Qianwen pentru anumite cereri), ceea ce indică faptul că detaliile despre ce intră efectiv în pachetul inițial pot depinde de versiunea de software și de disponibilitatea regională. Pentru companii și dezvoltatori, calendarul de la începutul lui noiembrie (beta) și ținta din decembrie (lansare odată cu iOS 27.3) conturează momentul în care ecosistemul iOS din China ar putea începe să primească, în mod controlat, funcții de inteligență artificială integrate la nivel de sistem, cu extindere condiționată de aprobări. [...]

Sam Altman susține că memoria RAM din PC-urile utilizatorilor este o risipă globală , argumentând că o resursă „oricum limitată” ar trebui concentrată în centre de date, unde poate fi folosită mai intens, potrivit WinFuture . Într-o discuție cu canalul de YouTube Cheeky Pint, CEO-ul OpenAI a spus că, din perspectiva distribuirii la nivel mondial a DRAM (memorie RAM), este „destul de îngrozitor” ca fiecare utilizator să țină o parte din această capacitate în propriul computer, în condițiile în care ar fi utilizată „poate cinci la sută din timp”. În opinia sa, aceeași memorie ar avea randament mai bun dacă ar fi „maximal utilizată” în cloud (infrastructură de calcul la distanță, în centre de date). De ce contează: presiune pe piața de memorie și un argument pro-cloud Poziția lui Altman se leagă de contextul mai larg al competiției pentru resurse hardware folosite de inteligența artificială, într-un moment în care memoria este descrisă drept „rară”. Mesajul său susține, practic, o alocare a memoriei către centrele de date, nu către dispozitivele utilizatorilor, ceea ce favorizează modelul de consum al serviciilor AI din cloud. Altman a criticat și ideea că problema ar fi rezolvată prin modele open-source rulate local, menționând că există utilizatori care vor să ruleze modele AI pe propriile sisteme și ajung să creadă că „nu avem nevoie de toate lucrurile astea în centrele de date”. Limitările și contextul omise de această abordare WinFuture notează că perspectiva este una „foarte unilaterală”, mai ales venind de la șeful unuia dintre cei mai mari furnizori de AI. Articolul punctează și un aspect practic: chiar și cele mai ieftine sisteme client (laptopuri, thin clients, smartphone-uri și tablete) nu pot funcționa fără memorie RAM, indiferent dacă utilizatorul rulează sau nu modele AI local. În esență, declarațiile lui Altman mută discuția din zona tehnică în cea de alocare a resurselor: cine „merită” memoria limitată — utilizatorii finali, cu dispozitive personale, sau operatorii de centre de date, care pot crește gradul de utilizare prin consolidare în cloud. [...]

Declarațiile lui Sam Altman sugerează o miză economică directă: mutarea cât mai multor sarcini de inteligență artificială din PC-uri către centre de date, unde resursele pot fi folosite mai intens. Într-un interviu „la bere” acordat canalului de YouTube Cheeky Pint, citat de Tom's Hardware , CEO-ul OpenAI a spus că „inferința locală” (rularea modelelor AI direct pe dispozitivul utilizatorului) și, prin extensie, faptul că oamenii au memorie DRAM/RAM în calculatoarele de acasă este „destul de rău”. De ce contează: „utilizarea” memoriei devine argument pentru centralizare Altman își bazează poziția pe ideea de alocare globală a unei resurse limitate: memoria DRAM. Potrivit relatării, el a susținut că este ineficient ca „toată lumea” să aibă „o grămadă” din oferta limitată de DRAM în propriul computer, folosită doar o mică parte din timp. În această logică, centrele de date ar oferi o „utilizare mai bună” a resurselor, deoarece pot agrega cererea și pot menține hardware-ul ocupat mai mult timp decât un PC obișnuit. Contextul declarației și reacțiile Interviul a fost publicat de canalul de YouTube Cheeky Pint (link în materialul sursă), iar articolul notează contrastul dintre faptul că OpenAI operează centre de date „pline de memorie” și critica la adresa celor 32 GB RAM dintr-un desktop. Materialul include și reacții critice din zona de comentarii, însă acestea sunt opinii ale utilizatorilor, nu informații verificate despre piață sau despre gradul de utilizare al centrelor de date. Ce rămâne neclar Articolul nu oferă date cantitative sau dovezi independente care să susțină procentele de utilizare invocate în discuție și nici nu detaliază un plan concret al OpenAI privind limitarea inferenței locale. În forma prezentată, mesajul rămâne în primul rând o poziționare publică pro-centralizare, cu implicații evidente pentru modelul de business al furnizorilor de AI în cloud (servicii rulate în centre de date, accesate prin internet). [...]