Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Administrația SUA accelerează folosirea AI în apărare și cere în 90 de zile reguli noi pentru arme autonome, potrivit IT之家, care citează Reuters. Miza este dublă: extinderea rapidă a inteligenței artificiale în informații și operațiuni militare, dar cu limitări explicite privind supravegherea ilegală și respectarea lanțului de comandă.
Într-un memorandum de securitate națională, Donald Trump afirmă că SUA „pot și trebuie” să grăbească, „în mod responsabil”, utilizarea AI în domeniile de informații și luptă, în acord cu „valorile americane”. Documentul include și o interdicție de principiu: instituțiile de securitate națională nu trebuie să dezvolte sau să folosească AI pentru „cenzurarea libertății de exprimare” ori pentru „supraveghere ilegală neautorizată”.
Trump i-a cerut secretarului apărării, Pete Hegseth, să revizuiască în 90 de zile directivele existente privind autonomia sistemelor de armament, astfel încât să fie „adoptate prudent” sisteme AI care „respectă lanțul de comandă”. Mesajul sugerează o actualizare accelerată a cadrului intern al Departamentului Apărării pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice.
Șeful Biroului pentru Politici Științifice și Tehnologice de la Casa Albă, Michael Kratsios, a scris pe rețelele sociale că memorandumul urmărește, între altele:
Memorandumul apare pe fondul unui conflict între laboratorul AI Anthropic și Pentagon. Conform Reuters, în martie Pentagonul a inclus Anthropic pe o listă de entități considerate risc pentru lanțul de aprovizionare, după ce compania a refuzat să ridice două interdicții pentru modelul său Claude: utilizarea în sisteme de arme autonome și în supravegherea internă la scară largă în SUA.
Pentagonul a susținut, potrivit aceleiași relatări, că armata are dreptul să folosească tehnologia în funcție de necesități, atât timp cât respectă legislația americană. Reuters notează că această clasificare a fost o rară critică publică a administrației la adresa unei companii tehnologice americane, în condițiile în care Pentagonul se bazase anterior pe sprijinul firmei în misiuni militare, inclusiv legate de Iran.
Separat, guvernul american a indicat că, pe fondul îngrijorărilor de securitate privind sisteme AI tot mai puternice, dezvoltatorii de top ar urma să fie solicitați să își trimită voluntar modelele de vârf la testare de securitate cibernetică înainte de lansarea publică.
Recomandate
Administrația Trump tratează reglementarea AI mai ales ca pe o competiție cu China , ceea ce riscă să împingă în plan secund preocupările legate de siguranță și de concentrarea puterii în industrie, potrivit CNN . În material, CNN descrie un peisaj politic în care avertismentele tot mai dure venite chiar din interiorul industriei – inclusiv scenarii „catastrofale” despre pierderea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială – se lovesc de o abordare a Casei Albe centrată pe viteză, inovație și avantaj strategic față de China. Miza, pentru companii și investitori, este un cadru de reguli care poate accelera sau frâna dezvoltarea și comercializarea tehnologiilor de vârf. Avertismentele industriei: „încetinire conștientă” și risc existențial CNN pornește de la apelul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei , pentru o „încetinire conștientă” a dezvoltării AI, argumentând că ritmul ar putea depăși capacitatea oamenilor de a gestiona tehnologia. Amodei avertizează că, fără control, sistemele ar putea ajunge dincolo de înțelegerea și controlul uman. În paralel, un fost inginer care a lucrat la OpenAI și Anthropic, Jacob Coxon, a mers mai departe, susținând că AI ar putea duce la „sfârșitul umanității” până la finalul deceniului. CNN notează însă că nu există o explicație unanim acceptată despre mecanismul concret prin care s-ar produce un astfel de deznodământ, iar scenariile invocate rămân speculative. Reglementare cerută de companii, dar contestată politic Pe fondul acestor avertismente, unele companii – inclusiv Anthropic și OpenAI – au cerut public intervenția guvernului pentru a stabili un cadru de reglementare care să limiteze dezvoltarea AI. CNN leagă această poziționare și de contextul economic: cursa pentru dominarea AI se suprapune cu pregătiri pentru listări la bursă (IPO), ceea ce ridică întrebări despre stimulentele comerciale din spatele apelurilor la reguli. Jurnalistul de tehnologie Jacob Ward, contributor CNN, descrie situația ca pe o alergare spre o „prăpastie” a unui grup restrâns de companii puternice, care susțin că nu se pot opri singure. În același registru, senatorul Bernie Sanders a anunțat o inițiativă legislativă care vizează interzicerea „superinteligenței artificiale” și o pauză temporară în dezvoltarea AI avansate, invocând riscul ca marile companii tehnologice să piardă controlul asupra propriilor produse. Casa Albă și „piața deschisă”: AI ca armă economică în rivalitatea cu China În contrapondere, David Sacks – investitor tech și „țar” pentru AI și cripto în administrația Trump, potrivit CNN – promovează o abordare mai apropiată de piața liberă și contestă motivațiile celor care avertizează asupra riscurilor extreme. În apariții publice, el sugerează că mesajele „doomerilor” (cei care anticipează scenarii apocaliptice) ar putea face parte dintr-o campanie menită să frâneze inovația americană, inclusiv în beneficiul Chinei. Președintele Donald Trump, aflat în Irlanda la momentul relatării CNN, a minimalizat ideea că cele mai sumbre scenarii „se vor întâmpla” și a revenit la tema competiției cu China: „Suntem înaintea Chinei în AI. (…) cine câștigă AI câștigă. Și putem pune balustrade.” Din această perspectivă, reglementarea devine mai degrabă un instrument de politică industrială și de securitate națională decât un răspuns la riscuri existențiale. CNN amintește și măsuri precum blocarea exportului unor cipuri Nvidia către China sau întârzieri temporare ale unor lansări pentru evaluarea impactului asupra securității naționale. Ce se vede în teren: opoziția față de centrele de date, nu față de „sfârșitul lumii” CNN mai arată că, dincolo de dezbaterea despre „sfârșitul umanității”, presiunea politică imediată vine din altă direcție: reacția publică la centrele de date necesare pentru AI. În SUA, aceste proiecte sunt contestate pentru efecte locale – consum de energie, impact asupra apei, ocuparea terenurilor agricole și posibile scumpiri ale facturilor. Această opoziție, descrisă ca transversală politic, poate influența indirect agenda de reglementare: nu prin teama de scenarii extreme, ci prin costuri și externalități vizibile, cu efecte economice directe în comunități. De ce contează pentru companii și investitori Din relatarea CNN rezultă o tensiune cu impact de reglementare și de piață: dacă Washingtonul prioritizează „cursa cu China”, atunci regulile pot favoriza accelerarea dezvoltării și consolidarea jucătorilor mari, în timp ce preocupările privind siguranța și concentrarea puterii (controlul AI în „câteva mâini”) rămân disputate politic. În lipsa unui consens, direcția probabilă rămâne fragmentată: măsuri punctuale motivate de securitate națională și presiuni locale legate de infrastructură, mai degrabă decât un cadru amplu care să trateze explicit riscurile invocate de „doomeri” și de o parte a industriei. [...]
Donald Trump transmite că SUA nu au nevoie de reguli noi pentru AI , susținând că instrumentele penale și de reglementare existente sunt suficiente – o poziție care poate influența direct ritmul investițiilor în centre de date și dezvoltarea tehnologiei, într-un moment de volatilitate pe bursă, potrivit HotNews . Președintele SUA a minimalizat îngrijorările exprimate în weekend de lideri din industrie privind utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că „singurul control” de care ar avea nevoie AI este „un președinte puternic și inteligent”, adăugând că Statele Unite „au deja puteri extraordinare în materie penală și de reglementare” asupra companiilor din domeniu. În același mesaj, Trump a afirmat că punerea sub semnul întrebării a eforturilor de dezvoltare a AI ar avantaja China și a denunțat ceea ce a numit o „teorie a conspirației bolnavă” împotriva inteligenței artificiale și a centrelor de date. Context: presiune pe acțiuni și temeri legate de controlul agenților AI Declarațiile vin într-o zi în care acțiunile companiilor din sectorul inteligenței artificiale au scăzut puternic la nivel mondial, după ce liderii unora dintre cele mai mari companii din industrie au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a tehnologiei. Potrivit Reuters , declinul urmează unor săptămâni în care au fost relatate cazuri în care agenți AI au acționat împotriva instrucțiunilor operatorilor pentru a accesa sisteme externe. În paralel, mai mulți cercetători importanți în siguranța AI au părăsit companiile la care lucrau, avertizând că dezvoltarea rapidă ar putea duce, într-un viitor nu foarte îndepărtat, la dispariția rasei umane. Ce propune industria și ce semnal dă Casa Albă Sâmbătă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , a prezentat un cadru în trei etape pentru temperarea ritmului de dezvoltare a AI, astfel încât să existe mai mult timp pentru gestionarea riscurilor. Propunerea a fost susținută de mai mulți directori din industrie, inclusiv Elon Musk (xAI) și Sam Altman (OpenAI). Trump a afirmat că mecanismele de siguranță ar fi fost deja folosite în cazul lui Amodei și a susținut că administrația sa „i-a împiedicat deja pe cei din domeniul AI să facă lucruri rele sau potențial rele” și că va continua în aceeași direcție. Ce urmează: discuții SUA–China pe tema riscurilor AI Trump urmează să se întâlnească săptămâna viitoare, la Washington, cu președintele chinez Xi Jinping. Reuters a relatat anterior că cele două țări plănuiau și o întâlnire separată, la jumătatea lunii septembrie, pentru a discuta riscurile asociate inteligenței artificiale, reuniune care ar fi urmat să fie condusă de oficiali guvernamentali de rang inferior. [...]
Bernie Sanders și Steve Bannon cer restricții pentru AI, într-o alianță rară care poate accelera reglementarea în SUA , pe fondul presiunii publice și al disputei dintre Washington și state privind cine stabilește regulile, potrivit HotNews . Senatorul progresist Bernie Sanders și activistul de extremă dreapta Steve Bannon, adversari politici de lungă durată, urmează să ceară împreună marți, la o reuniune la Washington, introducerea unor restricții asupra sistemelor de inteligență artificială. Reuters, citată de HotNews, notează că această asociere neobișnuită arată cum temerile legate de AI „schimbă regulile și convențiile” în politica americană. Miza: cine reglementează AI – guvernul federal sau statele Un punct central al disputei este dacă legislația federală ar trebui să limiteze capacitatea statelor de a-și aplica propriile reguli privind riscurile asociate modelelor de AI. Reuters a relatat anterior că senatorii americani dezbat un proiect de lege care ar împiedica statele să își aplice propriile legi pentru anumite riscuri generate de aceste modele, iar încercări similare au eșuat în trecut în Senatul SUA. Bannon a susținut, în podcastul său de luni, că legislativul de la Washington nu ar trebui să adopte legi care să blocheze statele din a-și aplica propriile reguli în domeniul tehnologiei – o poziție care, potrivit sursei, îl plasează din nou în contradicție cu Donald Trump. Presiune publică în creștere și reacții în piețe Îngrijorarea publică privind potențialele pericole ale AI este descrisă ca fiind în creștere, după ce Jacob Coxon, fost cercetător la Anthropic, a spus săptămâna trecută că a demisionat „în parte” deoarece oamenii care construiesc AI „cred sincer că aceasta ne-ar putea ucide pe toți până la sfârșitul deceniului”. În același context, acțiunile companiilor din sectorul AI au scăzut luni la nivel mondial, după ce liderii unora dintre cele mai mari companii din industrie au cerut încetinirea ritmului de dezvoltare a tehnologiei. Critici la adresa lui Trump și mesajul anti-„oligarhi tech” Bannon, aliat de lungă durată al președintelui Donald Trump și fost șef pentru strategie la Casa Albă în primul mandat, a criticat abordarea acestuia privind supravegherea domeniului AI. El a pus lipsa de disponibilitate a lui Trump de a reglementa AI pe seama influenței companiilor din Silicon Valley. „Poporul american nu se va umili în fața acestor oligarhi tech.” De cealaltă parte, Trump a minimalizat luni îngrijorările exprimate de lideri ai industriei, afirmând că SUA au deja mecanisme de protecție pentru această tehnologie. Cine mai participă la reuniunea de la Washington La eveniment sunt așteptați să vorbească și: Liz Shuler, președinta AFL-CIO (cea mai mare federație de sindicate din SUA); Walter Kim, președintele Asociației Naționale a Evanghelicilor. Separat, Sanders și congresmanul progresist Greg Casar au cerut anterior o legislație care să oprească dezvoltarea instrumentelor AI capabile să „răstoarne sau să submineze guvernul SUA”, până la înființarea unei noi agenții care să supravegheze tehnologia. [...]
Donald Trump a minimalizat public riscurile de securitate ale inteligenței artificiale , într-un apel telefonic purtat pe scenă cu CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , în timpul „All-In Summit” din Los Angeles, potrivit Focus . Episodul, distribuit rapid pe platforma X, readuce în prim-plan tensiunea dintre discursul politic pro-expansiune și cererile din industrie pentru reguli mai stricte privind dezvoltarea AI. În înregistrarea descrisă de publicație, o asistentă îi aduce telefonul lui Huang în timp ce acesta se află pe scenă; după o scurtă salutare, șeful Nvidia pune convorbirea pe difuzor, astfel încât sala să-l audă pe președintele SUA. „Roboții nu vor prelua puterea. Inteligența artificială nu va prelua lumea. Totul este o înșelătorie.” Trump a calificat îngrijorările legate de siguranța AI drept „o înșelătorie” și a susținut că criticii „le fac jocul” unor actori care „nu vor ca asta să se întâmple”, menționând explicit politicieni și China. Centrele de date, prezentate ca „motor” de prosperitate În aceeași convorbire, Trump a vorbit despre centrele de date (infrastructura care găzduiește serverele și echipamentele de calcul folosite inclusiv pentru AI), pe care le-a descris drept „grozave” și capabile să facă oamenii și statele „bogate”. El a comparat tehnologia cu o resursă strategică, afirmând că este „petrolul” următorilor 20–25 de ani și că ar fi „mai mare decât internetul”. Totuși, potrivit relatării, Trump a adăugat și o notă de prudență, spunând că oamenii trebuie să fie „puțin atenți” și să acționeze „cu chibzuință”. Context: presiune pentru „garduri de protecție” în AI Declarațiile vin pe fondul unei dezbateri intense în industrie despre riscurile AI. Focus notează că mai multe voci cunoscute au cerut recent încetinirea ritmului de dezvoltare. Dario Amodei , CEO-ul Anthropic, a scris într-un eseu că tehnologia are nevoie de reguli de protecție, poziție susținută, potrivit sursei, și de Elon Musk și Sam Altman. Publicația mai menționează că, în zilele anterioare, cercetători din companii de AI au demisionat și au avertizat asupra unor pericole grave. Miza pentru Nvidia: vânzări globale și sensibilitatea Chinei Jensen Huang este membru în consiliul de consilieri pentru știință și tehnologie al lui Trump, iar Focus mai scrie că acesta a pledat în fața politicienilor pentru ca Nvidia să își poată vinde produsele la nivel global. În același timp, criticii avertizează că o astfel de deschidere ar putea avantaja și China. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți de politică publică, rămâne de urmărit dacă mesajele lui Trump se vor traduce în decizii privind reglementarea AI și controlul exporturilor de tehnologie, două teme cu impact direct asupra marilor producători de cipuri și a investițiilor în centre de date. [...]
OpenAI amână listarea la bursă, iar motivul invocat – riscurile IA – maschează mai degrabă o decizie de finanțare și evaluare , într-un moment în care compania are acces la capital privat masiv și ar intra pe piețe publice sub o presiune mult mai dură a rezultatelor, potrivit Focus . Sam Altman spune că OpenAI nu va merge la bursă în 2026, invocând că momentul este prost din cauza riscurilor de siguranță ale inteligenței artificiale. În paralel, în spațiul public sunt reluate estimări alarmiste despre probabilitatea ca IA să contribuie la „distrugerea omenirii”, inclusiv de la lideri din industrie precum Dario Amodei ( Anthropic ) și Elon Musk. Ce arată cifrele: OpenAI are bani și timp, nu o urgență de listare Analiza susține că explicația relevantă pentru amânarea listării nu ține de „ce se întâmplă în laborator”, ci de poziția financiară a companiei și de stimulentele pieței private. Conform documentelor prezentate investitorilor, OpenAI ar fi avut în T1 2026 venituri de 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei) și, în același timp, ar fi „ars” numerar (cash burn) de 3,7 miliarde dolari (aprox. 16,7 miliarde lei). În primăvara lui 2026, compania ar fi atras 122 miliarde dolari (aprox. 549 miliarde lei) capital nou, la o evaluare de 852 miliarde dolari (aprox. 3.834 miliarde lei). În acest context, argumentul economic este că OpenAI nu are presiunea imediată de a se finanța prin bursă și poate evita, deocamdată, „verdictul” piețelor publice, unde raportările trimestriale aduc întrebări directe despre costul veniturilor, cheltuielile cu puterea de calcul și momentul în care marjele ar începe să crească. Presiunea comparațiilor: Anthropic, giganții tech și „testul realității” pe bursă Focus indică și o problemă de poziționare competitivă: Anthropic ar fi depășit OpenAI la venituri raportate, cu aproximativ 11,5 miliarde dolari (aprox. 51,8 miliarde lei) în T2, față de circa 6,7 miliarde dolari (aprox. 30,2 miliarde lei) la OpenAI. Publicația notează și estimări de ritm anualizat: peste 65 miliarde dolari (aprox. 293 miliarde lei) pentru Anthropic, respectiv peste 40 miliarde dolari (aprox. 180 miliarde lei) pentru OpenAI, cu precizarea că datele nu sunt perfect comparabile. În același timp, Anthropic ar împinge înainte planurile de listare (Nasdaq este menționată ca piață aleasă), în timp ce OpenAI se retrage invocând riscurile IA – o diferență care, în lectura Focus, slăbește explicația strict „de siguranță”. Comparația devine și mai dificilă în raport cu companiile mari de tehnologie, care își pot finanța investițiile în IA din afaceri profitabile existente. În acest tablou, OpenAI trebuie încă să demonstreze că IA poate deveni, în sine, o „mașină de făcut bani”, nu doar un consumator de capital. De ce contează: „siguranța IA” devine și o dezbatere despre finanțare și putere Concluzia editorială a analizei este că discursul despre siguranța IA se suprapune peste o competiție economică pentru capital, infrastructură (cipuri, centre de date, energie), talente și influență politică. În această cheie, amânarea listării OpenAI apare mai degrabă ca o decizie de timing financiar și de evitare a presiunii piețelor publice, cât timp finanțarea privată rămâne disponibilă în condiții foarte avantajoase. [...]
Marile companii încep să limiteze folosirea modelelor avansate de IA din cauza incertitudinilor privind confidențialitatea datelor , iar efectul imediat este o mutare a proiectelor sensibile către soluții „închise” (in-house) sau infrastructuri izolate, mai scumpe, potrivit Tom's Hardware . Îngrijorarea centrală, conform publicației, este că datele proprietare ale clienților (inclusiv proprietatea intelectuală) ar putea ajunge, direct sau indirect, să fie folosite la antrenarea modelelor sau să fie expuse prin colectarea de informații despre utilizare. Pe acest fond, unele organizații cer garanții contractuale mai stricte sau impun intern restricții privind ce modele pot folosi angajații și pentru ce tip de sarcini. Ce a declanșat tensiunile: schimbarea de politică la Anthropic Problema este legată de o modificare din iunie, când Anthropic și-a schimbat politicile pentru modelul său „flagship” Fable, astfel încât compania poate păstra datele clienților. Anthropic susține că păstrarea datelor are rolul de a preveni utilizarea abuzivă a modelului, însă unele companii se tem că în acest proces ar putea fi „aspirate” și date de business sensibile. În paralel, atât OpenAI, cât și Anthropic indică faptul că, în cazul clienților cu anumite contracte enterprise, nu își antrenează modelele pe informațiile furnizate de aceștia „în mod implicit”. Totuși, articolul notează că ambele companii colectează metadate de la clienți corporativi (adică date despre felul în care este folosit serviciul), iar detaliile despre conținutul exact al acestor metadate sunt greu de obținut. Metadatele și „chain-of-thought”, puncte sensibile pentru clienți Un exemplu din material este operatorul telecom C Spire, care are acorduri cu OpenAI și Anthropic ce interzic folosirea datelor sale pentru antrenarea modelelor. În același timp, contractele permit colectarea de date tehnice de utilizare. C Spire consideră că acestea ar include informații despre aplicațiile la care sunt conectate modelele și date de utilizare și își exprimă temerea că furnizorii ar putea colecta informații despre ce se întâmplă „între” generarea răspunsurilor. OpenAI afirmă că nu folosește datele de tip „chain-of-thought” (raționamentul intermediar al modelului) pentru antrenare, însă C Spire spune că are nevoie de mai multă claritate despre ce se colectează și acuză lipsa unor explicații suficient de precise. Răspuns operațional: infrastructură izolată și platforme „private”, dar costisitoare În fața acestor riscuri percepute, unele companii aleg să ruleze modele open-source pe servere proprii izolate („air-gapped”, adică separate de internet și de rețele externe). Tom’s Hardware menționează că Northrop Grumman a adoptat deja această abordare, preferând să nu se bazeze pe furnizori precum OpenAI și Anthropic pentru cazuri sensibile. În același timp, Microsoft încearcă să capitalizeze aceste temeri, promovând medii cloud izolate în care modelele rulează pe servere private și nu trimit date către companii externe de IA. Publicația subliniază însă că această variantă este costisitoare și că cel puțin un client încă o evaluează. Impact comercial: proiecte amânate sau anulate și migrare către soluții interne Materialul indică un cost comercial deja vizibil: o mare companie de utilități din SUA și-a anulat planurile de a testa Fable pentru a vedea dacă poate rula infrastructura sa energetică de bază, după ce Anthropic ar fi refuzat să accepte o politică de „zero data retention” (ZDR) irevocabilă, adică fără păstrarea datelor. În același registru, Nvidia ar fi decis să folosească Fable doar pentru sarcini care nu implică acces la date sensibile, invocând lipsa garanțiilor ZDR. Pentru activitățile considerate prea sensibile, compania folosește o soluție internă de IA. Tom’s Hardware precizează că a cerut un punct de vedere Nvidia, dar nu a primit răspuns până la publicare. Pentru piață, semnalul este că „încrederea” și condițiile de retenție a datelor devin criterii operaționale și contractuale care pot decide dacă un model este adoptat la scară sau rămâne limitat la utilizări cu risc redus. [...]
