Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
X-59, avionul experimental al NASA dezvoltat împreună cu Lockheed Martin, a realizat primul său zbor supersonic , un pas-cheie pentru un obiectiv cu miză de reglementare: definirea unor praguri de zgomot care ar putea permite, în viitor, reluarea zborurilor comerciale supersonice deasupra uscatului. Informația este relatată de IT Home , care citează un reportaj CCTV News. De ce contează: date pentru schimbarea regulilor privind zborul supersonic Potrivit NASA, datele colectate de la X-59 vor fi împărtășite cu autorități de reglementare din SUA și internaționale, pentru a susține stabilirea unor limite de zgomot „acceptabile” pentru zborul supersonic comercial deasupra uscatului, pe baze empirice. Miza este ridicată deoarece, din 1973, zborurile civile supersonice sunt interzise deasupra teritoriului SUA , din cauza efectelor distructive ale bubuiturii produse la depășirea barierei sunetului. X-59 este elementul central al misiunii NASA „Quiet SuperSonic Technology” (Quesst), care urmărește să reducă bubuitura puternică specifică zborului supersonic la un sunet mult mai atenuat, descris ca un „pocnet”. Ce s-a întâmplat acum și care sunt parametrii anunțați NASA a comunicat pe 5 iunie că X-59 a finalizat primul zbor supersonic, după ce: a efectuat primul zbor (subsonic) în octombrie 2025; a derulat, din martie 2026 până în prezent, un total de 14 zboruri de test; a ajuns în iunie 2026 la prima probă supersonică. Conform informațiilor oficiale citate, avionul ar urma să atingă aproximativ 1,4 Mach la circa 55.000 de picioare (aprox. 16,7 km) altitudine, echivalentul a 925 mile/oră (aprox. 1.489 km/h). Cum încearcă X-59 să reducă „boom”-ul sonic Publicația notează că X-59 folosește o configurație „foarte subțire” a fuselajului, considerată un design de tip „breakthrough”, cu scopul de a diminua intensitatea bubuiturii atunci când aeronava depășește viteza sunetului. Ținta programului este „supersonicul silențios”: optimizarea designului astfel încât impactul zgomotului la sol să fie redus semnificativ, ceea ce ar putea deschide calea ridicării restricțiilor actuale. Ce urmează NASA indică faptul că zborul supersonic de acum este un pas important înaintea verificărilor planificate pentru „mai târziu în acest an”, când ar urma să fie evaluată capacitatea efectivă a X-59 de a zbura supersonic cu un nivel de zgomot redus. Dacă rezultatele vor susține obiectivul programului, următorul efect concret ar fi alimentarea procesului de reglementare cu date, nu schimbarea imediată a regulilor. [...]
Digi Mobil mizează pe portare ca să reducă prețul la două telefoane Xiaomi , oferind în iunie 2026 modele noi cu avans și rate condiționate de trecerea pe abonamentele sale, potrivit Gadget . Mișcarea e relevantă comercial pentru că leagă direct vânzarea de terminale de atragerea de clienți (sau migrarea lor) pe pachetele Digi Optim/Nelimitat. Digi Mobil, al treilea operator din România după numărul de clienți pe telefonie mobilă, a introdus în ofertă două smartphone-uri: Xiaomi 17T și Xiaomi 17T Pro . Publicația notează că prețurile sunt exprimate în euro, în contextul în care DIGI își raportează partea comercială din România în euro (cu date diferite pentru clienți noi și existenți). Prețuri și condiții: discountul vine la portare, cu avans și rate Pentru Xiaomi 17T , oferta menționată include: Preț standard: 673 euro (aprox. 3.365 lei); Portare cartelă preplătită către Digi Optim / Nelimitat: 375 euro avans (aprox. 1.875 lei) + 12 rate x 25 euro/lună (aprox. 125 lei/lună); Portare abonament către Digi Optim / Nelimitat: 265 euro avans (aprox. 1.325 lei) + 12 rate x 34 euro/lună (aprox. 170 lei/lună). Pentru Xiaomi 17T Pro , condițiile sunt: Preț standard: 926 euro (aprox. 4.630 lei); Portare cartelă preplătită către Digi Optim / Nelimitat: 554 euro avans (aprox. 2.770 lei) + 12 rate x 31 euro/lună (aprox. 155 lei/lună); Portare abonament către Digi Optim / Nelimitat: 422 euro avans (aprox. 2.110 lei) + 12 rate x 42 euro/lună (aprox. 210 lei/lună). Abonamentele eligibile pentru achiziție Conform aceleiași surse, telefoanele pot fi cumpărate cu oricare dintre cele trei abonamente: Optim 2 – 2 euro/lună (aprox. 10 lei): minute și SMS-uri nelimitate în rețea, 200 de minute naționale și internaționale, 3,05 GB roaming SEE și internet mobil nelimitat; Optim 3 – 3 euro/lună (aprox. 15 lei): minute și SMS-uri nelimitate în rețea, 300 de minute naționale și internaționale, 4,58 GB roaming SEE și internet mobil nelimitat; Nelimitat – 5 euro/lună (aprox. 25 lei): minute și SMS-uri nelimitate în rețea, minute nelimitate naționale și în roaming SEE, 7,64 GB roaming SEE, 3.000 de minute internaționale și internet mobil nelimitat. În practică, oferta indică o strategie de „subvenționare” prin portare: prețul terminalului scade față de cel standard, dar clientul intră într-o schemă de avans + rate și trebuie să migreze către pachetele Digi Optim/Nelimitat pentru a beneficia de condițiile afișate. [...]
Tehnologia bateriilor litiu-aer ar putea reduce masiv greutatea și crește autonomia mașinilor electrice , dar rămâne, deocamdată, o miză de cercetare, nu un produs gata de fabricat, potrivit Libertatea . În centrul discuției este CATL , lider global în baterii, care tratează „bateriile respirabile” ca strategie pe termen lung, pe fondul presiunii din industrie de a depăși limitele actuale de autonomie și greutate. Diferența economică și operațională pe care o urmărește industria este densitatea energetică (câtă energie încape într-un kilogram de baterie). În material se arată că benzina are circa 13.000 Wh/kg, în timp ce cele mai bune baterii litiu-ion uzuale ajung la 250–270 Wh/kg. Consecința practică: pentru a obține autonomie comparabilă, un vehicul electric are nevoie de un pachet mare, de ordinul a cel puțin 100 kWh, care poate cântări 450–600 kg când se folosește o chimie pe bază de nichel. Ce promite tehnologia litiu-aer și de ce ar schimba designul mașinilor Conceptul litiu-aer folosește litiu metalic ca anod și oxigenul din aer ca reactant catodic (componenta care participă la reacție pe partea catodului), ceea ce ar reduce greutatea și complexitatea celulei, explică publicația. În laborator, proiecte actuale au depășit deja 1.200 Wh/kg, iar densitatea energetică teoretică ar putea urca până la 12.000 Wh/kg, aproape de nivelul benzinei. În termeni de impact operațional, o astfel de creștere ar putea însemna: pachete de baterii mai ușoare pentru aceeași autonomie; autonomie mai mare fără creșterea dimensiunii pachetului; potențială apropiere a experienței de utilizare de cea a mașinilor cu motor termic, prin reducerea „anxietății de autonomie”. Obstacolul major: sensibilitatea la aerul real, nu la cel din laborator Libertatea notează că tehnologia nu este pregătită pentru producție, în principal din cauza sensibilității la „contaminarea cu umiditate și dioxid de carbon din aer”, care poate reduce durata de viață (numărul de cicluri de încărcare/descărcare). Cu alte cuvinte, tocmai folosirea oxigenului din aer – cheia promisiunii – complică trecerea la utilizare în condiții reale. CATL a prezentat direcția de cercetare la forumul „Powering the Nation” din China (2026), unde cercetătorul-șef Wu Kai a indicat că firma vede litiu-aer ca strategie pe termen lung, fără un termen oficial de comercializare. Context: CATL împinge mai multe tehnologii în paralel Pe lângă litiu-aer, articolul amintește că industria lucrează și la baterii în stare solidă și sodiu-ion. În cazul sodiu-ion, CATL ar urma să înceapă producția în masă în 2026, iar tehnologia este deja integrată în modele precum GAC Aion UT, Changan Oshan 520 și vehicule de la Geely, Chery și FAW. Separat, publicația menționează un prototip din 2025 dezvoltat de Laboratorul Național Argonne și Institutul de Tehnologie din Illinois, care a atins 1.200 Wh/kg și o durată de viață de 1.000 de cicluri la temperatura camerei. Estimările cercetătorilor indică faptul că, în viitor, astfel de baterii ar putea permite autonomii de peste 1.600 km pentru vehicule electrice cu pachete de dimensiuni similare celor actuale. Concluzia, în datele prezentate, este că litiu-aer rămâne o tehnologie cu potențial de a schimba costurile și arhitectura vehiculelor electrice, dar calendarul depinde de rezolvarea limitărilor de durabilitate și funcționare în aer „necontrolat”, iar CATL nu a avansat o dată de intrare pe piață. [...]
OnePlus pregătește un telefon cu baterie de 10.000 mAh , un prag care ar putea împinge autonomia și greutatea/distribuția componentelor într-o zonă nouă pentru segmentul „performance”, potrivit Notebookcheck , care citează o informație publicată de tipsterul Digital Chat Station pe Weibo. Dispozitivul nu are încă un nume confirmat, însă scurgerea îl descrie ca fiind poziționat explicit ca model orientat spre performanță și îl plasează în zona seriei Ace, posibil ca succesor pentru OnePlus Ace 6T. Ce ar aduce noul model: baterie foarte mare și un Snapdragon „de generație următoare” Conform detaliilor apărute pe Weibo, telefonul ar urma să vină cu: baterie de 10.000 mAh ; chipset Snapdragon 8 Gen 6 , prezentat ca succesor al Snapdragon 8 Gen 5; ecran LTPS de 185 Hz cu rezoluție „1.5K” (formulare uzuală pentru o rezoluție între Full HD și 2K, fără o valoare exactă în leak). Informațiile rămân la nivel de zvon, iar Notebookcheck notează că modelul exact nu a fost dezvăluit. Context: seria Ace și direcția „performanță” Pentru comparație, OnePlus Ace 6T (menționat ca reper) a fost lansat în decembrie 2025 ca model axat pe performanță, cu ecran de 165 Hz și Snapdragon 8 Gen 5, iar ulterior a fost rebranduit pentru piețele globale ca OnePlus 15R, mai arată publicația. Separat, materialul amintește și de o scurgere anterioară despre OnePlus Ace 7 (varianta standard), care ar urma să includă un chipset Snapdragon 8 Elite Gen 5 și un ventilator de răcire activă, semn că OnePlus testează mai multe soluții pentru controlul temperaturilor în zona de performanță. Ce urmează În lipsa unui nume de model, a unui calendar de lansare și a unor specificații confirmate oficial, miza imediată este dacă OnePlus va duce în producție un telefon cu baterie de 10.000 mAh fără compromisuri majore de design și ergonomie – și dacă îl va păstra exclusiv pentru China (seria Ace) sau îl va adapta ulterior pentru piețele internaționale. [...]
Rusia împinge din nou spre zborul supersonic civil, dar proiectul depinde de reducerea zgomotului și de accesul la componente occidentale, într-un context de sancțiuni care complică dezvoltarea și producția, potrivit WinFuture . United Aircraft Corporation (UAC) lucrează la un nou avion supersonic de pasageri, iar un prim prototip fizic pentru teste la sol este construit în prezent la centrul național de cercetare Jukovski. Miza este scurtarea semnificativă a timpilor de călătorie pe rute lung-curier, printr-un jet comercial capabil să zboare susținut peste viteza sunetului. Șeful UAC, Vadim Badekha, spune că proiectul a depășit faza de planificare teoretică. De ce contează: fără „supersonic mai silențios”, nu există piață Un obstacol major pentru aviația supersonică rămâne zgomotul: bubuitura produsă la depășirea barierei sunetului și poluarea fonică în jurul aeroporturilor. În acest context, publicația notează că, potrivit portalului Interesting Engineering, accentul actual cade pe compatibilitatea cu cerințele de mediu, iar centrul Jukovski ar fi brevetat recent un design special al „învelișului” aeronavei, menit să reducă semnificativ emisiile de zgomot. Ținta comercială ar fi în principal călătorii de afaceri, pentru care timpul economisit la zborurile intercontinentale este esențial. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă un astfel de avion poate fi operat profitabil de companii aeriene, în condițiile în care proiectele supersonice anterioare s-au lovit frecvent de costuri foarte mari de operare și de consumul de combustibil. Presiunea sancțiunilor și „transferul” de tehnologie din zona militară WinFuture subliniază că dezvoltarea are loc în condiții economice dificile: sancțiunile occidentale limitează accesul industriei ruse la multe componente electronice moderne. Pentru a economisi resurse, proiectul civil ar putea reutiliza tehnologii din programul militar de bombardier PAK-DA, o abordare care ar forța optimizarea costurilor și a proceselor de fabricație și care, teoretic, ar putea aduce beneficii pe termen lung industriei civile ruse. Ce se știe despre calendar: încă nu există date pentru primul zbor Deși există deja un prototip pentru teste la sol, nu a fost comunicat un calendar pentru primul zbor sau pentru intrarea în exploatare comercială. Proiectul este descris ca fiind într-o fază timpurie, iar chiar dacă testele inițiale ar reuși, rămâne întrebarea dacă industria are capacitatea să susțină un astfel de program, pe care sursa îl caracterizează implicit drept unul de tip „lux”. [...]
Anthropic cere o „pedală de frână” pentru AI , avertizând că industria se apropie de momentul în care modelele ar putea începe să se îmbunătățească singure, ceea ce ar crește riscul pierderii controlului asupra acestor sisteme, potrivit HotNews . Avertismentul vine dintr-o postare pe blogul companiei, semnată de Marina Favaro , directoarea Institutului Anthropic, și Jack Clark , cofondator al Anthropic. Ei susțin că modelele de inteligență artificială evoluează atât de rapid încât ar putea ajunge „în curând” să se dezvolte fără intervenția omului. Ce înseamnă „autoperfecționarea recursivă” și de ce contează Cei doi descriu un scenariu în care sistemele ar deveni capabile să-și construiască „propriii succesori” – concept numit „autoperfecționare recursivă completă”. În această situație, spun ei, miza se mută pe capacitatea de a securiza, monitoriza și modela comportamentul AI, pentru că riscul ca oamenii să piardă controlul ar crește. În același timp, Anthropic afirmă că o astfel de evoluție ar putea aduce beneficii majore, inclusiv pentru știință și sănătate, dar tocmai potențialul ridicat face ca riscurile să fie mai greu de gestionat. Ce măsuri propune Anthropic pentru a reduce riscurile În evaluarea companiei, industria este „mult mai aproape” de acest prag decât se estima inițial. De aici și recomandarea ca firmele de tehnologie să ia în calcul: încetinirea sau chiar suspendarea dezvoltării de vârf în AI, pentru a oferi timp cercetătorilor să înțeleagă mai bine efectele negative posibile asupra societății; crearea unui mecanism care să permită intervenția oamenilor dacă lucrurile „scapă de sub control”. Într-un interviu pentru CNN, Jack Clark a folosit o metaforă pentru a descrie lipsa instrumentelor de control: „Când mă uit la mașina pe care o conduc, nu văd decât pedala de accelerație. Nu am pedală de frână, iar cu siguranță, la un moment dat în viitor, s-ar putea să ne dorim această opțiune.” Contextul complet al argumentației este detaliat pe blogul companiei, în materialul despre „recursive self-improvement”, publicat de Anthropic: blogul . [...]
Apple pregătește în iPadOS 27 o extindere a funcțiilor bazate pe inteligență artificială, cu efect direct asupra productivității în învățare, muncă și procesarea conținutului, potrivit unei sinteze publicate de IT Home , înainte de deschiderea WWDC 2026 . Informațiile sunt prezentate ca „pe baza celor scurse până acum”, deci pot suferi modificări până la anunțul oficial. Safari: grupare automată a filelor, pentru reducerea „haosului” din multitasking Una dintre funcțiile menționate este „Organize Tabs”, care ar permite Safari să sorteze automat filele deschise pe teme și să le grupeze. Exemplul dat: pagini pentru documentare academică, cumpărături și instrumente de productivitate ar fi clasificate separat, pentru a face mai ușor lucrul cu multe file în paralel. Spotlight: integrare mai profundă a capabilităților Siri într-un singur punct de control O altă schimbare ar viza Spotlight, unde iPadOS 27 ar urma să integreze mai profund capabilitățile Siri în interfața de căutare. În aceeași zonă, utilizatorii ar putea să pună întrebări, să caute fișiere, să primească sugestii de aplicații și să declanșeze acțiuni precum: lansarea aplicațiilor; trimiterea de mesaje; verificarea vremii; adăugarea de evenimente în calendar; căutarea în notițe; rularea unor acțiuni rapide în aplicații. Materialul mai notează și suportul pentru un „nou sistem de căutare web bazat pe AI” al Apple, fără a oferi detalii tehnice suplimentare. „Comenzi rapide” generate din limbaj natural: automatizare mai accesibilă pentru utilizatorii obișnuiți iPadOS 27 ar putea reduce bariera de intrare pentru aplicația „Comenzi rapide” (instrumentul de automatizare din iPadOS), prin posibilitatea de a crea fluxuri folosind limbaj natural: utilizatorul ar introduce sau ar rosti ce vrea să obțină, iar sistemul ar genera automat comanda rapidă corespunzătoare. În plus, ar exista și opțiunea de a crea „acțiuni” complet noi, în funcție de cerință. Corectare gramaticală la nivel de sistem, în stilul aplicațiilor dedicate În zona de scriere, iPadOS 27 ar urma să adauge o funcție de verificare gramaticală la nivel de sistem, complementară instrumentelor de scriere cu AI introduse anterior în iPadOS 18. IT Home compară modul de lucru cu Grammarly : sugestiile ar apărea într-un meniu semitransparent, cu textul original și propunerile de modificare, iar utilizatorul ar putea accepta recomandările individual sau pe toate odată, să le ignore ori să pună pe pauză verificarea și să navigheze între fragmentele marcate. Ce urmează Toate aceste elemente sunt prezentate ca o previzualizare bazată pe informații neconfirmate oficial înainte de WWDC 2026; confirmarea (sau ajustarea) lor depinde de anunțurile Apple din cadrul conferinței. [...]
Apple pregătește iOS 27 cu optimizări de arhitectură care ar putea crește autonomia fără baterii mai mari , potrivit CNMO . Sistemul de operare urmează să fie prezentat la WWDC pe 9 iunie, la ora 01:00 (ora Beijing), iar versiunea finală ar urma să fie livrată în toamnă, odată cu noile iPhone-uri. Miza actualizării este una operațională: Apple ar urma să „curețe” cod vechi și redundant rămas din compatibilitatea cu versiuni mai vechi de iOS, să rescrie mai multe funcții de bază și să simplifice biblioteca de cod. Conform informațiilor citate de publicație din newsletterul „Power On” al lui Mark Gurman , aceste schimbări ar reduce procesele de fundal inutile, ar îmbunătăți viteza de răspuns a telefonului și ar extinde autonomia „în condițiile în care specificațiile hardware ale bateriei rămân neschimbate”. Ce înseamnă, practic, pentru utilizatori CNMO notează că Apple nu a publicat deocamdată date cuantificate despre câștigul de autonomie, iar efectul real va putea fi verificat abia după testele publice ale sistemului. Beneficiile nu ar viza doar viitorul iPhone 17, ci ar urma să fie extinse și către mai multe modele mai vechi de iPhone. Cine nu primește iOS 27 Potrivit aceleiași surse, următoarele modele nu vor fi compatibile cu iOS 27: iPhone 11 iPhone 11 Pro iPhone 11 Pro Max iPhone SE (generația a 2-a) [...]
Anthropic cere o pauză globală în dezvoltarea „AI de frontieră” , susținând că tehnologia se apropie de un prag în care ar putea scăpa de sub control, potrivit Futurism . Compania spune că modelele sale din familia Claude ar putea evolua spre „auto-îmbunătățire recursivă” (capacitatea unui sistem de a se îmbunătăți singur), un scenariu ipotetic care ar crește riscul ca sisteme foarte puternice să acționeze în afara intereselor umane. Într-o postare amplă pe blog publicată joi, Anthropic afirmă că nu s-a ajuns încă la acest punct, dar avertizează că momentul „ar putea veni mai repede decât sunt pregătite majoritatea instituțiilor”. Compania pledează pentru posibilitatea de a încetini sau opri temporar dezvoltarea celor mai avansate modele, astfel încât „structurile societale” și cercetarea privind „alinierea” (adică metodele prin care comportamentul unui model este făcut compatibil cu obiectivele și valorile umane) să țină pasul cu progresul tehnologic. O pauză globală, greu de aplicat și de verificat Anthropic admite că o încetinire „semnificativă” ar necesita un acord între mai multe laboratoare bine finanțate, din mai multe țări, care să se oprească „în aceleași condiții” — un aranjament pe care compania îl descrie ca dificil de impus. În text este invocată și problema verificării: „antrenările” (rulările de instruire a modelelor) ar fi mult mai ușor de ascuns decât infrastructura militară clasică. Miza competitivă: cine ar câștiga dintr-o frână trasă acum Materialul notează că apelul la pauză vine într-un moment favorabil pentru Anthropic: în ultimele luni, compania ar fi depășit OpenAI și ar fi ajuns „cel mai valoros” startup de AI, la o evaluare de 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei). În același timp, modelele sale sunt descrise ca fiind, în percepția generală, cele mai bune din domeniu, mai ales la sarcini de programare — ceea ce ar însemna că o încetinire a industriei „i-ar cimenta dominația”, dacă ar avea loc acum. Nu toată lumea acceptă însă argumentația companiei. Criticul de AI Gary Marcus califică postarea drept un „bait and switch” (o tactică prin care promiți un lucru, dar livrezi altceva), susținând că Anthropic încearcă să inducă teamă, deși ar fi demonstrat în esență „doar programare mai rapidă”, sub control uman. „Un instrument de programare mai rapid probabil nu va sfârși lumea”, a scris Marcus, citat de publicație. Contextul de credibilitate: „siguranță” vs. utilizări militare și de securitate Futurism plasează apelul la pauză în contextul unei imagini publice pe care Anthropic ar fi cultivat-o de ani buni — aceea de actor „etic” și prudent. În același timp, articolul amintește mai multe episoade care ar submina această poziționare: o dispută cu Pentagonul legată de riscul folosirii AI în armament autonom și supraveghere în masă, precum și informația apărută ulterior că Claude ar fi fost utilizat pentru a ajuta la selectarea țintelor de lovire în Iran. În plus, este menționat că, pe fondul conflictului cu armata, Anthropic ar fi renunțat la un angajament de siguranță: să oprească antrenarea unui sistem AI dacă nu poate garanta existența unor „balustrade” (măsuri de protecție) adecvate. Profesorul Steven Murdoch (University College London) este citat spunând că definiția companiei despre siguranța AI ar fi „îngustă”, invocând o relatare a Financial Times potrivit căreia Anthropic ar ajuta Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) să folosească modelul Mythos pentru operațiuni de război cibernetic împotriva unor potențiali adversari precum China și Iran. Murdoch a făcut declarația pentru The Guardian, conform articolului. Ce urmează Indiferent dacă o pauză globală este realistă, Anthropic spune că va continua demersurile: în lunile următoare, compania intenționează să organizeze discuții cu factori de decizie, cercetători, societatea civilă și alte companii de AI, axate pe întrebări legate de „auto-îmbunătățirea recursivă” și pe opțiuni de coordonare. Anthropic afirmă că va publica rezultatele acestor conversații. [...]
Apple a obținut un brevet care ar putea reduce supraîncălzirea camerelor iPhone , printr-o soluție de răcire ce presupune umplerea modulului foto cu un lichid dielectric (de tip ulei mineral), potrivit Zonă IT . Miza este una operațională: limitarea degradării în timp a componentelor camerei atunci când sunt folosite intens, inclusiv la filmare și fotografiere în rafală. În material se arată că supraîncălzirea este o problemă cunoscută și la camerele foto convenționale, apărând când senzorul de imagine sau stabilizarea optică sunt solicitate repetat la performanță maximă. În cazul unui telefon, încălzirea nu înseamnă doar consum ridicat de baterie, ci poate avea și efecte permanente asupra modulelor foto, dacă episoadele se repetă. Cum ar funcționa „camera cu ulei” din brevet Brevetul descrie un modul de cameră cu carcasă complet etanșă și un substrat mobil care susține senzorul de imagine. Conform descrierii, ansamblul de lentile ar putea conține aer, azot sau un alt „fluid optic adecvat”, iar restul volumului modulului ar fi umplut cu un lichid dielectric (de exemplu ulei mineral), care ar acționa ca un radiator (adică ar prelua și ar disipa căldura). O nuanță importantă din text: doar lentila cea mai apropiată de senzor ar fi în contact cu lichidul de răcire, în timp ce restul modulului optic ar funcționa ca până acum, pentru a nu obstrucționa axa optică. De ce contează: performanță susținută, nu doar vârfuri scurte Planul descris urmărește să devieze căldura reziduală generată de senzorii de imagine, actuatoare, circuitele de procesare și alte componente electronice, fără a depinde de aerul ambiant ca mediu de transfer termic. În practică, asta ar permite sistemului să funcționeze în condiții termice optime pentru o perioadă mai lungă, ceea ce ar putea reduce limitările impuse de temperatură în utilizare intensă. Publicația notează și posibile efecte secundare: un modul foto umplut cu lichid ar putea funcționa mai silențios și ar putea permite mecanisme mai compacte, tocmai pentru că proiectarea nu ar mai fi constrânsă la fel de mult de riscul de supraîncălzire. În acest stadiu, informația rămâne la nivel de brevet: materialul nu indică un calendar de implementare și nici confirmarea că soluția va ajunge într-un model comercial de iPhone. [...]
Rusia vrea să lanseze comercial în 2027 „Rassvet”, o rețea de internet prin satelit menită să reducă dependența de Starlink , într-un context în care accesul forțelor ruse la serviciul SpaceX a fost restricționat la începutul acestui an, potrivit Kyiv Post . Planurile au fost prezentate de Alexei Șelobkov, directorul general al Iks Holding , la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg , vineri. Acesta a spus că sateliții „sunt deja lansați” și că „în săptămânile următoare” vor începe testele. Din punct de vedere operațional, proiectul este dezvoltat de Bureau 1440 (parte a Iks Holding). Compania afirmă că a lansat în martie 2026 primele 16 sateliți „Rassvet” pe orbită joasă, de la cosmodromul Plesețk, trecând astfel de la faza experimentală la o implementare timpurie. Pragul tehnic: câți sateliți sunt necesari pentru un serviciu utilizabil Diferența față de Starlink rămâne, deocamdată, majoră. SpaceX are „peste 10.000” de sateliți pe orbită, iar analiștii din domeniul spațial citați de publicație spun că „Rassvet” ar avea nevoie de cel puțin 250 de sateliți pentru a funcționa ca un sistem de comunicații fiabil. În planul pe termen lung, Bureau 1440 indică o țintă de până la 900 de sateliți până în 2035. Miza este una de infrastructură critică: articolul notează că proiectul a căpătat „o nouă urgență” după ce SpaceX a oprit accesul la Starlink pentru utilizări militare rusești, iar Starlink a devenit un factor tot mai important în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Context: Starlink, interzis în Rusia În prezent, Starlink este interzis în Rusia, iar utilizarea echipamentelor este sancționată cu amenzi, mai arată sursa. În paralel, materialul amintește că dronele ucrainene asociate unor atacuri reușite asupra rafinăriilor rusești au fost legate de capacitatea unor drone cu inteligență artificială de a se conecta la rețeaua Starlink, descrisă ca rezistentă la bruiaj (interferențe intenționate). Pentru piața globală, Kyiv Post mai menționează existența unor alternative în Europa și SUA (Eutelsat, OneWeb, Amazon Leo și Viasat), însă susține că performanța acestora „în general” nu egalează Starlink, în special din cauza avantajului unei constelații mari pe orbită joasă, care reduce latența (întârzierea semnalului) și crește acoperirea. [...]
Un raport citat de Financial Times sugerează că NSA folosește un model de inteligență artificială al Anthropic în „operațiuni cibernetice ofensive” , într-un aranjament care ar include „jumătate de duzină” de ingineri ai companiei integrați în agenție, potrivit Tom's Hardware . Miza, dincolo de controversa politică, este una operațională: dacă informația se confirmă, vorbim despre adoptarea directă, în zona de atac, a unor modele specializate pe securitate cibernetică, într-un moment în care guvernul SUA are un conflict deschis cu Anthropic pe tema limitărilor („balustradelor”) de utilizare. Ce se știe despre aranjamentul invocat și de ce contează Materialul notează că informația provine din Financial Times, care citează „persoane familiarizate cu aranjamentul”. Conform acestora, NSA ar utiliza Claude Mythos (un model orientat spre securitate cibernetică) „pentru operațiuni cibernetice ofensive”, cu sprijinul unor ingineri Anthropic „integrați” în agenție. Publicația precizează însă o limitare importantă: sursele Financial Times nu ar ști dacă personalul „integrat” ajută la operațiuni active sau doar la ghidarea folosirii tehnologiei și la personalizarea modelelor. Chiar și așa, aceleași surse se așteaptă ca instrumentul să fie util pentru „infiltrarea rețelelor” unor state precum China sau Iran. Contextul care complică implementarea: blocajul Pentagonului și disputa pe „balustrade” Tom’s Hardware reamintește că, în urmă cu doar câteva luni, Departamentul Apărării al SUA (DOD) a etichetat Anthropic drept „risc de lanț de aprovizionare” și a întrerupt complet posibilitatea ca firma să fie furnizor pentru produse de inteligență artificială. Disputa ar fi început în ianuarie 2026, în timpul negocierilor pentru un contract de 200 milioane dolari (aprox. 920 milioane lei), când administrația Trump ar fi cerut ca produsele Anthropic să poată fi folosite pentru „toate scopurile legale”, ceea ce ar fi implicat relaxarea unor limitări de utilizare. Anthropic ar fi refuzat, iar CEO-ul Dario Amodei ar fi apărat public poziția companiei, invocând riscuri precum supravegherea în masă și armele autonome. Ulterior, în martie 2026, guvernul SUA ar fi făcut pasul de a clasifica Anthropic drept „risc de lanț de aprovizionare”, iar compania a deschis un proces împotriva DOD, pe care îl descrie ca fiind în desfășurare. Ce este „Mythos” și unde se află produsul Potrivit articolului, Mythos este într-o etapă de acces timpuriu. Anthropic ar fi anunțat că îl distribuie către 150 de organizații din 15 țări, extinzând disponibilitatea după lansarea din aprilie (față de un număr redus de organizații din SUA). Ce urmează și care sunt necunoscutele Tom’s Hardware notează că nu este clar dacă presupusa utilizare a Mythos de către NSA indică o schimbare de poziție față de Anthropic la nivelul DOD sau dacă există diferențe de abordare între instituții. În plus, situația juridică rămâne neclară: articolul menționează că două instanțe ar fi emis până acum decizii contradictorii în litigiile dintre Anthropic și DOD, ceea ce face dificil de anticipat cum va arăta, pe termen scurt, cadrul de colaborare (sau de interdicție) dintre companie și structurile guvernamentale americane. [...]