Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

O echipă care include Huawei susține că a rulat post-antrenarea completă a unui model de 1,6 trilioane de parametri pe cipuri chinezești, un pas important dacă se confirmă pentru capacitatea Chinei de a muta sarcini de tip „training” de pe hardware Nvidia, în contextul restricțiilor americane la export, potrivit Tom's Hardware.
Grupul de cercetare ar fi finalizat post-antrenarea „full-parameter” (adică actualizarea tuturor „greutăților”/parametrilor modelului, nu doar adăugarea unui strat subțire de adaptare) pentru DeepSeek V4-Pro, un model cu 1,6 trilioane de parametri. Ar fi fost folosit un cluster de cel puțin 1.000 de acceleratoare Huawei Ascend 910C, conform guvernului municipal din Shenzhen, informație relatată de South China Morning Post.
În proiect ar fi fost implicate, pe lângă Huawei Technologies, Shenzhen Loop Area Institute, campusul din Shenzhen al Harbin Institute of Technology și Shenzhen Research Institute of Big Data.
Miza nu este inferența (momentul în care un model deja antrenat răspunde la întrebări), unde cipurile chinezești au fost descrise ca fiind mai competitive, ci partea de „training”, unde se recalculează parametrii pe seturi mari de date. Publicația notează că acesta este segmentul din lanțul AI unde companiile chineze au avut cele mai mari dificultăți să se desprindă de Nvidia, pe fondul controalelor de export impuse de SUA.
Ascend 910C este prezentat ca acceleratorul AI de vârf al Huawei, un cip „dual-die”. În teste anterioare citate de Tom’s Hardware, Ascend 910C ar fi atins aproximativ 60% din performanța de inferență a unui Nvidia H100 (context disponibil și în materialul dedicat Ascend 910C din Tom’s Hardware).
Tom’s Hardware subliniază că post-antrenarea este, în esență, etapa de „ajustare” care urmează pre-antrenării (faza mult mai mare, care construiește capabilitățile de bază ale modelului). Documentația DeepSeek ar plasa corpusul de pre-antrenare al V4-Pro la peste 32 de trilioane de tokeni.
Chiar dacă post-antrenarea completă pe Ascend ar fi un rezultat real pentru platformă, publicația avertizează că asta nu demonstrează automat că aceleași cipuri pot pre-antrena „de la zero” un model de vârf („frontier model”), sarcina mai grea și mai costisitoare.
Materialul atrage atenția că afirmația din Shenzhen nu include:
În plus, Tom’s Hardware amintește că, în august, s-a relatat că DeepSeek nu ar fi reușit să finalizeze nici măcar o rulare de antrenare pentru modelul R2 pe cipuri Ascend, invocând performanță instabilă, interconectare lentă între cipuri și lacune în stiva software CANN (alternativa Huawei la CUDA de la Nvidia). În acel context, DeepSeek ar fi revenit la GPU-uri Nvidia pentru antrenare și ar fi lăsat Ascend pentru inferență.
DeepSeek V4-Pro, lansat în aprilie, este descris ca primul model DeepSeek construit „în jurul Ascend” încă de la început. Totuși, publicația notează că DeepSeek nu a comentat public afirmația privind post-antrenarea completă, iar lipsa unor dovezi tehnice o face dificil de verificat independent.
Recomandate

Huawei a obținut primele certificate naționale chineze pentru nivelul L3 de inteligență artificială la un telefon (Pura X Max) și un televizor (Smart Screen S7 Pro), într-un demers care începe să standardizeze oficial „nivelul de inteligență” al dispozitivelor și poate influența modul în care producătorii își diferențiază produsele pe piață, potrivit IT Home . Anunțul a fost făcut de divizia Huawei Terminal, care a precizat că HUAWEI Pura X Max , HUAWEI MateBook Pro și Huawei Smart Screen S7 Pro au primit „primul certificat” (în categoriile lor) pentru nivelul L3 conform standardului național de clasificare a inteligenței artificiale pentru terminale. În același context, publicația amintește că și Xiaomi a comunicat recent obținerea unei certificări L3 în cadrul aceleiași serii de standarde, compania susținând că L3 este, în prezent, cel mai înalt nivel pentru care există criterii de clasificare clar definite . Ce înseamnă, practic, certificarea L1–L4 și de ce contează Standardul invocat este „Artificial Intelligence Terminal Intelligence Leveling” (GB/Z 177—2026), publicat în luna mai de mai multe instituții chineze, inclusiv Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației și Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței, conform sursei. Documentul împarte nivelul de „inteligență” al terminalelor în patru trepte: L1 – nivel de răspuns L2 – nivel de instrument L3 – nivel de asistență L4 – nivel de colaborare Pentru producători, apariția unei grile oficiale de evaluare creează un cadru comparabil între branduri și categorii (telefon, PC, TV), iar pentru piață poate muta competiția din zona promisiunilor de marketing către criterii măsurabile, pe măsură ce certificările devin uzuale. Context: certificările apar pe fondul unei standardizări accelerate în China Informația vine la scurt timp după publicarea standardului în mai și după comunicări similare din partea altor jucători, ceea ce sugerează o accelerare a alinierii industriei la o schemă comună de evaluare a funcțiilor de inteligență artificială în dispozitivele de consum. Sursa nu oferă detalii despre testele efective sau criteriile tehnice care au stat la baza acordării nivelului L3 pentru modelele menționate. [...]

Huawei își consolidează poziția pe infrastructura de calcul AI după ce super-nodul Ascend 950 (Atlas 950 SuperPoD) a primit premiul SAIL, cea mai înaltă distincție a World Artificial Intelligence Conference (WAIC) 2026 , potrivit IT Home . Pentru piață, semnalul relevant este validarea publică a unei platforme de calcul la scară foarte mare, într-un moment în care competiția pe „hardware-ul” pentru inteligență artificială se mută tot mai mult spre sisteme integrate, nu doar cipuri individuale. Premiul SAIL (denumirea completă: „Outstanding Artificial Intelligence Leader Award”) este prezentat ca distincția de vârf a WAIC și unul dintre premiile cu vizibilitate internațională în domeniul AI, acordat proiectelor considerate cu impact și recunoaștere ridicate, menționează publicația. Ce a fost premiat: Ascend 950 SuperPoD, un „super-nod” pentru antrenarea și rularea AI În cadrul WAIC 2026, Huawei a expus pentru prima dată public unitatea Ascend 950 SuperPoD, conform aceleiași surse. Sistemul este descris ca fiind construit pe un protocol de interconectare numit „Lingqu” și pe o arhitectură de tip „super-nod”, cu accent pe scalare și interconectare rapidă între procesoare dedicate AI (NPU – unități de procesare neuronală). Specificații comunicate: scalare la 1.024 de acceleratoare și memorie unificată Datele tehnice prezentate în material indică o configurație orientată spre clustere mari: scalare până la 1.024 de „carduri” (acceleratoare); performanță de 1 EFLOPS FP8 și 2 EFLOPS FP4 (formate numerice folosite în calculele AI, cu precizie redusă pentru viteză mai mare); 256 TB spațiu de adresare pentru memorie unificată la nivel de sistem; interconectare NPU la nivel de TB/s (ordinul terabiților pe secundă) și RTT de 3 μs (timp de răspuns dus-întors, în microsecunde). Context operațional: Huawei indică deja implementări comerciale pentru generația anterioară Ca reper de maturitate comercială, IT Home trimite la un material anterior în care se menționează că super-nodul Ascend 384 ar fi fost deja implementat comercial în peste 750 de seturi, ceea ce sugerează că Huawei încearcă să poziționeze Ascend 950 ca o continuare a unei linii de sisteme deja livrate pe piață. Material asociat: IT Home – „Ascend 950 SuperPoD, prima apariție publică; Ascend 384 ar fi fost implementat comercial în peste 750 de seturi” . [...]

Google mizează pe modele Gemini mai ieftine și mai rapide pentru „agenți” AI, în timp ce versiunea de vârf Pro întârzie , potrivit TechCrunch . Google DeepMind a lansat marți trei modele noi — Gemini 3.6 Flash, 3.5 Flash-Lite și 3.5 Flash Cyber — cu accent pe eficiență, latență și fiabilitate pentru clienții care rulează agenți AI la scară. Gemini 3.6 Flash este descris de Google drept „modelul de lucru” și promite îmbunătățiri la programare, activități de tip „knowledge work” și performanță multimodală, reducând în același timp consumul de „tokeni” (unități folosite la calculul costurilor și al volumului de text procesat) cu până la 17% față de 3.5 Flash — ceea ce ar trebui să îl facă mai ieftin în utilizare. Gemini 3.5 Flash-Lite este poziționat ca cel mai rentabil model din clasă, iar 3.5 Flash Cyber este o variantă specializată, ajustată pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților de securitate cibernetică. Pentru acesta din urmă, Google spune că accesul va fi limitat inițial: modelul va fi disponibil exclusiv guvernelor și „partenerilor de încredere”, într-un program pilot cu acces restrâns. De ce contează: eficiență operațională acum, „Pro” mai târziu Lansarea e relevantă nu doar prin faptul că Google livrează modele mai ieftine și optimizate pentru producție, ci și prin absența unei actualizări pentru Gemini Pro, modelul de vârf al companiei pentru sarcini complexe de raționament și programare. Pro a fost actualizat ultima dată în februarie, iar între timp rivalii au accelerat ritmul: OpenAI a lansat GPT-5.5 și a început să extindă accesul la GPT-5.6, iar Anthropic a venit cu Claude Opus 4.8 și Claude Sonnet 5 și a extins accesul la modelul Fable 5, notează publicația. Google sugerase în mai că versiunea Pro „era deja folosită intern” și că urmează să fie lansată „luna viitoare”. Săptămâna trecută, Bloomberg a relatat că lansarea Gemini 3.5 Pro a fost întârziată din cauza dificultății de a atinge ținte interne de performanță. Ce urmează: testare cu parteneri și pregătiri pentru Gemini 4 Liderul de produs Google DeepMind, Logan Kilpatrick , a declarat marți că Google testează în prezent Gemini 3.5 Pro cu parteneri și speră să îl „lanseze în curând”. Tot el a spus că echipa a început „cea mai ambițioasă rundă de pre-antrenare de până acum” pentru Gemini 4 — un indiciu că Google încearcă să recupereze teren atât prin optimizări de cost și viteză, cât și printr-o nouă generație de modele. [...]

România riscă o polarizare a economiei pe fondul adopției „informale” a inteligenței artificiale , în condițiile în care utilizarea reală în companii pare mult peste statisticile oficiale, dar fără competențe digitale suficiente și fără sprijin sistematic pentru tranziție, potrivit unei analize citate de Economedia . Analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, realizată de IMM România , plasează România în categoria „decalaj semnificativ” față de media UE-27 în pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială. Țara are un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), sub toate statele din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9), și mult sub Estonia (106,1), indicată ca reper de bune practici. Adopția crește, dar decalajul față de UE rămâne Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. În același interval, media europeană a urcat de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport de aproximativ unu la patru. Concluzia analizei este că, fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă. În plus, IMM România susține că adopția reală depășește semnificativ datele oficiale: într-un sondaj propriu, 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, față de 5,2% cât indică statistica oficială pentru companiile cu peste 10 angajați. Vulnerabilitatea majoră: competențe digitale și inovare slabă Analiza indică drept punct cel mai vulnerabil pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de 20,5, asociat cu cel mai redus nivel al cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din Uniunea Europeană. Pe zona de capital uman, doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, ceea ce plasează România la cel mai redus nivel din Uniune. În acest context, IMM România avertizează asupra unei distribuții inegale a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați avansează rapid, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoare tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși, fără mijloace de tranziție. Ce măsuri cere IMM România și legătura cu AI Act (2026–2027) Florin Jianu, președintele IMM România, spune că viteza de adopție „pe cont propriu” poate accentua polarizarea dacă nu este susținută prin politici publice și programe de formare. „Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri.” IMM România solicită, între altele: operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați; programe active de reconversie prin partenerii sociali, orientate către sectoare cu expunere ridicată și capacitate redusă de absorbție; pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026–2027 ale AI Act (regulamentul UE privind inteligența artificială). Analiza este construită pe nouă indicatori oficiali Eurostat , grupați în patru piloni (capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare) și este completată de un sondaj realizat în rândul a 463 de IMM-uri. [...]

Honor vrea să păstreze butonul fizic de AI pe seria Magic 9 , dar îl repoziționează pentru a reduce apăsările accidentale , potrivit Huawei Central . Informația indică o ajustare de design cu impact direct în utilizare: compania încearcă să facă butonul mai accesibil, după plângeri legate de poziționarea lui pe generația anterioară. Un „tipster” (persoană care publică neoficial informații despre produse) de pe Weibo, , susține că Honor va păstra un buton mic pe lateralul telefoanelor Magic 9 pentru acces rapid la anumite funcții, la fel ca pe modelele din seria Magic 8. Diferența ar fi poziția: nu ar mai fi neapărat sub butoanele de pornire și volum, ci ar putea fi mutat pe o altă latură a telefonului. De ce contează: butonul de AI a fost criticat pentru ergonomie Honor a introdus butonul fizic de AI anul trecut, odată cu seria Magic 8. Conform descrierii din material, apăsarea lungă pornește asistentul YOYO și duce utilizatorul direct către sarcini, iar dublu-tap poate deschide camera sau alte aplicații. Totuși, o parte dintre utilizatorii Magic 8 au reclamat că butonul este poziționat prost și poate fi apăsat accidental. În acest context, repoziționarea devine o schimbare operațională importantă: dacă butonul rămâne o componentă centrală a interacțiunii cu funcțiile de inteligență artificială, ergonomia lui poate influența direct cât de des este folosit (sau dezactivat/evitat). „Capcana”: poziția nouă nu este încă dezvăluită Sursa notează că tipsterul nu a indicat unde va fi mutat butonul, ci doar că Honor „optimizează” poziția pentru accesibilitate. Asta înseamnă că, deocamdată, schimbarea rămâne la nivel de informație neoficială și fără detalii de implementare. În paralel, materialul menționează că seria Magic 9 ar urma să includă și funcții din AgenticOS (un set de capabilități care ar crește „operabilitatea” butonului de AI), precum și upgrade-uri pentru agentul virtual YOYO în MagicOS 11. Detaliile despre ce anume va primi seria Magic 9 și cum va fi folosit butonul în aceste scenarii ar urma să devină mai clare pe măsură ce se apropie lansarea. [...]

Apple își întărește capacitățile de IA pentru China prin recrutarea echipei inițiale din spatele versiunii open-source a modelului Qwen , într-o mișcare care ar putea accelera adaptarea Siri la piața chineză și la constrângerile locale privind modelele și serviciile de inteligență artificială, potrivit Wccftech . Informația este atribuită analistului de IA Robert Scoble (fost Microsoft), iar publicația precizează că nu există o confirmare independentă. Totuși, în contextul în care Apple își adâncește parteneriatul cu Alibaba, recrutarea ar avea logică operațională: compania ar câștiga expertiză directă pe un model care urmează să fie pus la dispoziția utilizatorilor din China în cadrul „Apple Intelligence”. De ce contează: Siri în China depinde de parteneriate și execuție locală Apple a început să ofere utilizatorilor din China acces la familia de modele Qwen de la Alibaba prin interfața Apple Intelligence, într-un mod pe care Wccftech îl compară cu integrarea actuală a ChatGPT în ecosistemul Apple. Un purtător de cuvânt Alibaba a descris integrarea ca permițând accesul la capabilități precum „înțelegerea și generarea de text și imagini”, fără a comuta între instrumente. În acest cadru, aducerea „echipei originale” care a lucrat la versiunea open-source a Qwen ar putea reduce timpul de integrare și ajustare a funcțiilor Siri pentru limba, datele și cerințele pieței locale, unde Apple nu poate replica integral abordarea din SUA sau UE. Context: Apple își reconstruiește Siri și o împinge mai adânc în interfața iPhone Materialul notează că noua versiune Siri este integrată în Dynamic Island, are acces la „context personalizat” și poate folosi informații de pe ecran. Sunt oferite exemple de utilizare: întrebări despre un concert urmate de adăugarea datei în Reminders prin comandă vocală, identificarea conținutului unei imagini și furnizarea de context personalizat (de tipul unei persoane care locuiește lângă un parc), inclusiv indicații către o adresă. Ce urmează: Qwen3.8 și presiunea de a livra rapid În paralel, Alibaba pregătește lansarea modelului Qwen3.8 „destul de curând”, potrivit sursei. Wccftech sugerează că noua versiune ar ridica miza în competiția dintre modelele „open-source/open-weight” (modele cu greutăți publice, reutilizabile), ceea ce ar putea pune presiune pe Apple să țină pasul cu ritmul de actualizare al partenerului său din China. Separat, articolul amintește că Financial Times a relatat despre demersuri de lobby ale Apple pentru aprobarea achiziției de DRAM de la CXMT (aflată pe o listă a Pentagonului), iar Bloomberg, prin Mark Gurman, a scris că Apple ar lucra cu administrația Trump pentru a limita reacțiile negative din Washington dacă ajunge să cumpere memorie de la CXMT și YMTC pentru produse vândute în China. Aceste elemente conturează o strategie mai amplă: Apple încearcă să-și securizeze atât „motorul” hardware, cât și „creierul” software pentru operațiunile din China, într-un mediu geopolitic și de reglementare mai dificil. [...]