Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
China Post testează roboți umanoizi la sortare, semn că automatizarea intră în operațiunile de bază ale statului: potrivit Futurism, compania poștală de stat din China a început să folosească roboți umanoizi pentru sortarea coletelor într-un centru major de procesare din Guangzhou, într-un demers care indică încrederea autorităților în industria locală de robotică și presiunea de a crește productivitatea în logistică.
Imaginile au fost publicate de People’s Daily, iar roboții sunt utilizați pentru sortarea coletelor pe o bandă transportoare, în cadrul unei facilități operate de China Post Group Co Ltd. Numărul roboților instalați nu este precizat, însă People’s Daily susține că, împreună, pot procesa până la 1.200 de colete pe oră.
Conform relatărilor distribuite pe rețele sociale chinezești, robotul ar fi un Xingdong M7, produs de compania RobotEra. Articolul notează că unitatea de bază nu este bipedă, ci pare un „trunchi” montat pe un suport fix, iar în centrul poștal din Guangzhou roboții sunt staționari, amplasați la posturi de lucru de-a lungul benzii transportoare.
M7 este descris ca având:
Dincolo de componenta de imagine, Futurism ridică semne de întrebare privind eficiența reală a fiecărui robot în comparație cu un lucrător uman. Ca reper, publicația amintește un test recent al unei platforme similare realizat de compania americană Figure AI, în care un intern uman a sortat cu 192 de pachete mai mult decât robotul, într-un schimb de 10 ore, deși a luat pauze de masă și toaletă.
Prezența vizibilă a roboților umanoizi într-o facilitate poștală de stat și promovarea lor în People’s Daily sunt prezentate ca un indiciu al încrederii autorităților chineze în sectorul de robotică. În același hub, China Post folosește deja brațe robotice și stivuitoare autonome, iar centrul procesează în medie 6,5 milioane de colete pe zi, potrivit articolului.
Concluzia implicită: chiar dacă roboții umanoizi nu vor prelua „tot greul” industrial pe termen scurt, utilizarea lor în puncte-cheie din fluxurile logistice devine tot mai greu de ignorat, pe măsură ce companiile caută să automatizeze activități unde contează mai mult dexteritatea decât mobilitatea.
Recomandate
O echipă care include Huawei susține că a rulat post-antrenarea completă a unui model de 1,6 trilioane de parametri pe cipuri chinezești , un pas important dacă se confirmă pentru capacitatea Chinei de a muta sarcini de tip „training” de pe hardware Nvidia, în contextul restricțiilor americane la export, potrivit Tom's Hardware . Grupul de cercetare ar fi finalizat post-antrenarea „full-parameter” (adică actualizarea tuturor „greutăților”/parametrilor modelului, nu doar adăugarea unui strat subțire de adaptare) pentru DeepSeek V4-Pro, un model cu 1,6 trilioane de parametri. Ar fi fost folosit un cluster de cel puțin 1.000 de acceleratoare Huawei Ascend 910C , conform guvernului municipal din Shenzhen, informație relatată de South China Morning Post . În proiect ar fi fost implicate, pe lângă Huawei Technologies, Shenzhen Loop Area Institute, campusul din Shenzhen al Harbin Institute of Technology și Shenzhen Research Institute of Big Data. De ce contează: „training”-ul rămâne veriga dificilă fără Nvidia Miza nu este inferența (momentul în care un model deja antrenat răspunde la întrebări), unde cipurile chinezești au fost descrise ca fiind mai competitive, ci partea de „training”, unde se recalculează parametrii pe seturi mari de date. Publicația notează că acesta este segmentul din lanțul AI unde companiile chineze au avut cele mai mari dificultăți să se desprindă de Nvidia, pe fondul controalelor de export impuse de SUA. Ascend 910C este prezentat ca acceleratorul AI de vârf al Huawei, un cip „dual-die”. În teste anterioare citate de Tom’s Hardware, Ascend 910C ar fi atins aproximativ 60% din performanța de inferență a unui Nvidia H100 (context disponibil și în materialul dedicat Ascend 910C din Tom’s Hardware). Ce spune și ce nu dovedește afirmația Tom’s Hardware subliniază că post-antrenarea este, în esență, etapa de „ajustare” care urmează pre-antrenării (faza mult mai mare, care construiește capabilitățile de bază ale modelului). Documentația DeepSeek ar plasa corpusul de pre-antrenare al V4-Pro la peste 32 de trilioane de tokeni. Chiar dacă post-antrenarea completă pe Ascend ar fi un rezultat real pentru platformă, publicația avertizează că asta nu demonstrează automat că aceleași cipuri pot pre-antrena „de la zero” un model de vârf („frontier model”), sarcina mai grea și mai costisitoare. Lipsa datelor și istoricul recent ridică semne de întrebare Materialul atrage atenția că afirmația din Shenzhen nu include: rezultate de tip benchmark (teste standardizate de performanță); durata rulării; comparații cu aceeași sarcină pe hardware Nvidia; date despre eficiența utilizării clusterului de 1.000 de cipuri. În plus, Tom’s Hardware amintește că, în august, s-a relatat că DeepSeek nu ar fi reușit să finalizeze nici măcar o rulare de antrenare pentru modelul R2 pe cipuri Ascend, invocând performanță instabilă, interconectare lentă între cipuri și lacune în stiva software CANN (alternativa Huawei la CUDA de la Nvidia). În acel context, DeepSeek ar fi revenit la GPU-uri Nvidia pentru antrenare și ar fi lăsat Ascend pentru inferență. DeepSeek V4-Pro, lansat în aprilie, este descris ca primul model DeepSeek construit „în jurul Ascend” încă de la început. Totuși, publicația notează că DeepSeek nu a comentat public afirmația privind post-antrenarea completă, iar lipsa unor dovezi tehnice o face dificil de verificat independent. [...]
Propunerea lui Donald Trump de a oferi americanilor o participație la companiile de inteligență artificială riscă să complice chiar reglementarea sectorului , pentru că ar pune statul în postura de „arbitru” și, simultan, beneficiar al creșterii valorii firmelor pe care ar trebui să le supravegheze, potrivit The Next Web . Președintele SUA a spus că ar urma să se întâlnească „săptămâna viitoare” la Casa Albă cu companii de AI pentru a discuta un „parteneriat” federal care ar permite publicului american să profite de succesul industriei. Trump a invocat „concepte” prin care „părți” ar putea fi oferite publicului, inclusiv ideea de a direcționa dividende către americani, menționată și de Bloomberg . Două modele: donație voluntară vs. „preluare” prin taxare în acțiuni Ideea a fost avansată inițial de CEO-ul OpenAI , Sam Altman, care a propus încă din 2025 o variantă voluntară: un „Public Wealth Fund” (fond public de avere) în care companiile ar putea dona acțiuni către guvern pentru a crea o participație pentru fiecare cetățean. În această logică, compania se poziționează ca partener, nu ca țintă. În paralel, senatorul Bernie Sanders a împins discuția într-o zonă mult mai dură, prin planul pentru AI Sovereign Wealth Fund Act , descris în op-ed-ul publicat pe site-ul său : o taxă unică de 50% pe acțiunile celor mai mari companii de AI, plătită în acțiuni, nu în numerar. Statul ar administra fondul, ar folosi acțiunile cu drept de vot pentru a obține reprezentare în consiliile de administrație și ar bloca decizii considerate dăunătoare. Țintele menționate includ OpenAI, Anthropic și xAI, iar publicația notează că legislația este considerată puțin probabil să treacă, dar a mutat „granițele” a ceea ce Washingtonul e dispus să discute. Trump pare să se poziționeze între cele două: susține public conceptul, fără să explice mecanismul. Riscul major: statul acționar poate slăbi supravegherea Cea mai directă critică vizează conflictul de interese. Nat Purser, de la grupul de advocacy Public Knowledge, a avertizat (în declarații preluate de CNBC ) că un aranjament în care guvernul deține acțiuni ar putea reduce apetitul autorităților de a impune sau aplica reguli de siguranță, dacă acestea ar diminua valoarea deținerilor statului. Contextul imediat amplifică această problemă: cu trei zile înainte de comentariile despre „împărțirea profiturilor”, Trump a semnat un ordin executiv prin care companiile sunt invitate să trimită „voluntar” modelele de frontieră (cele mai avansate) la testare guvernamentală cu până la 30 de zile înainte de lansarea publică, potrivit The Next Web . Dacă statul ar deveni acționar, stimulentul de a păstra testarea „voluntară”, nu obligatorie, ar putea crește. Deocamdată, Anthropic a spus că nu este implicată în discuții cu administrația privind acordarea de acțiuni către guvern, conform The Next Web . Nicio altă companie nu a confirmat public participarea. Obstacolul practic: nu există un mecanism unic, iar structurile diferă Dincolo de politică, problema centrală rămâne una „mecanică”: cum ar transfera o companie privată de AI acțiuni către guvernul federal. Publicația subliniază că firmele vizate au structuri corporative, baze de investitori și obligații fiduciare diferite, ceea ce face improbabil un mecanism „universal”. În cazul OpenAI, The Next Web notează că firma este evaluată de investitori privați la peste 850 miliarde de dolari (aprox. 3.910 miliarde lei), se restructurează din non-profit în entitate cu scop lucrativ și se pregătește pentru o listare (IPO) posibil chiar în acest an. În același timp, Anthropic a depus confidențial documentația pentru IPO, conform The Next Web . Pentru varianta Sanders, folosirea codului fiscal ar ridica, în plus, întrebări constituționale, în condițiile unei „sechestrări” de 50% în acțiuni. Varianta Altman evită acest tip de risc, dar depinde integral de participarea voluntară a companiilor, ceea ce ar face fondul „atât de mare sau de mic pe cât decide industria”. Ce urmează Trump a indicat că întâlnirea cu companiile de AI va avea loc „săptămâna viitoare”, însă nu există o agendă publică, nu sunt confirmate companii participante și nu există un cadru legal conturat. În fundal, The Next Web plasează discuția într-un peisaj de politici fragmentate la Washington, descris și în analiza sa despre disputa internă privind cine reglementează AI, disponibilă aici . În lipsa detaliilor, rămâne deschis dacă inițiativa va produce un mecanism real de distribuire a câștigurilor (de tip dividende) către populație sau va rămâne o dezbatere politică fără implementare, mai ales în condițiile în care chiar arhitectura propusă poate intra în conflict cu obiectivul de reglementare a siguranței în AI. [...]
Gemini Desktop 0.12 aduce Google Gemini ca aplicație nativă în Windows, cu file pentru conversații și notificări la finalizarea răspunsurilor , potrivit WinFuture — o schimbare care mută utilizarea chatbotului din browser într-un flux de lucru mai „operațional”, cu comenzi rapide și ferestre dedicate. Aplicația (neoficială) funcționează pe Windows 10 (32-bit și 64-bit) și Windows 11. WinFuture notează că pe GitHub este disponibil codul-sursă, iar de acolo pot fi descărcate și versiuni pentru Windows 11 ARM64, macOS și Linux. După prima pornire, utilizatorii trebuie să se autentifice cu un cont Google pentru a folosi software-ul. Ce se schimbă în utilizarea de zi cu zi Gemini Desktop oferă acces direct la funcțiile Google Gemini — inclusiv chat și generare de imagini — într-o fereastră separată, fără browser. Accentul este pe productivitate: aplicația poate păstra mai multe conversații deschise simultan, afișate ca file (tabs), cu comutare rapidă între ele. Un alt element practic menționat este notificarea de tip pop-up atunci când Gemini a terminat de generat un răspuns, utilă mai ales când răspunsurile durează mai mult. Hotkey-uri, „spotlight chat” și opțiuni de control O parte dintre funcții pot fi controlate prin combinații de taste la nivel de sistem. Printre exemplele din descriere: deschiderea unei ferestre de introducere „plutitoare” (un fel de prompt rapid) pentru a trimite întrebări fără a părăsi aplicația curentă; menținerea ferestrei în prim-plan; pornirea chatului vocal; salvarea conversației curente în format PDF. În setări, utilizatorii pot comuta între interfață deschisă și închisă la culoare și pot adăuga aplicația la pornirea automată a Windows. Securitate și confidențialitate: ce susține dezvoltatorul Dezvoltatorul afirmă că aplicația nu colectează date despre utilizatori și nici telemetrie (date de diagnostic/urmărire a utilizării) și că ar realiza doar conexiuni către domeniile Google. Autentificarea ar avea loc direct prin Google, conform descrierii. Alternative: alți clienți pentru chatboturi WinFuture indică existența unor clienți (oficiali sau neoficiali) și pentru alte sisteme populare, precum ChatGPT , Perplexity sau Claude, precum și opțiunea de a folosi o aplicație care reunește mai multe servicii într-o singură interfață (Chatbox). [...]
Anthropic cere o „pedală de frână” pentru AI , avertizând că industria se apropie de momentul în care modelele ar putea începe să se îmbunătățească singure, ceea ce ar crește riscul pierderii controlului asupra acestor sisteme, potrivit HotNews . Avertismentul vine dintr-o postare pe blogul companiei, semnată de Marina Favaro , directoarea Institutului Anthropic, și Jack Clark , cofondator al Anthropic. Ei susțin că modelele de inteligență artificială evoluează atât de rapid încât ar putea ajunge „în curând” să se dezvolte fără intervenția omului. Ce înseamnă „autoperfecționarea recursivă” și de ce contează Cei doi descriu un scenariu în care sistemele ar deveni capabile să-și construiască „propriii succesori” – concept numit „autoperfecționare recursivă completă”. În această situație, spun ei, miza se mută pe capacitatea de a securiza, monitoriza și modela comportamentul AI, pentru că riscul ca oamenii să piardă controlul ar crește. În același timp, Anthropic afirmă că o astfel de evoluție ar putea aduce beneficii majore, inclusiv pentru știință și sănătate, dar tocmai potențialul ridicat face ca riscurile să fie mai greu de gestionat. Ce măsuri propune Anthropic pentru a reduce riscurile În evaluarea companiei, industria este „mult mai aproape” de acest prag decât se estima inițial. De aici și recomandarea ca firmele de tehnologie să ia în calcul: încetinirea sau chiar suspendarea dezvoltării de vârf în AI, pentru a oferi timp cercetătorilor să înțeleagă mai bine efectele negative posibile asupra societății; crearea unui mecanism care să permită intervenția oamenilor dacă lucrurile „scapă de sub control”. Într-un interviu pentru CNN, Jack Clark a folosit o metaforă pentru a descrie lipsa instrumentelor de control: „Când mă uit la mașina pe care o conduc, nu văd decât pedala de accelerație. Nu am pedală de frână, iar cu siguranță, la un moment dat în viitor, s-ar putea să ne dorim această opțiune.” Contextul complet al argumentației este detaliat pe blogul companiei, în materialul despre „recursive self-improvement”, publicat de Anthropic: blogul . [...]
Anthropic cere o pauză globală în dezvoltarea „AI de frontieră” , susținând că tehnologia se apropie de un prag în care ar putea scăpa de sub control, potrivit Futurism . Compania spune că modelele sale din familia Claude ar putea evolua spre „auto-îmbunătățire recursivă” (capacitatea unui sistem de a se îmbunătăți singur), un scenariu ipotetic care ar crește riscul ca sisteme foarte puternice să acționeze în afara intereselor umane. Într-o postare amplă pe blog publicată joi, Anthropic afirmă că nu s-a ajuns încă la acest punct, dar avertizează că momentul „ar putea veni mai repede decât sunt pregătite majoritatea instituțiilor”. Compania pledează pentru posibilitatea de a încetini sau opri temporar dezvoltarea celor mai avansate modele, astfel încât „structurile societale” și cercetarea privind „alinierea” (adică metodele prin care comportamentul unui model este făcut compatibil cu obiectivele și valorile umane) să țină pasul cu progresul tehnologic. O pauză globală, greu de aplicat și de verificat Anthropic admite că o încetinire „semnificativă” ar necesita un acord între mai multe laboratoare bine finanțate, din mai multe țări, care să se oprească „în aceleași condiții” — un aranjament pe care compania îl descrie ca dificil de impus. În text este invocată și problema verificării: „antrenările” (rulările de instruire a modelelor) ar fi mult mai ușor de ascuns decât infrastructura militară clasică. Miza competitivă: cine ar câștiga dintr-o frână trasă acum Materialul notează că apelul la pauză vine într-un moment favorabil pentru Anthropic: în ultimele luni, compania ar fi depășit OpenAI și ar fi ajuns „cel mai valoros” startup de AI, la o evaluare de 1 trilion de dolari (aprox. 4,6 trilioane lei). În același timp, modelele sale sunt descrise ca fiind, în percepția generală, cele mai bune din domeniu, mai ales la sarcini de programare — ceea ce ar însemna că o încetinire a industriei „i-ar cimenta dominația”, dacă ar avea loc acum. Nu toată lumea acceptă însă argumentația companiei. Criticul de AI Gary Marcus califică postarea drept un „bait and switch” (o tactică prin care promiți un lucru, dar livrezi altceva), susținând că Anthropic încearcă să inducă teamă, deși ar fi demonstrat în esență „doar programare mai rapidă”, sub control uman. „Un instrument de programare mai rapid probabil nu va sfârși lumea”, a scris Marcus, citat de publicație. Contextul de credibilitate: „siguranță” vs. utilizări militare și de securitate Futurism plasează apelul la pauză în contextul unei imagini publice pe care Anthropic ar fi cultivat-o de ani buni — aceea de actor „etic” și prudent. În același timp, articolul amintește mai multe episoade care ar submina această poziționare: o dispută cu Pentagonul legată de riscul folosirii AI în armament autonom și supraveghere în masă, precum și informația apărută ulterior că Claude ar fi fost utilizat pentru a ajuta la selectarea țintelor de lovire în Iran. În plus, este menționat că, pe fondul conflictului cu armata, Anthropic ar fi renunțat la un angajament de siguranță: să oprească antrenarea unui sistem AI dacă nu poate garanta existența unor „balustrade” (măsuri de protecție) adecvate. Profesorul Steven Murdoch (University College London) este citat spunând că definiția companiei despre siguranța AI ar fi „îngustă”, invocând o relatare a Financial Times potrivit căreia Anthropic ar ajuta Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) să folosească modelul Mythos pentru operațiuni de război cibernetic împotriva unor potențiali adversari precum China și Iran. Murdoch a făcut declarația pentru The Guardian, conform articolului. Ce urmează Indiferent dacă o pauză globală este realistă, Anthropic spune că va continua demersurile: în lunile următoare, compania intenționează să organizeze discuții cu factori de decizie, cercetători, societatea civilă și alte companii de AI, axate pe întrebări legate de „auto-îmbunătățirea recursivă” și pe opțiuni de coordonare. Anthropic afirmă că va publica rezultatele acestor conversații. [...]
BYD a negat public informațiile despre un presupus robot umanoid intern, inclusiv un plan de a instala 20.000 de unități în 2026 , după ce în spațiul online au circulat detalii despre un proiect „codificat Yao Shun Yu”, potrivit IT Home . Pentru companie, miza este una operațională și de credibilitate: infirmarea unor cifre și etape de testare care ar putea crea așteptări nerealiste privind ritmul de industrializare a roboților umanoizi. Informațiile negate au fost verificate de un jurnalist care a cerut un punct de vedere BYD, iar compania a transmis că mai multe afirmații „nu sunt adevărate”, inclusiv cele legate de numele de cod, testarea în fabrici și volumul de utilizare internă. Ce anume infirmă BYD Compania spune că sunt neadevărate următoarele informații vehiculate online: că robotul umanoid dezvoltat intern ar avea numele de cod „Yao Shun Yu”; că „a șaptea generație” de prototip ar fi testată în condiții reale în fabricile din Shenzhen și Changsha; că aproximativ 150 de unități ar fi deja „la muncă”, cu un obiectiv de 20.000 de roboți folosiți intern în cursul acestui an; că ar exista un plan de implementare internă a 20.000 de unități în 2026. Context: BYD confirmă direcția, nu și calendarul sau volumele Deși respinge detaliile concrete apărute online, BYD a confirmat anterior, prin declarații ale vicepreședintelui executiv al grupului, Li Ke , că lucrează la dezvoltarea de roboți umanoizi. Într-un interviu citat de publicație, Li Ke a susținut că avantajul competitiv în robotică va ține de capacitatea de producție și de integrarea software–hardware, iar competențele de inteligență artificială din industria auto ar avea o bază comună cu cele necesare roboților. În aceeași intervenție, Li Ke a indicat și o posibilă direcție comercială: dacă roboții ar ajunge să fie potriviți pentru utilizarea în gospodării, BYD ar putea folosi rețeaua de dealeri pentru vânzare. Totodată, a menționat ideea unei „platforme deschise”, în care BYD ar putea dezvolta roboți atât pe cont propriu, cât și în parteneriat cu alte companii. De ce contează Negarea explicită a unor ținte precum „20.000 de unități” și a unor etape de testare în fabrici sugerează că, cel puțin în acest moment, BYD nu validează public un calendar și o scală de implementare pentru roboții umanoizi. Pentru piață și pentru lanțurile de aprovizionare, diferența dintre „dezvoltăm” și „implementăm zeci de mii” este esențială: implică niveluri complet diferite de investiții, capacitate de producție și maturitate tehnologică. Ce urmează nu este precizat în material: BYD nu oferă, în informațiile citate, un termen sau un volum alternativ, limitându-se la infirmarea zvonurilor și la reafirmarea direcției generale de dezvoltare. [...]
