Știri din categoria Știință
Știri Știință
NASA amână lansarea misiunii Artemis II - debutul programat pentru 8 februarie sau ulterior din cauza condițiilor meteo reci
NASA a amânat lansarea Artemis II din cauza vremii reci , potrivit Houston Public Media , după ce temperaturile scăzute din zona Cape Canaveral (Florida) au împins înapoi o repetiție tehnică esențială înaintea zborului. Consecința imediată este că misiunea spre Lună nu mai poate începe mai devreme de 8 februarie 2026. Amânarea nu vizează direct ziua lansării, ci „wet dress rehearsal” (repetiția completă cu alimentarea rachetei), un test în care echipele alimentează efectiv vehiculul și simulează secvența de lansare până cu aproximativ 30 de secunde înainte de decolare. Repetiția era programată pentru acest weekend, însă NASA a mutat începutul simulării pentru luni seară, pe fondul prognozei meteo nefavorabile. „Managerii au evaluat capacitățile hardware în raport cu prognoza estimată, având în vedere episodul arctic rar care afectează statul, și au decis să schimbe calendarul”, a transmis NASA într-o actualizare, adăugând că vremea așteptată în weekend „ar încălca condițiile de lansare”. Miza întârzierii este fereastra mai îngustă de oportunitate din februarie. Inginerii NASA au stabilit că, pentru profilul misiunii, există doar trei date în care poziționarea Artemis II și a Lunii este potrivită: 8, 10 și 11 februarie. Dacă vehiculul nu este gata până atunci sau dacă apar probleme la repetiția umedă, crește probabilitatea ca lansarea să fie împinsă în martie sau aprilie. Între timp, cei patru astronauți ai misiunii Artemis II (Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen) rămân în carantină la Houston și urmează să fie transportați în Florida în zilele dinaintea lansării. Separat, NASA pregătește și misiunea SpaceX Crew-12 către Stația Spațială Internațională, cu o posibilă lansare „cel mai devreme pe 11 februarie”, notează NASA ; oficialii au indicat că planificarea Crew-12 ține cont, într-o anumită măsură, de calendarul Artemis II. [...]
O planetă asemănătoare Terrei, dar cu climat incert – ce știm despre HD 137010 b
O echipă internațională de astronomi a descoperit o planetă de dimensiuni similare cu Pământul, potențial locuibilă, situată la aproximativ 150 de ani-lumină de Terra , informează G4Media . Planeta, denumită HD 137010 b, orbitează o stea asemănătoare Soarelui și este cu aproximativ 6% mai mare decât Pământul. Descoperirea a fost publicată în jurnalul științific Astrophysical Journal Letters de o echipă condusă de Universitatea Southern Queensland (UniSQ). HD 137010 b este descrisă drept „planetă candidată”, deoarece necesită cel puțin încă o observație pentru a-i confirma statutul de planetă. Cercetătorii au comparat-o cu un loc unde „Pământul întâlnește Marte”, datorită dimensiunii sale și a distanței față de steaua gazdă, similară cu cea dintre Marte și Soare. Chelsea Huang , cercetătoare la UniSQ, a menționat că planeta este un exemplu remarcabil de exoplanetă, un tip de planetă care orbitează o stea din afara sistemului nostru solar. Potențialul de locuibilitate Alex Venner, autorul principal al studiului , a declarat că există o probabilitate de 50% ca HD 137010 b să fie locuibilă. Aceasta se află la limita zonei locuibile, unde apa ar putea exista în formă lichidă. Totuși, condițiile atmosferice sunt esențiale pentru a determina dacă planeta ar putea susține apă lichidă la suprafață. În lipsa tehnologiei actuale pentru a măsura masa planetei, nu se poate confirma prezența apei. Un alt scenariu posibil este un climat extrem de rece, cu temperaturi de minus 70 de grade Celsius , ceea ce ar face planeta nelocuibilă. Descoperirea a fost facilitată de un grup online de pasionați de astronomie, Planet Hunters, condus de Universitatea Oxford. Necesitatea unor observații suplimentare Pentru a confirma că HD 137010 b este o planetă și nu doar o planetă candidată, cercetătorii trebuie să observe încă un tranzit. Jessie Christiansen de la Institutul de Știință Exoplanetară al NASA a subliniat că, deși descoperirea este tentantă, este nevoie de cel puțin trei tranzituri pentru o confirmare solidă. Dacă ar fi confirmată, HD 137010 b ar fi singura planetă stâncoasă cunoscută în zona locuibilă a unei stele asemănătoare Soarelui. Profesorul Jonti Horner de la UniSQ a avertizat asupra folosirii termenului „potențial locuibilă”, subliniind că, la fel ca în cazul sistemului nostru solar, doar una dintre mai multe planete considerate locuibile este de fapt locuibilă. El a adăugat că HD 137010 b reprezintă tipul de planetă pe care astronomii speră să o găsească. [...]
Astronauții Artemis 2 în carantină sanitară - Pregătiri finale pentru misiunea lunară
Astronauții misiunii Artemis 2 au intrat în „programul de stabilizare a sănătății” ca parte a procedurilor finale de pregătire pentru lansare, informează Știrile ProTV . Această măsură standard, care începe cu aproximativ două săptămâni înainte de lansare, are scopul de a minimiza riscurile medicale și de a asigura flexibilitatea în raport cu ferestrele de lansare disponibile în luna februarie. Misiunea Artemis 2 , programată să dureze aproximativ 10 zile, va transporta un echipaj de patru astronauți într-o călătorie în jurul Lunii. Comandantul misiunii este Reid Williams de la NASA, iar echipajul include și pe pilotul Victor Glovere , Christina Koch , tot de la NASA, și astronautul canadian Jeremy Hansen , reprezentând Agenția Spațială Canadiană. Înainte de lansarea rachetei Space Launch System ( SLS ) și a capsulei Orion , NASA trebuie să finalizeze o serie de teste critice. Racheta și capsula sunt deja poziționate pe Platforma de Lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy. Această misiune este a doua din cadrul programului lunar Artemis, evaluat la mai multe miliarde de dolari. După zborul fără echipaj Artemis 1 din 2022, Artemis 2 va marca revenirea oamenilor în vecinătatea Lunii, fiind prima misiune cu echipaj uman către satelitul natural al Pământului de la Apollo 17 din 1972. NASA a anunțat cinci date potențiale de lansare în luna februarie, iar dacă lansarea nu va avea loc atunci, sunt prevăzute ferestre alternative în martie și aprilie. Un test complet de alimentare cu combustibil al rachetei SLS este programat pentru 2 februarie , un moment-cheie înaintea lansării. [...]
Descoperire rară într-un zăcământ din China – Jinxiuite, un nou mineral aprobat oficial
Un mineral complet nou, denumit Jinxiuite, a fost identificat oficial în sudul Chinei – potrivit ECOTICIAS , acesta provine dintr-unul dintre cele mai bogate zăcăminte de nichel-cobalt din lume, situat în regiunea Guangxi. Confirmarea oficială a fost acordată de Comisia Internațională pentru Minerale Noi, Nomenclatură și Clasificare, iar descoperirea aparține echipei de cercetători de la Academia Chineză de Științe Geologice. Ce este Jinxiuite? Noul mineral este un sulfură complexă care conține nichel, bismut, antimoniu, arsen și sulf. El a fost descoperit în iunie 2025 în comitatul autonom Jinxiu Yao, iar numele său provine tocmai de la această zonă muntoasă din sudul Chinei. Deși cristalele sunt minuscule, compoziția lor rară poate fi de mare ajutor în explorarea unor noi depozite metalifere ascunse. Cum se formează acest mineral rar? Potrivit geofizicianului Yan Jiayong , Jinxiuite apare atunci când mineralele bogate în nichel existente sunt înlocuite lent de fluide hidrotermale fierbinți, bogate în metale. Aceste fluide se infiltrează prin crăpăturile din rocă, iar când se răcesc, metalele cristalizează în structuri stabile – una dintre acestea fiind chiar Jinxiuite . Importanța zăcământului Longhua Locul descoperirii, zăcământul Longhua, este descris ca fiind excepțional din punct de vedere geologic și economic. Conținutul mediu raportat este de 17,5% nichel și 1,5% cobalt – de aproximativ 80 de ori peste pragurile uzuale de exploatare. Această bogăție îl transformă într-o resursă strategică importantă pentru China , mai ales în contextul creșterii cererii de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei. Posibilă utilizare în cercetarea materialelor Pe lângă valoarea sa economică, Jinxiuite ar putea deveni un model pentru viitoare materiale artificiale cu proprietăți speciale – de exemplu, rezistență ridicată la coroziune sau conductivitate electrică . Cercetătorii sugerează că structura sa poate inspira dezvoltarea de aliaje sau compuși utili în industria energetică sau electronică. Jinxiuite – mai mult decât un mineral Pe termen lung, descoperirea acestui mineral poate contribui la o mai bună înțelegere a modului în care s-au format zăcămintele metalifere ale Terrei, dar și la noi metode de prospecțiune. Faptul că Jinxiuite poate acționa ca mineral-indicator pentru alte depozite ascunse îi crește valoarea și în context geologic, nu doar economic. Concluzie Descoperirea Jinxiuitei leagă o regiune izolată din sudul Chinei de marile întrebări legate de resursele critice ale viitorului, tehnologia avansată și evoluția planetei. Cu aplicații potențiale în știința materialelor și implicații directe pentru aprovizionarea cu metale rare, acest mineral promite să joace un rol important în anii ce vin. [...]
Cercetătorii de la Fudan comprimă electronica într-un fir subțire - Cipurile flexibile ar putea ajunge în haine și implanturi
O echipă de cercetători de la Universitatea Fudan din China a dezvoltat primul „cip pe fibră” din lume, integrând circuite de înaltă densitate în fibre polimerice moi, mai subțiri decât un fir de păr uman , potrivit DIGITIMES , citând publicarea rezultatelor în revista Nature. Această inovație vine pe fondul limitărilor fizice și de fabricație ale arhitecturilor tradiționale pe bază de siliciu și marchează un pas semnificativ către electronica flexibilă și purtabilă. Cipul este realizat folosind o arhitectură inovatoare de tip multilayer spin stack, permițând încorporarea directă a circuitelor integrate în fibre textile. Cu o densitate de până la 100.000 de tranzistori pe centimetru , această tehnologie deschide noi perspective în domenii precum interfețele creier-calculator, dispozitivele medicale implantabile sau hainele inteligente. Ce face diferit cipul pe fibră? Spre deosebire de plăcile rigide din siliciu, cipurile pe fibră sunt flexibile și compatibile cu țesături , putând fi împletite direct în materiale textile. Potrivit Yicai Global , avantajele lor cheie includ: Flexibilitate mecanică – pot fi îndoite, răsucite și integrate în suprafețe neregulate; Compatibilitate bio – pot fi folosite în aplicații medicale, inclusiv implanturi subțiri sau senzori purtabili; Scalabilitate – pot susține circuite complexe în spații minuscule, fără rigiditatea siliciului. Cercetarea, condusă de profesorii Peng Huisheng și Chen Peining , vine în continuarea unor rezultate anterioare obținute de Universitatea Fudan, precum cipurile hibride 2D-siliciu (2024, Nature Electronics) și memoria flash 2D (2025, Nature Communications). Unde se încadrează acest cip în evoluția semiconductorilor? Deși nu există încă o echivalență clară cu „wafer-ele optice pe fibră”, noua tehnologie se aliniază cu obiectivul global de a dezvolta semiconductori flexibili și conformabili . Cipul pe fibră ar putea deveni o alternativă viabilă pentru electronica portabilă de nouă generație, care necesită flexibilitate, miniaturizare și integrare în materiale moi. Publicarea în Nature , sub titlul „Fiber Integrated Circuits Based on Multilayer Spin Stack Architecture”, subliniază caracterul revoluționar al acestei realizări. Autorii subliniază potențialul integrării acestor cipuri în textile pentru a crea haine inteligente cu funcții electronice complete. [...]
NASA pregătește misiunea Artemis II pentru 2026 - primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după 1972
NASA vizează lansarea Artemis II cel târziu în aprilie 2026 , potrivit BGR , într-un zbor cu echipaj uman care va duce astronauți în jurul Lunii pentru prima dată de la finalul programului Apollo, în 1972. Agenția intră astfel, în 2026, într-o etapă mai orientată spre execuție, după ani marcați de întârzieri, redesenări și reducerea riscurilor. Artemis II: primul zbor cu echipaj uman spre Lună după 1972 Misiunea Artemis II este descrisă ca un pas major în revenirea oamenilor la Lună. Un echipaj de patru astronauți va zbura la bordul capsulei Orion, cu lansare de la Kennedy Space Center (Florida), iar NASA „țintește” inclusiv o posibilă devansare a calendarului, deși termenul comunicat este „nu mai târziu de aprilie 2026”. Zborul ar urma să dureze 10 zile: Orion va face o buclă în jurul Lunii și se va întoarce pe Pământ, fără aselenizare. Scopul principal este testarea, cu oameni la bord, a sistemelor critice într-un mediu de spațiu profund: suport de viață, navigație, comunicații și alte subsisteme necesare pentru misiuni ulterioare. „Artemis II este mai mult decât o simplă repetiție tehnică. Este un constructor de încredere pentru misiunile Artemis ulterioare planificate să ducă astronauți pe suprafața Lunii, pe suprafața lui Marte și dincolo de acestea.” În logica NASA, Artemis II funcționează ca o validare operațională înaintea etapelor care implică activități pe suprafața Lunii. BGR notează și componenta de implicare publică: agenția a invitat oamenii să se înscrie pentru ca numele lor să „zboare” în jurul Lunii în timpul misiunii, un demers menit să crească conectarea publicului cu explorarea spațială. Tehnologiile care susțin Artemis II: comunicații optice cu laser pe Orion Un element tehnic cu impact direct asupra misiunilor cu echipaj este trecerea de la comunicații radio tradiționale la comunicații optice (cu laser), care folosesc impulsuri de lumină pentru a transmite mult mai multe date per transmisie. NASA a demonstrat deja Deep Space Optical Communication (DSOC) pe sonda Psyche, lansată în octombrie 2023, inclusiv prin recepția de date codate laser la distanțe record, performanțe îmbunătățite pe parcursul lui 2024 și 2025. Pentru Artemis II, NASA va trimite pe Orion sistemul Orion Artemis II Optical Communication System (O2O). În această configurație, echipajul ar urma să poată transmite pe durata misiunii flux video 4K (ultra-înaltă definiție), voce, proceduri, imagini și date științifice, ceea ce poate schimba modul în care sunt operate și documentate misiunile cu echipaj în spațiul profund. 2026, între revenirea la Lună și accelerarea programelor științifice În paralel cu Artemis II, NASA își aliniază pentru 2026 și alte inițiative majore, de la telescoape spațiale la programe de căutare a vieții în afara Pământului. BGR arată că, la începutul lui ianuarie 2026, agenția a anunțat că primește propuneri de la companii pentru tehnologii legate de Habitable Worlds Observatory (HWO), succesorul lui James Webb, proiectat să imagineze planete de tip terestru și să le analizeze atmosferele pentru semnături ale vieții. Tot în zona de știință, Nancy Grace Roman Space Telescope a trecut de la construcție la finalizare, cu integrarea componentelor majore încheiată și cu testele finale în desfășurare. Publicația notează că, deși telescopul este programat să devină operațional în mai 2027, există indicii că lansarea ar putea fi mutată în septembrie 2026, pe fondul progresului rapid al pregătirilor. Principalele schimbări evidențiate pentru 2026 includ: lansarea planificată a Artemis II, primul zbor cu echipaj uman în jurul Lunii după 1972; introducerea comunicațiilor optice (cu laser) pentru utilizare operațională, inclusiv pe Orion; accelerarea programului Habitable Worlds Observatory (HWO), cu contracte pe trei ani pentru șapte companii; finalizarea construcției și avansarea testelor pentru telescopul Nancy Grace Roman, cu posibilă lansare în 2026. Pentru NASA, miza imediată rămâne Artemis II : o misiune scurtă ca durată, dar critică pentru validarea sistemelor și pentru credibilitatea calendarului de revenire a oamenilor în proximitatea Lunii, înainte ca agenția să treacă la pașii care implică prezență pe suprafața selenară. [...]