Știri
Știri din categoria Tehnologie
O scăpare din HyperOS indică faptul că Xiaomi pregătește un pliabil cu format mai lat și mai compact, într-o zonă de design care ar viza direct viitoarele modele „Ultra” ale Apple și seria Galaxy Z Fold, potrivit Notebookcheck. Imaginile găsite într-o versiune nouă a Xiaomi Hyper Launcher sugerează că următorul pliabil al companiei ar putea veni într-un format diferit de Mix Fold 4 (2024), cu implicații practice pentru utilizare și pentru concurența din segmentul premium.
Notebookcheck notează că imaginile (nouă la număr) provin dintr-o versiune nouă a Xiaomi Hyper Launcher, componentă care ar urma să ruleze și pe viitorul pliabil ca parte din HyperOS. Un detaliu important este că „montajul” nu ar fi fals: o imagine din scăpare a fost suprapusă pe ecranul unui Huawei Pura X Max și „se potrivește” bine cu acel dispozitiv, ceea ce întărește ipoteza unui format apropiat.
Din interpretarea publicației, rezultă două direcții posibile pentru ecran:
Miza pentru utilizatori și pentru piață este una de ergonomie și productivitate: un pliabil mai lat și mai compact poate schimba felul în care sunt folosite aplicațiile (multitasking, tastare, consum de conținut) și poate repoziționa Xiaomi într-o categorie în care formatul devine un diferențiator major, nu doar specificațiile.
Publicația scrie că succesorul Mix Fold 4 „ar urma” să fie lansat anul acesta, iar numele vehiculate sunt „Xiaomi 18 Fold” sau „Xiaomi Mix Fold 5”. În paralel, sunt menționate și zvonuri despre:
Totuși, Notebookcheck subliniază implicit că informațiile sunt limitate și rămân la nivel de zvonuri, iar un lansare globală „s-ar putea” să nu fie în plan.
În același context, materialul menționează speculații potrivit cărora Xiaomi 18 Pro și Xiaomi 18 Pro Max ar putea ajunge în Europa pentru prima dată în 2026. Nu este prezentată o confirmare oficială și nici o legătură directă, certă, cu pliabilul discutat, dar indică o posibilă repoziționare a portofoliului Xiaomi pe piețele europene, dacă scenariul se materializează.
În acest moment, scăparea din HyperOS funcționează mai ales ca indiciu de direcție: Xiaomi pare să testeze un format de pliabil „mai compact și mai lat”, într-un an în care competiția pe segmentul premium ar urma să se intensifice.
Recomandate
Xiaomi a devansat calendarul Apple cu un pliabil care seamănă izbitor cu iPhone-ul pliabil din zvonuri , iar mutarea ridică miza competiției pe segmentul premium chiar înainte de evenimentele din septembrie, potrivit Gizmodo . Compania a prezentat la IFA 2026 , la Berlin, modelul Xiaomi 18 Fold, urmând să dezvăluie detaliile complete pe 7 septembrie, cu două zile înainte ca Apple să își anunțe noutățile pe 9 septembrie. Telefonul a fost expus „în spatele unei vitrine”, iar jurnaliștii nu au avut voie să îl atingă, astfel că impresiile despre ergonomie și calitatea construcției rămân, deocamdată, necunoscute. Din informațiile disponibile, designul ar fi foarte apropiat de randările 3D care circulă online despre primul iPhone pliabil: două colțuri rotunjite când e închis și patru când e deschis. Ce se știe tehnic despre Xiaomi 18 Fold Publicația notează câteva specificații și detalii de design, inclusiv dimensiunile ecranelor, citând GSMArena: ecran exterior de 5,38 inci; ecran interior de 7,58 inci; raport de aspect al ecranului interior de 2:1, ceea ce l-ar face „mai scurt și mai lat” decât Galaxy Z Fold 8, menționat cu ecran interior 4:3; modul foto spate în formă de „pastilă”, cu trei camere „optimizate Leica”, descrise ca fiind probabil principală, telefoto și ultra-wide; cameră frontală tip „hole-punch” (decupaj circular în ecran) în colțul din dreapta sus al ecranului interior, în timp ce iPhone-ul pliabil ar fi așteptat cu un decupaj similar, dar în stânga sus. Xiaomi a confirmat și că pliabilul folosește propriul cip Xring 03 . Gizmodo precizează că va fi nevoie de teste de performanță pentru a înțelege cum se compară cu viitorul A20 Pro de la Apple și cu Snapdragon 8 Elite Gen 5 de la Qualcomm. De ce contează: presiune competitivă, dar cu distribuție limitată Dincolo de asemănarea de design, miza este ritmul cu care Xiaomi încearcă să capitalizeze pe interesul creat în jurul unui iPhone pliabil încă neanunțat oficial, programând evenimentul propriu înaintea Apple. Totuși, Gizmodo avertizează că nu ar trebui să ne așteptăm ca Xiaomi 18 Fold să fie vândut în SUA, ceea ce limitează impactul direct într-una dintre cele mai mari piețe premium. Următorul reper este evenimentul Xiaomi din 7 septembrie, când compania promite detaliile complete; până atunci, rămân neclare aspecte esențiale precum experiența de utilizare, performanța reală și poziționarea comercială. [...]
Xiaomi împinge autonomia în zona „power bank” cu Poco X8 Power , un model de clasă medie cu baterie de 10.000 mAh, încărcare rapidă la 100 W și încărcare inversă de până la 27 W, potrivit Notebookcheck . Miza practică este dublă: telefonul promite utilizare îndelungată fără priză și poate alimenta și alte dispozitive, ceea ce îl apropie de un acumulator extern. Pe lângă capacitatea mare a bateriei, Xiaomi indică până la 29 de ore de streaming video, 45 de ore de utilizare Instagram sau 29 de zile în standby. Terminalul are sticlă Gorilla Glass Victus 2 pe față și un corp certificat IP69K (rezistență ridicată la apă și praf), iar în ciuda bateriei, grosimea este de 8,65 mm și greutatea de 229 g. Platforma hardware este Qualcomm Snapdragon 6 Gen 5 . Ecran, camere și suport software Poco X8 Power vine cu un ecran AMOLED de 6,83 inci, rată de reîmprospătare de 120 Hz și luminozitate maximă HDR de 3.500 niți. La capitolul foto, include o cameră frontală de 32 MP și un ansamblu pe spate cu cameră principală de 50 MP și ultra-wide de 8 MP. Telefonul este livrat cu Android 16 și este așteptat să primească cel puțin patru actualizări majore de Android, plus patch-uri de securitate timp de șase ani. Preț și disponibilitate: întâi India, restul încă neconfirmat Lansarea începe în India, cu două configurații: 8 GB RAM + 128 GB stocare: 32.999 rupii (349 dolari, aprox. 1.570 lei) 8 GB RAM + 256 GB stocare: 35.999 rupii (381 dolari, aprox. 1.715 lei) Detaliile despre lansarea internațională nu au fost confirmate în material. [...]
Intrarea Isar Aerospace pe orbită poate reduce dependența Europei de SpaceX pentru lansarea sateliților , într-un moment în care UE și guvernele europene caută capacitate proprie de acces la spațiu, potrivit Economica . Compania germană a anunțat că a plasat pe orbită o rachetă dezvoltată de sectorul privat, lansată din Europa continentală. Isar Aerospace, startup spațial bavarez cu sediul lângă München, a comunicat pe platforma X că reușita reprezintă „prima dată când o rachetă dezvoltată de sectorul privat a fost plasată pe orbită din Europa continentală”, declarație citată de AFP. Transmisia video către sol s-a întrerupt la 10 minute după decolare, după ce racheta a depășit raza maximă a conexiunii. Racheta Spectrum a mai fost lansată o dată, în martie anul trecut, dar atunci s-a prăbușit în mare la 30 de secunde după decolare. În actuala misiune, prezentatorii transmisiunii în direct au spus că racheta a atins o altitudine de aproximativ 100 de kilometri la puțin sub patru minute de la lansare, adică linia Kármán, considerată granița teoretică a spațiului. Ce urmărește compania: producție de serie și lansări pentru sateliți pe orbită joasă Odată ajunsă la producția de serie, Spectrum ar urma să plaseze sateliți civili și militari pe orbita joasă a Pământului, la câteva sute de kilometri de Terra. Isar Aerospace își propune să producă 40 de rachete pe an și spune că are deja comenzi până în 2028 în valoare de „câteva sute de milioane de dolari”, deși racheta nu este încă gata pentru producția de serie. Spectrum transporta o încărcătură utilă formată din cinci sateliți științifici de la mai multe universități și un experiment științific. Nu a fost imediat clar dacă sateliții au fost plasați cu succes pe orbită. Miza pentru Europa: autonomie de lansare și presiune pe costuri În prezent, Europa este „în mare măsură incapabilă” să lanseze sateliți folosind propria tehnologie, iar majoritatea sateliților europeni au fost lansați de SpaceX, aspect care nemulțumește companiile spațiale europene. Isar Aerospace a comparat ritmul de lansări: SUA a lansat 198 de rachete anul trecut, în timp ce Europa a lansat doar opt. Europa mizează pe concurența dintre Isar și alte companii pentru a coborî costurile de lansare, pe un model similar cu cel impus în SUA de SpaceX. În paralel, Arianespace operează de mult timp din Guyana Franceză, iar Ariane rămâne un vehicul de lansare mare, capabil să ducă sarcini utile mai grele inclusiv pe orbite geostaționare, la aproximativ 36.000 de kilometri de Pământ. Potrivit European Spaceflight, în acest an au avut loc patru lansări Ariane. Finanțare și pașii următori Compania are aproximativ 400 de angajați, iar guvernul german, UE și alte state europene au un interes strategic în succesul ei. Isar Aerospace a strâns până acum peste o jumătate de miliard de euro capital de investiții și a semnat recent un contract de 200 de milioane de euro cu Agenția Spațială Europeană (ESA) , în cadrul unui program menit să accelereze dezvoltarea vehiculelor de lansare europene. Isar Aerospace intenționează să efectueze alte lansări în acest an, iar construcția celei de-a treia rachete Spectrum este deja într-un stadiu foarte avansat. Înaintea lansării reușite, compania a avut mai multe amânări și opriri ale pregătirilor, inclusiv din cauza unei valve defecte, a unei situații de siguranță în zona de lansare și a unor probleme tehnice identificate ulterior (scurgere la un vas sub presiune și o altă problemă apărută în iunie). [...]
Apple analizează măsuri pentru a crește veniturile recurente din App Store , într-un demers care ar putea însemna costuri mai mari pentru dezvoltatori și, implicit, presiune suplimentară într-o relație deja tensionată cu industria și autoritățile, potrivit 9to5Mac . Informația pleacă din cea mai recentă ediție a newsletterului „Power On ”, semnat de Mark Gurman la Bloomberg, care spune că Apple „vrea să găsească modalități de a crește marjele și de a stoarce venituri recurente suplimentare din platformă”. Inițiativa ar fi împinsă în principal de noul CEO John Ternus și de Eddy Cue, vicepreședinte senior pe servicii. Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată nu este clar ce schimbări concrete ar putea implementa Apple în App Store. Materialul notează doar direcția: creșterea marjelor (adică reducerea costurilor și/sau majorarea veniturilor) și extinderea veniturilor recurente (încasări periodice, de tip abonament sau taxă anuală). Posibile măsuri discutate: costuri mai mici pentru Apple, taxe mai mari pentru dezvoltatori 9to5Mac enumeră câteva variante „posibile” prin care Apple ar putea crește marjele, fără a susține că acestea sunt deja decise: Reducerea sau eliminarea revizuirii manuale a aplicațiilor , proces considerat costisitor. O astfel de schimbare ar însemna mai multă automatizare, însă publicația notează că utilizatorii „probabil nu ar aprecia” o automatizare suplimentară a evaluării aplicațiilor. Majorarea taxei de membru în programul Apple Developer , care este în prezent de 99 dolari/an (aprox. 450 lei) . Introducerea unei taxe de tip abonament pentru dezvoltatorii mari, în funcție de trafic , pentru a transfera o parte din costurile de infrastructură către cei care generează volume mari. Legătura cu plecarea lui Phil Schiller Potrivit aceleiași relatări, acest efort ar fi fost „parte din motivul” pentru care Phil Schiller, executiv Apple de lungă durată, ar fi părăsit compania săptămâna trecută. Schiller a renunțat în 2020 la rolul de vicepreședinte senior pe marketing și a devenit Apple Fellow, poziție în care se ocupa și de App Store. Publicația spune că Schiller nu ar fi fost de acord cu direcția, considerând că astfel de mișcări ar putea irita și mai mult dezvoltatorii și guvernele, chiar dacă „nu a existat o explozie internă” pe subiect. De ce contează App Store este o componentă centrală a segmentului de servicii al Apple, iar orice schimbare care urmărește „stoarcerea” de venituri recurente poate afecta direct economia dezvoltatorilor: costuri fixe mai mari, noi taxe legate de trafic sau modificări de proces (revizuire) care pot schimba riscul operațional și reputațional al platformei. Deocamdată, rămâne la nivel de discuții și intenții raportate, fără un calendar sau un set de măsuri confirmate public. [...]
Intrarea senzorilor EEG în căști și ochelari mută discuția spre reguli pentru „neurodate”. O analiză preluată de Mediafax avertizează că neurotehnologia ar putea deveni discretă și banală în viața de zi cu zi, iar miza majoră va fi cine controlează informațiile rezultate din monitorizarea activității cerebrale. Tehnologia descrisă folosește senzori EEG (electroencefalografie) integrați în dispozitive purtabile pentru a detecta semnale asociate cu somnul, oboseala sau nivelul de concentrare. Dezvoltarea inteligenței artificiale face posibilă interpretarea unor tipare care, până recent, necesitau echipamente specializate. De la laborator la produse comerciale În material sunt menționate companii precum Neurable și NextSense , care comercializează deja dispozitive purtabile cu senzori EEG pentru monitorizarea activității cerebrale în contexte precum somnul sau oboseala. În paralel, Apple a depus în 2023 o cerere de brevet pentru AirPods echipate cu electrozi capabili să măsoare activitatea cerebrală. Este menționată și Meta, care a dezvoltat tehnologii ce folosesc semnale neuroelectrice provenite din activitatea musculară pentru controlul dispozitivelor, inclusiv al ochelarilor inteligenți. În această evoluție, rolul inteligenței artificiale este de a transforma semnale biologice colectate de senzori relativ ieftini în informații utilizabile de dispozitive digitale. „Nativi neurotehnologici” și normalizarea monitorizării Analiza citată ridică întrebarea ce se întâmplă cu o generație care crește considerând aceste tehnologii normale. Exemplul folosit: un copil care primește la 10 ani căști capabile să-i monitorizeze activitatea cerebrală ar putea să nu le perceapă ca „neurotehnologie”, ci ca pe un obiect obișnuit folosit pentru somn, studiu sau concentrare. Autorul propune termenul de „nativi neurotehnologici”, prin analogie cu „nativii digitali”, dar precizează că nu este vorba despre o generație uniformă sau despre o schimbare inevitabilă a modului în care funcționează creierul. Conceptul este prezentat ca un instrument pentru a formula din timp întrebările relevante pentru cercetare și societate. Miza: cine are acces la „neurodate” și unde e limita supravegherii Una dintre principalele probleme identificate este apariția „neurodatelor” – informații despre activitatea cerebrală – ca parte a ecosistemului de date biometrice și digitale. Materialul notează că, în anumite domenii, inclusiv în industrie, există deja dispozitive EEG folosite pentru monitorizarea oboselii angajaților, ceea ce deschide întrebări despre acces, scop și limite. În acest context, analiza pune problema diferenței dintre monitorizarea sănătății și supravegherea persoanei: cine poate vedea aceste date și în ce condiții. De ce regulile sunt presante Autorul susține că regulile nu ar trebui amânate până când toate răspunsurile științifice vor fi disponibile, deoarece infrastructura de utilizare a neurotehnologiei „este deja construită”. Sunt indicate trei direcții mari de cercetare: dezvoltarea tehnologică, efectele asupra cogniției și implicațiile sociale, inclusiv posibile efecte asupra identității, autoreglării și controlului impulsurilor la copii. Materialul ridică și o întrebare mai puțin intuitivă: cum s-ar putea schimba „vorbirea interioară” într-un mediu în care tehnologiile pot interpreta comunicarea fără cuvinte. [...]
Chuwi a listat în China o tabletă 2-în-1 de 12 inci, cu preț de la 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei), mizând pe un format convertibil la cost redus , potrivit IT Home . Dispozitivul „Cross 360” este deja disponibil pe JD.com în două configurații, cu diferența principală la stocare. Preț și configurații: diferența e la SSD Tableta este oferită în două variante, ambele cu 12 GB RAM: 12 GB RAM + 256 GB stocare: 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei ) – link pe preț: 2.299 yuani 12 GB RAM + 512 GB stocare: 2.499 yuani (aprox. 1.570 lei ) Specificații: Celeron N5095 și Windows 11 , într-un corp subțire Modelul folosește un șasiu din aliaj de aluminiu, cu grosime de 10 mm și greutate de 645 g . Ecranul este un LCD de 12 inci , cu rezoluție 2000×1200 și luminozitate de 300 niți . La interior, tableta vine cu procesor Intel Celeron N5095 , alături de 12 GB LPDDR4 și stocare M.2 SSD de 256 GB sau 512 GB. Publicația notează un TDP de până la 15 W (puterea termică maximă proiectată), iar conectivitatea include un port USB-C „full-function” (adică suportă mai multe funcții, nu doar încărcare). Sistemul de operare este Windows 11 . Pe partea foto, dispozitivul are o cameră frontală de 1 MP și una spate de 5 MP . De ce contează În zona tabletelor 2-în-1, combinația dintre Windows 11 , SSD M.2 și un format convertibil „360” la un preț de pornire de circa 1.450 lei poziționează produsul ca alternativă de buget pentru utilizare de bază (productivitate ușoară, consum media), cu compromisuri vizibile la camere și, implicit, la segmentul țintă. [...]
