Știri din categoria Digitalizare
Știri Digitalizare
Companiile mici preferă social media - 80% aleg Facebook pentru promovare
Aproape 80% dintre companiile mici din România se promovează pe rețelele de socializare , conform unui sondaj realizat de IMM România. Potrivit Europa FM , președintele IMM România, Florin Jianu , a subliniat că aceste companii se îndreaptă către instrumente cu un grad de vizibilitate mai mare, precum rețelele sociale, în detrimentul site-urilor proprii. În cadrul prezentării IMM Digital Index , Florin Jianu a menționat că, deși șase din zece antreprenori declară că dețin un site, majoritatea preferă să utilizeze rețelele de socializare pentru promovare. Această tendință reflectă o orientare către platforme cu o penetrare mai largă și include, de asemenea, integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și chatbot-urile. Facebook este rețeaua socială preferată de companiile mici, cu 80% dintre acestea utilizând platforma pentru promovare. Alte rețele populare includ Instagram, cu 42% dintre companii, urmată de WhatsApp , LinkedIn și TikTok , fiecare cu 25%. Aceste date au fost obținute din răspunsurile a 1.464 de patroni membri ai organizației IMM România. Raportul IMM Digital Index, ajuns la a șaptea ediție, continuă să monitorizeze prezența online a companiilor mici, oferind o imagine de ansamblu asupra tendințelor digitale în rândul acestora. [...]
Comisia Europeană desemnează consorțiul AREMIS – Archibus SC România - contract-cadru pe 6 ani
Comisia Europeană a desemnat consorțiul AREMIS – Archibus Solution Center România pentru un contract-cadru valabil șase ani, care vizează modernizarea și consolidarea mediului digital de lucru al instituției, potrivit forbes.ro . Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri competitive la nivel european și acoperă servicii de consultanță pentru „digital workplace” (ansamblul instrumentelor digitale folosite la muncă), dezvoltare, integrare, mentenanță, suport, actualizări, formare și documentație pentru platforma de management imobiliar și al spațiilor de lucru utilizată de Comisia Europeană. Platforma vizată este Archibus by Eptura, o soluție de tip IWMS (Integrated Workplace Management System), adică un sistem integrat pentru administrarea spațiilor, activelor și serviciilor asociate. Conform sursei, aceasta este deja implementată în cadrul Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Bruxelles (OIB), al Oficiului pentru Infrastructură și Logistică din Luxemburg (OIL) și al Direcției Generale pentru Interpretare (DG SCIC). Prin integrarea proceselor și a datelor operaționale, soluția ar urma să sprijine optimizarea utilizării resurselor, creșterea eficienței și reducerea costurilor, contribuind în același timp la obiectivele Comisiei Europene privind digitalizarea, transparența și sustenabilitatea. Forbes notează că selectarea consorțiului AREMIS – Archibus Solution Center România este prezentată ca un semnal pentru poziționarea României în ecosistemul IT instituțional european, în condițiile în care mandatul presupune operarea și dezvoltarea unor platforme critice, cu cerințe ridicate de securitate, stabilitate și trasabilitate. Echipele mixte ar urma să lucreze direct cu reprezentanții Comisiei Europene, cu livrare iterativă, testare și respectarea indicatorilor de performanță agreați. În declarații citate de sursă, Simon Gautry, Head of Workplace Digital Solutions la AREMIS Group, afirmă că organizația colaborează cu Comisia Europeană pe platforma Archibus de aproape zece ani, iar noul contract-cadru continuă acest parcurs. Octavian Rizea, Director de Dezvoltare al Archibus Solution Center România, susține că selecția confirmă „valoarea expertizei românești” în proiecte complexe și operare pe termen lung. Comisia Europeană are peste 32.000 de angajați în 27 de state membre, iar contractul se înscrie în strategia de modernizare a ecosistemului tehnologic pentru administrarea patrimoniului imobiliar și logistic al instituției, prin extinderea serviciilor bazate pe Archibus by Eptura. [...]
Digitalizarea urcă pe primul loc în bugete; 29% din alocări depășesc transformarea organizațională
73% dintre directorii financiari vor accelerarea digitalizării în departamentele financiare potrivit HotNews.ro , care citează studiul „CFO Priorities in an Era of Economic Turbulence” realizat de compania de consultanță Horváth , într-un context de incertitudine economică, presiuni pe costuri și volatilitate geopolitică. Concluzia centrală a cercetării este că firmele nu își reduc investițiile în transformare digitală, ci le accelerează. Digitalizarea și automatizarea sunt văzute ca principalul motor de eficiență în finanțe: 63% dintre directorii financiari le indică drept acceleratorul-cheie pentru funcția financiară. În plan strategic, pentru 2026, cea mai importantă prioritate devine armonizarea și standardizarea proceselor financiare, menționată de 87% dintre respondenți. Studiul subliniază că, pe fondul complexității operaționale și al cerințelor tot mai stricte de raportare, fragmentarea proceselor reduce atât eficiența, cât și capacitatea de control, iar standardizarea este considerată o condiție necesară pentru digitalizare. La nivel de bugete, transformarea digitală urcă pe primul loc în investițiile planificate pentru perioada următoare, cu 29% din alocări, peste transformarea organizațională (19%), potrivit studiului. Principalele repere evidențiate de Horváth includ: accelerarea digitalizării, vizată de 73% dintre directorii financiari; digitalizarea și automatizarea ca principal accelerator al eficienței, indicat de 63%; standardizarea proceselor financiare ca prioritate strategică pentru 2026, menționată de 87%; deficitul de competențe digitale ca obstacol major, cu impact asupra retenției și dezvoltării talentelor și cu accent pe formarea internă și colaborarea cu parteneri externi specializați. Studiul Horváth a fost realizat pe un eșantion de peste 240 de directori financiari din 22 de țări, inclusiv România, și își propune să contureze direcțiile care vor defini funcția financiară în următorii ani. [...]
Românii scapă de completarea Declarației Unice - ANAF introduce precompletarea din 2026
ANAF introduce Declarația Unică precompletată din 2026 , într-un efort de simplificare a procesului fiscal. Toți contribuabilii din România vor primi, începând cu anul 2026, o Declarație Unică precompletată, în baza datelor fiscale aferente veniturilor din 2025 , potrivit unui anunț făcut de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Măsura are ca scop reducerea birocrației și eficientizarea procesului de declarare a veniturilor și a contribuțiilor datorate statului. Declarația va fi transmisă cel târziu până la 31 martie 2026 și va conține deja informații esențiale precum veniturile realizate, impozitul pe venit datorat, baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și cele de sănătate (CASS), precum și sumele aferente acestor contribuții. Astfel, ANAF își propune să elimine o mare parte din sarcina administrativă a contribuabililor, în special a celor care nu au modificări fiscale majore de la un an la altul. Pe lângă această schimbare importantă, ANAF a lansat deja o versiune modernizată a Declarației Unice, care poate fi completată direct în browser, fără a mai fi nevoie de descărcarea vreunui program. După completare, documentul poate fi exportat în format PDF sau XML. Această actualizare este menită să îmbunătățească accesibilitatea și să reducă erorile frecvente apărute în completarea manuală. Totodată, autoritatea fiscală a introdus un formular de feedback , prin care utilizatorii pot semnala dificultăți tehnice, lipsuri sau pot sugera îmbunătățiri pentru formularul online. Acesta este disponibil pe site-ul oficial ANAF și reprezintă o tentativă de a implica direct contribuabilii în procesul de optimizare a sistemului fiscal digital. Ce se schimbă concret din 2026: Declarația Unică va fi transmisă precompletată cu date din bazele ANAF; Dispare obligația de a depune estimări privind veniturile sau recalculările CAS/CASS; Se reduc erorile de completare prin eliminarea intervenției manuale; Platforma devine mai prietenoasă , permițând completarea direct în browser; Feedback-ul utilizatorilor va influența dezvoltările ulterioare ale sistemului. Această digitalizare accelerată a interacțiunii cu ANAF vine într-un context mai larg de nemulțumire față de serviciile online ale statului. De exemplu, platforma Ghișeul.ro a fost recent blocată de două ori, chiar în timp ce circulau apeluri online pentru un boicot fiscal. Autoritățile au recunoscut problemele și au promis monitorizare și îmbunătățiri. În acest context, noul model de Declarație Unică pare să fie un pas concret în direcția unei administrații fiscale mai moderne și mai ușor de folosit. [...]
Inactivarea fiscală devine automatizată din 2026; aproape 500.000 de contribuabili sunt în vizorul ANAF
Aproape 500.000 de contribuabili riscă inactivarea fiscală din 2026 dacă nu depun la timp situațiile financiare , avertizează o analiză realizată de EY România . Conform documentului, peste 462.000 de contribuabili nu și-au îndeplinit obligațiile de raportare financiară, iar dintre aceștia, mai mult de 120.000 au deja datorii la stat. Legea nr. 239/2023 , care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, prevede că firmele care nu depun situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la expirarea termenului legal, nu au cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului, pot fi declarate inactive fiscal. Măsura urmărește combaterea evaziunii fiscale și creșterea transparenței, însă lipsa unor clarificări legale generează incertitudine. EY atrage atenția că legea nu include prevederi tranzitorii, ceea ce ar putea permite autorităților fiscale să aplice sancțiuni retroactive pentru bilanțurile nedepuse aferente anilor anteriori. Deși există argumente juridice că măsura ar trebui aplicată doar după intrarea în vigoare a legii, în lipsa unei poziții oficiale, persistă riscul interpretărilor arbitrare. Consecințele inactivității fiscale sunt semnificative. Contribuabilii inactivi trebuie să plătească în continuare taxe și contribuții, însă pierd dreptul de a deduce TVA-ul și cheltuielile aferente achizițiilor. Totodată, partenerii lor comerciali nu pot deduce la rândul lor aceste cheltuieli, ceea ce poate afecta relațiile de afaceri și fluxurile financiare. În plus, statutul de inactiv este înscris în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, afectând negativ imaginea publică, accesul la credite și evaluarea de risc fiscal. Procesul de reactivare este complicat și poate întârzia reluarea activității normale. Pentru a evita sancțiunile, consultanții EY recomandă firmelor să își îmbunătățească procesele de raportare financiară, să aloce resurse suficiente pentru respectarea termenelor legale și să adopte soluții digitale de contabilitate, în colaborare cu auditori și experți fiscali. [...]