Știri
Știri din categoria Retail
Cheltuielile de peste 42 mld. euro din retailul modern în 2025 arată o piață care crește mai repede decât inflația, dar care intră în 2026 cu semne de frânare pe fondul scăderii puterii de cumpărare, potrivit Economedia, care citează studiul „Romania Retail Snapshot 2026” realizat de Cushman & Wakefield Echinox.
În 2025, românii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro (aprox. 210 miliarde lei) în marile lanțuri de retail, cu 5,6% mai mult decât în 2024 și cu 77% peste nivelul din 2019. Analiza se bazează pe rezultatele financiare ale 125 de companii din 13 categorii de retail, care operează împreună peste 8.000 de magazine.
Supermarketurile și hipermarketurile au rămas principalul motor al pieței, cu vânzări de 25,7 miliarde de euro (aprox. 128,5 miliarde lei) în 2025, în creștere cu 6,9% față de anul anterior, ceea ce înseamnă peste 60% din cifra de afaceri totală analizată.
Alte segmente, conform studiului:
Cele mai mari creșteri procentuale au fost în Cosmetice (+12,8%) și Food & Beverage (+11,2%). Consultanții leagă această evoluție de o orientare mai puternică spre produse de îngrijire personală, experiențe și socializare.
„Rezultatele din 2025 confirmă capacitatea pieței de retail de a genera creștere chiar și într-un context economic complex. Dincolo de performanța segmentului alimentar, observăm o accelerare puternică în categorii precum Cosmetice și Food & Beverage”, a declarat Dana Radoveneanu, Head of Retail Agency la Cushman & Wakefield Echinox.
11 dintre cele 13 categorii analizate au raportat creșteri ale cifrei de afaceri în 2025, pe fondul deschiderii de noi magazine, al creșterii vânzărilor în unitățile fizice și al extinderii activității online, potrivit consultanților.
În paralel, dezvoltatorii imobiliari au continuat investițiile în centre comerciale și parcuri de retail. În perioada 2025 – primul semestru din 2026 au fost finalizate proiecte care au adăugat aproximativ 266.000 mp de spații comerciale (proiecte noi și extinderi). Doar în prima jumătate a lui 2026 au fost livrați circa 60.000 mp, prin extinderea unui centru comercial și inaugurarea a patru parcuri de retail în București, Bacău, Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin.
Stocul de retail modern din România a ajuns la aproximativ 4,92 milioane mp, din care circa 1,34 milioane mp în București.
Studiul plasează expansiunea din retail într-un context economic mai dificil în 2026: în primul semestru, PIB-ul României s-a contractat cu 0,8%, inflația anuală a ajuns la 10,4%, iar vânzările din retail au scăzut cu 5,6% în perioada analizată, pe fondul reducerii puterii de cumpărare.
Pe piața chiriilor, valorile „prime” (cele mai ridicate, pentru spații considerate de top) au rămas stabile: în București, chiriile pentru spațiile comerciale de pe Calea Victoriei și din centrele comerciale dominante ajung la aproximativ 90 euro/mp/lună (aprox. 450 lei/mp/lună), iar în marile orașe regionale maximul este între 50 și 65 euro/mp/lună (aprox. 250–325 lei/mp/lună) pentru spații de 100–200 mp la parter.
Recomandate
Cheltuielile românilor în retailul modern au trecut de 42 mld. euro în 2025 , iar peste 60% din această sumă a mers către supermarketuri și hipermarketuri, potrivit datelor citate de HotNews . Dimensiunea și structura cheltuielilor arată că, în pofida unui context economic dificil, „ancora” alimentară rămâne principalul motor de trafic și vânzări în malluri și parcuri de retail. Românii au cheltuit anul trecut peste 42 miliarde de euro (aprox. 210 miliarde lei) în marile lanțuri de retail, sumă cu 5,6% mai mare față de 2024 și cu 77% peste nivelul din 2019, conform studiului „Romania Retail Snapshot 2026”, realizat pe baza rezultatelor financiare a 125 de companii din 13 domenii. În medie lunară, cheltuielile în malluri au fost de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în 2025. Cine a tras piața: alimentarul rămâne lider, dar cresc și categoriile „de experiență” Segmentul supermarketurilor și hipermarketurilor și-a consolidat poziția de lider, cu vânzări de 25,7 miliarde euro (aprox. 128,5 miliarde lei), în creștere cu 6,9% față de anul precedent, reprezentând peste 60% din cifra de afaceri totală analizată. Alte evoluții menționate în analiză: DIY (bricolaj): 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei), +4,8%; Electro-IT: 3,6 miliarde euro (aprox. 18 miliarde lei), la un nivel similar cu 2024; Fashion: 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei), +3,3%; Cosmetice: +12,8% (cel mai accelerat ritm dintre categoriile menționate); Food & Beverage: +11,2%. Consultanții Cushman & Wakefield Echinox interpretează creșterile din cosmetice și zona de restaurante/cafenele ca semn al diversificării consumului și al interesului retailerilor pentru extindere în proiecte comerciale mari. De ce contează pentru companii: expansiunea se sprijină pe spații noi, într-un context macro mai slab Potrivit consultanților, creșterea veniturilor marilor retaileri a fost susținută atât de deschideri de noi magazine, cât și de avansul vânzărilor în magazinele fizice, respectiv de extinderea în online a unor operatori. Pe partea de infrastructură comercială, dezvoltatorii au livrat în perioada 2025–S1 2026 proiecte totalizând aproximativ 266.000 mp de spații noi de retail (scheme noi și extinderi). În prima jumătate din 2026, au fost adăugați circa 60.000 mp, prin extinderea unui centru comercial și inaugurarea a patru retail parkuri în orașe precum București, Bacău, Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin. Toate acestea vin pe fondul unei economii sub presiune: România a avut o contracție de 0,8% a PIB în primul semestru din 2026, iar inflația anuală a ajuns la 10,4%, context în care este menționată și o scădere de 5,6% a vânzărilor de retail în perioada analizată. Chiriile „prime” rămân stabile Piața de retail modern a ajuns la un stoc de aproximativ 4,92 milioane mp, din care circa 1,34 milioane mp în București. La nivel de chirii, valorile „prime” (de referință pentru cele mai bune spații) sunt indicate la aproximativ 90 euro/mp/lună în Calea Victoriei și în centrele comerciale dominante din București, iar în marile orașe regionale la 50–65 euro/mp/lună pentru spații de circa 100–200 mp la parter. În ansamblu, datele sugerează că retailerii își pot susține planurile de extindere mai ales acolo unde alimentarul rămâne motorul principal, iar categoriile cu ritmuri mari (cosmetice, food & beverage) adaugă creștere incrementală și motive de vizitare pentru centrele comerciale. [...]
Golden Goose își pregătește intrarea în România prin deschiderea primului magazin în București , iar recrutările indică un model de retail axat pe servicii de personalizare, nu doar pe vânzarea de produse , potrivit Economedia . Brandul italian de lux, cunoscut pentru sneakerșii cu aspect intenționat „uzat”, a publicat mai multe anunțuri de angajare pentru viitoarea unitate din Capitală. Lista de roluri sugerează că deschiderea se apropie și că magazinul va funcționa cu o echipă completă, de la vânzări la management. Ce posturi recrutează și ce spune asta despre formatul magazinului Compania caută: Store Manager Floor Manager Sales Assistant „Sneaker Maker” – un rol mai puțin obișnuit pentru retailul local În descrierea postului, „Sneaker Maker” este prezentat ca un consultant care lucrează direct cu clienții pentru a transforma produsele în piese unice, printr-o experiență de „co-creation” (co-creare). Activitatea include realizarea de desene și ilustrații pe pantofi cu markere, acuarele sau vopsele acrilice, mici broderii și cusături, precum și ghidarea clientului în procesul de personalizare. Cerințele includ vorbirea limbilor română și engleză, aptitudini artistice, experiență în relația cu clienții și disponibilitatea de a utiliza aplicațiile digitale dezvoltate de Golden Goose pentru gestionarea relației cu consumatorii. Accent pe operațiuni și dezvoltarea bazei de clienți Pentru poziția de Store Manager, compania menționează responsabilități precum atingerea obiectivelor comerciale, coordonarea echipei, dezvoltarea bazei de clienți și promovarea serviciilor de personalizare, descrise ca element central al experienței în magazin. Rolul include și coordonarea activității operaționale, respectarea standardelor globale și dezvoltarea relațiilor cu comunitatea locală pentru atragerea de noi clienți. Context: dimensiunea companiei și poziționarea în piață Fondată la Veneția în 2000, Golden Goose este un nume important în segmentul sneakerșilor premium, recunoscut pentru estetica „lived-in” (aspect deliberat uzat). Produsele se vând, în funcție de model, la prețuri de câteva sute de euro. Compania a încheiat anul 2025 cu venituri de 734 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei), în creștere cu 15% față de anul precedent, și opera 232 de magazine la nivel mondial, cu peste 2.000 de angajați. [...]
Kaufland monetizează parcarea prin abonamente de până la 3.600 lei/an , într-o mișcare care transformă un serviciu „gratuit” pentru clienți într-o sursă de venit și o soluție de acces într-o zonă cu deficit de locuri. Potrivit Economica , inițiativa a fost introdusă la magazinul Kaufland din zona Colentina, București. Retailerul își justifică decizia prin dificultatea de a găsi un loc de parcare în zonă, conform anunțului afișat la intrarea în magazin. „Știm cât de dificil este să găsești un loc liber în zonă. Pentru a-ți oferi o soluție sigură și rapidă, am lansat opțiunea de abonamente dedicată pentru clienții noștri.” Cât costă abonamentele și cum se obțin Conform informațiilor din magazin, tarifele sunt: 400 de lei pentru o lună 1.125 de lei pentru trei luni 2.100 de lei pentru șase luni 3.600 de lei pentru un an Locurile sunt alocate în ordinea solicitărilor, iar abonamentele se încheie la biroul de informații al magazinului. De ce contează pentru piață Măsura este una dintre puținele situații în care un mare retailer din România monetizează parcarea destinată clienților prin abonamente pe termen lung. În cartierele aglomerate din București, unde locurile sunt insuficiente, astfel de spații pot deveni o alternativă și pentru locuitorii din apropiere, nu doar pentru cei care vin la cumpărături. [...]
Realocarea bugetelor de vacanță ale românilor către Bulgaria și alte destinații externe pune presiune pe oferta de pe litoralul local , pe fondul diferenței mari de capacitate în regim all inclusive și al schimbărilor din zona tichetelor de vacanță, potrivit Ziarul Financiar . IRI Travel , touroperator care lucrează exclusiv prin agenții partenere, a raportat pentru litoralul bulgăresc vânzări de peste 50 mil. euro (aprox. 250 mil. lei) în 2025 și o creștere de peste 30% a rezervărilor la hotelurile de 4 și 5 stele. Sezonul 2026, spune CEO-ul IRI Travel, Lucian Bădîrcea , a început „foarte bine” încă din toamna lui 2025, cu luni puternice pentru rezervări timpurii (octombrie–decembrie) și o continuare în ianuarie, urmate de o stagnare din februarie, mai vizibilă din martie. Per ansamblu, compania rămâne încrezătoare că anul va fi unul bun. De ce contează: diferența de ofertă la all inclusive mută cererea Unul dintre motoarele schimbării este migrarea cererii către segmentul superior (4–5 stele), unde Bulgaria are un avantaj de volum și de produs turistic. În timp ce hotelierii bulgari reconstruiesc unități vechi de 3 stele și le reclasifică la 4–5 stele cu all inclusive, pe litoralul românesc oferta rămâne mult mai mică. „Anul acesta vor opera pe litoralul românesc în jur de 60 de hoteluri cu all inclusive, în schimb în Bulgaria sunt peste 300 cu all inclusive sau ultra all inclusive.” În viziunea lui Bădîrcea, extinderea conceptului all inclusive, împreună cu facilități pentru copii, parcuri acvatice și programe de animație, ar putea reduce decalajul de atractivitate. Rezervări mai devreme și discounturi mari: „early booking” devine standard Un alt trend consolidat este mutarea deciziei de cumpărare cu șase–opt luni înainte de sejur, stimulată de ofertele de tip „early booking” (rezervare timpurie) lansate încă din toamnă de hotelierii bulgari, cu reduceri de până la 40–45% din prețul standard. „Cine face rezervarea în decembrie, ianuarie sau februarie poate să obțină vacanța cu o reducere de 40-45%.” Efectul economic pentru piață este dublu: o parte mai mare din bugetele de vacanță se „angajează” din timp (cu impact asupra cash-flow-ului în turism), iar disponibilitatea la hotelurile cele mai căutate se epuizează mai rapid. Tichetele de vacanță și fragmentarea concediilor schimbă mixul de destinații Reducerea valorii tichetelor de vacanță a influențat direct destinația vacanței principale, în condițiile în care acestea nu pot fi folosite în afara țării. În exemplul dat de CEO-ul IRI Travel, în anii anteriori un cuplu de bugetari acoperea cu circa 3.200 de lei cinci nopți la un hotel de 3 stele cu demipensiune pe litoralul românesc, însă un plafon mai mic nu mai susține același tip de sejur. Consecința: vacanța principală de vară (5–7 nopți) este mutată mai des în străinătate, iar tichetele sunt folosite pentru escapade mai scurte în România (munte, balnear, litoral, în special în weekend). Din această logică derivă și fragmentarea: în locul unei singure vacanțe apar două sau trei sejururi scurte, plasate în perioade promoționale (minivacanțe, iunie cu reduceri, iulie, final de august în sudul Bulgariei). Context operațional: rute schimbate pe exotice, distribuție preponderent offline Pe destinațiile exotice, creșterea este de 10–15%, iar rutele aeriene s-au reconfigurat din cauza tensiunilor din Golf: zborurile nu mai trec prin Doha și Dubai, ci prin Istanbul sau hub-uri europene. La nivel de distribuție, IRI Travel rămâne puternic dependentă de rețeaua de agenții: 99% din activitate trece prin circa 1.500 de agenții partenere. Pentru 2027, compania spune că au apărut deja primele solicitări pentru programele de Revelion și sejururile de schi, un indiciu că rezervările timpurii se extind și către alte produse turistice, nu doar către vacanța de vară. [...]
Yum China accelerează extinderea formatului Pizza Hut Burger Bar la 500–600 de puncte de vânzare până la finalul lui 2026 , mizând pe cererea tot mai mare pentru mese rapide și mai ieftine într-o Chină în care consumatorii rămân prudenți cu cheltuielile, potrivit Economica . Formatul Pizza Hut Burger Bar — o tejghea de burgeri operată lângă un restaurant Pizza Hut existent — a depășit 200 de puncte de vânzare în doar șase luni, iar ținta anunțată ar însemna circa 10% din rețeaua totală de magazine Pizza Hut a companiei. De ce contează: burgerul devine „masa portabilă” a consumatorului prudent Interesul pentru burgeri este pus în contextul unor schimbări mai ample în obiceiurile de consum din China: gospodării mai mici și incertitudine economică, care țin cheltuielile sub control și favorizează „mese portabile, mai ieftine”, notează Agerpres, citând un reportaj Reuters. În acest cadru, burgerii trec de la o nișă a fast-food-ului occidental la unul dintre cele mai disputate segmente din piața restaurantelor. Analistul Zhu Danpeng leagă atractivitatea și de preț, într-un moment în care consumatorii caută opțiuni consistente, dar accesibile. „Este o alegere cu un bun raport calitate-preţ”, a spus Zhu. Piața: creștere pe fast-food occidental și preferință ridicată pentru burgeri Piața de fast-food occidental din China a fost evaluată la 499,65 miliarde de yuani (74,1 miliarde de dolari, aprox. 333 miliarde de lei) în 2025 și este așteptată să ajungă la 587,09 miliarde de yuani în 2027, potrivit iiMedia Research, în pofida provocărilor recente pentru multe branduri globale. Datele citate indică și o preferință puternică pentru burgeri: 55% dintre respondenți îi aleg. Categoria burgerilor era evaluată la 18,4 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde de lei) în 2025 și ar urma să crească cu 8,7% anual până în 2035, potrivit Emergen Research. Concurența se intensifică: intrări noi și planuri agresive de expansiune Pe fondul acestei tendințe, apar jucători noi și inițiative de extindere: Haidilao a intrat pe segment cu Huanxianbao („Fresh Burger”), un lanț care vinde burgeri, dar și pizza, paste și pui prăjit. Lanțul de cafenele M Stand a deschis puncte de vânzare axate pe burgeri în unele orașe. Five Guys a deschis restaurante la Beijing, iar consumatorii au așteptat peste două ore pentru a fi serviți. Wendy’s a anunțat în luna mai că vrea să intre în China și să deschidă până la 1.000 de restaurante francizate în următorul deceniu. În paralel, lanțuri autohtone precum Tasiting concurează cu McDonald’s, KFC (Yum China) și Shake Shack, într-o piață în care „masa individuală” și viteza de servire devin criterii centrale de alegere. [...]
Nibiru își schimbă rapid modelul de operare spre „destinație de familie” , cu program extins și activități dedicate copiilor, după ce organizatorii spun că peste 60% dintre vizitatorii din primele două săptămâni au fost familii, potrivit HotNews . Ajustarea are consecințe directe pentru retailul și serviciile din interior: fluxuri mai lungi în timpul zilei, consum distribuit pe mai multe intervale orare și o ofertă care nu mai depinde exclusiv de concertele de seară. Accesul pe Promenadă: biletul devine voucher de consum Punctul central al conceptului este Promenada Nibiru , de unde se „ramifică” restul zonelor. Conform articolului, biletul costă 25 de lei dacă este cumpărat online până la ora 00:00, cu o zi înainte de vizită, iar suma se transformă în voucher pentru băuturi consumate în interior. În preț intră accesul la Promenadă, concerte live, zone de divertisment și la „peste 30 de restaurante și cafenele”. Din Promenadă se face accesul către mai multe zone tematice, inclusiv Nibiru Arena, Berăria, Hype Play, Parcul de Distracții, Muzeul Planetelor, Fashion District și zona sportivă. Program mutat mai devreme și extins pentru copii Schimbarea operațională majoră descrisă este trecerea de la un loc perceput inițial ca „de seară” la unul care începe mai devreme și țintește explicit familiile. Organizatorii afirmă că au modificat programul în timpul sezonului, au extins activitățile pentru copii în toate zilele săptămânii și au mutat ora obișnuită de deschidere la 17:00. Pentru weekendul de Sfânta Maria (14–16 august), Nibiru ar urma să deschidă de la ora 10:00, cu o ofertă care include, între altele: Hype Play, descris ca un spațiu de joacă de aproximativ 5.000 mp; Parcul de Distracții, trenuleț, Muzeul Planetelor; TaranTerra (expoziție cu reptile și animale exotice); activități pe Promenadă (teatru de păpuși, pictură pe față, mascote, muzică și dans). Retail și food: mix de branduri mari și ofertă „de litoral” Zona de mâncare este prezentată ca un mix de lanțuri cunoscute și produse specifice consumului de vacanță, cu exemple precum KFC, Taco Bell, Domino’s, Dabo, Shaormeria Băneasa, Japanos, Cartofisserie, dar și mici, noodles, pljeskavica, „pizza al taglio”, deserturi și înghețată. Pentru cumpărături, Fashion District include branduri precum Made by Society, Bogas, Southside, Grim, MAWS și Eau Dubai, potrivit aceleiași surse. Weekendul 14–16 august: program dens, de la show-uri aeriene la festivalul Stardust În perioada 14–16 august, Nibiru combină „Zilele Mării”, programul pentru copii, show-uri aeriene, concerte și festivalul Stardust. În program apar show-uri aviatice ale Șoimilor României (menționate la 17:00 și 20:00 pe 14 august), iar pe 16 august sunt menționați parașutiștii Blue Wings și demonstrațiile aeriene The Pelicans, alături de activități realizate împreună cu MApN. Pe partea de muzică, articolul enumeră artiști precum Delia, Antonia, The Motans, Alina Eremia, Smiley, Connect-R, iar în zona de nostalgie ’90–2000, nume precum Haddaway, Corona și ATC. Dimensiunea proiectului: investiție și ținte de trafic Organizatorii spun că au depășit un milion de vizite în primele 29 de zile și că ținta pentru finalul sezonului, pe 30 august, este de două milioane. Prima fază a proiectului este descrisă ca o investiție privată de peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei). Pentru 2027, planurile menționate includ îmbunătățiri la transport, parcare, acces și gestionarea fluxurilor, plus atragerea mai multor vizitatori din afara României—semnal că modelul este tratat ca un „test” care se ajustează din mers, cu impact direct asupra modului în care sunt gândite vânzările și serviciile din interior. [...]
