Știri
Știri din categoria Retail
Realocarea bugetelor de vacanță ale românilor către Bulgaria și alte destinații externe pune presiune pe oferta de pe litoralul local, pe fondul diferenței mari de capacitate în regim all inclusive și al schimbărilor din zona tichetelor de vacanță, potrivit Ziarul Financiar. IRI Travel, touroperator care lucrează exclusiv prin agenții partenere, a raportat pentru litoralul bulgăresc vânzări de peste 50 mil. euro (aprox. 250 mil. lei) în 2025 și o creștere de peste 30% a rezervărilor la hotelurile de 4 și 5 stele.
Sezonul 2026, spune CEO-ul IRI Travel, Lucian Bădîrcea, a început „foarte bine” încă din toamna lui 2025, cu luni puternice pentru rezervări timpurii (octombrie–decembrie) și o continuare în ianuarie, urmate de o stagnare din februarie, mai vizibilă din martie. Per ansamblu, compania rămâne încrezătoare că anul va fi unul bun.
Unul dintre motoarele schimbării este migrarea cererii către segmentul superior (4–5 stele), unde Bulgaria are un avantaj de volum și de produs turistic. În timp ce hotelierii bulgari reconstruiesc unități vechi de 3 stele și le reclasifică la 4–5 stele cu all inclusive, pe litoralul românesc oferta rămâne mult mai mică.
„Anul acesta vor opera pe litoralul românesc în jur de 60 de hoteluri cu all inclusive, în schimb în Bulgaria sunt peste 300 cu all inclusive sau ultra all inclusive.”
În viziunea lui Bădîrcea, extinderea conceptului all inclusive, împreună cu facilități pentru copii, parcuri acvatice și programe de animație, ar putea reduce decalajul de atractivitate.
Un alt trend consolidat este mutarea deciziei de cumpărare cu șase–opt luni înainte de sejur, stimulată de ofertele de tip „early booking” (rezervare timpurie) lansate încă din toamnă de hotelierii bulgari, cu reduceri de până la 40–45% din prețul standard.
„Cine face rezervarea în decembrie, ianuarie sau februarie poate să obțină vacanța cu o reducere de 40-45%.”
Efectul economic pentru piață este dublu: o parte mai mare din bugetele de vacanță se „angajează” din timp (cu impact asupra cash-flow-ului în turism), iar disponibilitatea la hotelurile cele mai căutate se epuizează mai rapid.
Reducerea valorii tichetelor de vacanță a influențat direct destinația vacanței principale, în condițiile în care acestea nu pot fi folosite în afara țării. În exemplul dat de CEO-ul IRI Travel, în anii anteriori un cuplu de bugetari acoperea cu circa 3.200 de lei cinci nopți la un hotel de 3 stele cu demipensiune pe litoralul românesc, însă un plafon mai mic nu mai susține același tip de sejur.
Consecința: vacanța principală de vară (5–7 nopți) este mutată mai des în străinătate, iar tichetele sunt folosite pentru escapade mai scurte în România (munte, balnear, litoral, în special în weekend). Din această logică derivă și fragmentarea: în locul unei singure vacanțe apar două sau trei sejururi scurte, plasate în perioade promoționale (minivacanțe, iunie cu reduceri, iulie, final de august în sudul Bulgariei).
Pe destinațiile exotice, creșterea este de 10–15%, iar rutele aeriene s-au reconfigurat din cauza tensiunilor din Golf: zborurile nu mai trec prin Doha și Dubai, ci prin Istanbul sau hub-uri europene. La nivel de distribuție, IRI Travel rămâne puternic dependentă de rețeaua de agenții: 99% din activitate trece prin circa 1.500 de agenții partenere.
Pentru 2027, compania spune că au apărut deja primele solicitări pentru programele de Revelion și sejururile de schi, un indiciu că rezervările timpurii se extind și către alte produse turistice, nu doar către vacanța de vară.
Recomandate
Yum China accelerează extinderea formatului Pizza Hut Burger Bar la 500–600 de puncte de vânzare până la finalul lui 2026 , mizând pe cererea tot mai mare pentru mese rapide și mai ieftine într-o Chină în care consumatorii rămân prudenți cu cheltuielile, potrivit Economica . Formatul Pizza Hut Burger Bar — o tejghea de burgeri operată lângă un restaurant Pizza Hut existent — a depășit 200 de puncte de vânzare în doar șase luni, iar ținta anunțată ar însemna circa 10% din rețeaua totală de magazine Pizza Hut a companiei. De ce contează: burgerul devine „masa portabilă” a consumatorului prudent Interesul pentru burgeri este pus în contextul unor schimbări mai ample în obiceiurile de consum din China: gospodării mai mici și incertitudine economică, care țin cheltuielile sub control și favorizează „mese portabile, mai ieftine”, notează Agerpres, citând un reportaj Reuters. În acest cadru, burgerii trec de la o nișă a fast-food-ului occidental la unul dintre cele mai disputate segmente din piața restaurantelor. Analistul Zhu Danpeng leagă atractivitatea și de preț, într-un moment în care consumatorii caută opțiuni consistente, dar accesibile. „Este o alegere cu un bun raport calitate-preţ”, a spus Zhu. Piața: creștere pe fast-food occidental și preferință ridicată pentru burgeri Piața de fast-food occidental din China a fost evaluată la 499,65 miliarde de yuani (74,1 miliarde de dolari, aprox. 333 miliarde de lei) în 2025 și este așteptată să ajungă la 587,09 miliarde de yuani în 2027, potrivit iiMedia Research, în pofida provocărilor recente pentru multe branduri globale. Datele citate indică și o preferință puternică pentru burgeri: 55% dintre respondenți îi aleg. Categoria burgerilor era evaluată la 18,4 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde de lei) în 2025 și ar urma să crească cu 8,7% anual până în 2035, potrivit Emergen Research. Concurența se intensifică: intrări noi și planuri agresive de expansiune Pe fondul acestei tendințe, apar jucători noi și inițiative de extindere: Haidilao a intrat pe segment cu Huanxianbao („Fresh Burger”), un lanț care vinde burgeri, dar și pizza, paste și pui prăjit. Lanțul de cafenele M Stand a deschis puncte de vânzare axate pe burgeri în unele orașe. Five Guys a deschis restaurante la Beijing, iar consumatorii au așteptat peste două ore pentru a fi serviți. Wendy’s a anunțat în luna mai că vrea să intre în China și să deschidă până la 1.000 de restaurante francizate în următorul deceniu. În paralel, lanțuri autohtone precum Tasiting concurează cu McDonald’s, KFC (Yum China) și Shake Shack, într-o piață în care „masa individuală” și viteza de servire devin criterii centrale de alegere. [...]
Nibiru își schimbă rapid modelul de operare spre „destinație de familie” , cu program extins și activități dedicate copiilor, după ce organizatorii spun că peste 60% dintre vizitatorii din primele două săptămâni au fost familii, potrivit HotNews . Ajustarea are consecințe directe pentru retailul și serviciile din interior: fluxuri mai lungi în timpul zilei, consum distribuit pe mai multe intervale orare și o ofertă care nu mai depinde exclusiv de concertele de seară. Accesul pe Promenadă: biletul devine voucher de consum Punctul central al conceptului este Promenada Nibiru , de unde se „ramifică” restul zonelor. Conform articolului, biletul costă 25 de lei dacă este cumpărat online până la ora 00:00, cu o zi înainte de vizită, iar suma se transformă în voucher pentru băuturi consumate în interior. În preț intră accesul la Promenadă, concerte live, zone de divertisment și la „peste 30 de restaurante și cafenele”. Din Promenadă se face accesul către mai multe zone tematice, inclusiv Nibiru Arena, Berăria, Hype Play, Parcul de Distracții, Muzeul Planetelor, Fashion District și zona sportivă. Program mutat mai devreme și extins pentru copii Schimbarea operațională majoră descrisă este trecerea de la un loc perceput inițial ca „de seară” la unul care începe mai devreme și țintește explicit familiile. Organizatorii afirmă că au modificat programul în timpul sezonului, au extins activitățile pentru copii în toate zilele săptămânii și au mutat ora obișnuită de deschidere la 17:00. Pentru weekendul de Sfânta Maria (14–16 august), Nibiru ar urma să deschidă de la ora 10:00, cu o ofertă care include, între altele: Hype Play, descris ca un spațiu de joacă de aproximativ 5.000 mp; Parcul de Distracții, trenuleț, Muzeul Planetelor; TaranTerra (expoziție cu reptile și animale exotice); activități pe Promenadă (teatru de păpuși, pictură pe față, mascote, muzică și dans). Retail și food: mix de branduri mari și ofertă „de litoral” Zona de mâncare este prezentată ca un mix de lanțuri cunoscute și produse specifice consumului de vacanță, cu exemple precum KFC, Taco Bell, Domino’s, Dabo, Shaormeria Băneasa, Japanos, Cartofisserie, dar și mici, noodles, pljeskavica, „pizza al taglio”, deserturi și înghețată. Pentru cumpărături, Fashion District include branduri precum Made by Society, Bogas, Southside, Grim, MAWS și Eau Dubai, potrivit aceleiași surse. Weekendul 14–16 august: program dens, de la show-uri aeriene la festivalul Stardust În perioada 14–16 august, Nibiru combină „Zilele Mării”, programul pentru copii, show-uri aeriene, concerte și festivalul Stardust. În program apar show-uri aviatice ale Șoimilor României (menționate la 17:00 și 20:00 pe 14 august), iar pe 16 august sunt menționați parașutiștii Blue Wings și demonstrațiile aeriene The Pelicans, alături de activități realizate împreună cu MApN. Pe partea de muzică, articolul enumeră artiști precum Delia, Antonia, The Motans, Alina Eremia, Smiley, Connect-R, iar în zona de nostalgie ’90–2000, nume precum Haddaway, Corona și ATC. Dimensiunea proiectului: investiție și ținte de trafic Organizatorii spun că au depășit un milion de vizite în primele 29 de zile și că ținta pentru finalul sezonului, pe 30 august, este de două milioane. Prima fază a proiectului este descrisă ca o investiție privată de peste 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei). Pentru 2027, planurile menționate includ îmbunătățiri la transport, parcare, acces și gestionarea fluxurilor, plus atragerea mai multor vizitatori din afara României—semnal că modelul este tratat ca un „test” care se ajustează din mers, cu impact direct asupra modului în care sunt gândite vânzările și serviciile din interior. [...]
Carrefour România își mută accentul operațional pe aprovizionarea locală , cu volume de fructe și legume românești mai mari cu 60% în primul semestru din 2026 și cu extinderea rapidă a programului pentru artizani în aproape toată țara, potrivit Economedia . Mișcarea vine la scurt timp după finalizarea preluării operațiunilor de către Pavăl Holding și indică direcția de execuție pe lanțul de aprovizionare și pe sortiment, nu doar un mesaj de poziționare. Creștere pe „ Grădina Noastră ”: mai multă marfă românească la raft În perioada ianuarie–iunie 2026, volumele de fructe și legume vândute prin programul „Grădina Noastră” au crescut cu aproximativ 60% față de aceeași perioadă din 2025. Programul reunește 14 cooperative și peste 390 de producători români, din principalele regiuni agricole ale țării. La fructe, cele mai vândute au fost merele, căpșunele și cireșele, iar la legume au condus morcovii, ceapa galbenă, varza timpurie, castraveții cornichon, cartofii albi, verdețurile și ridichile. Retailerul precizează că, în sezon, o parte importantă din sortiment este aprovizionată exclusiv din producția românească, inclusiv pentru categorii precum afine, pepeni, roșii, ardei, dovlecei, cartofi noi, castraveți, ciuperci, fasole, vinete și varză. La verdețuri (salată, ceapă verde, mărar, pătrunjel, leuștean și ridichi), aprovizionarea locală ar avea loc pe tot parcursul anului. „De aici, de aproape”: 240 de magazine, 6.300 de produse, 530 de mici afaceri Programul „De aici, de aproape”, dedicat artizanilor locali, a ajuns în mai puțin de un an de la lansare la acoperire națională. Lansat în septembrie 2025 cu nouă artizani din Piatra Neamț și Roman, programul este acum prezent în 240 de magazine Carrefour din 41 de județe și București, în peste 80 de orașe. Prin acest format, Carrefour colaborează cu peste 530 de mici afaceri și listează mai mult de 6.300 de produse realizate local, de la mezeluri, brânzeturi și lactate până la produse de brutărie, miere, dulcețuri, siropuri, conserve și prăjituri. Produsele sunt vândute sub brandurile producătorilor, în spații dedicate, iar programul vizează în special afaceri aflate la aproximativ 50 km de magazinele unde sunt listate. Retailerul spune că a simplificat procedurile de intrare în rețea și permite livrarea directă către magazinele din orașele producătorilor, cu posibilitatea extinderii ulterioare către orașe apropiate sau către București. Context: prima direcție după preluarea de către Pavăl Holding Extinderea colaborării cu producătorii locali este plasată de companie în contextul schimbării proprietarului. Carrefour a finalizat în iulie vânzarea activităților din România către Pavăl Holding, tranzacție evaluată la aproximativ 823 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei), descrisă ca cea mai mare achiziție realizată de antreprenori români într-o singură tranzacție. Carrefour România operează în continuare sub brandul Carrefour, pe baza unei licențe acordate de Grupul Carrefour. CEO-ul Carrefour România, Gilles Ballot, leagă strategia de portofoliul local al companiei: „Colaborarea cu producătorii locali este o alegere de business cu efect direct atât în comunitățile în care operăm, cât și în relevanța ofertei pe care o construim pentru clienții noștri – peste 2.000 de producători români din portofoliul nostru construiesc alături de noi pentru a oferi clienților alegeri responsabile și de calitate de aici, de aproape.” Carrefour afirmă că are peste 2.000 de producători români în portofoliu, operează 470 de magazine în 113 orașe și că 95% dintre furnizorii săi alimentari sunt români. În acest cadru, programele „Grădina Noastră” și „De aici, de aproape” sunt prezentate drept principalele instrumente pentru creșterea accesului produselor românești la raft. [...]
Subvențiile publice pentru partide au ajuns la 15,47 milioane de lei în august , cu PSD în fruntea încasărilor, potrivit datelor publicate de Wall-Street , pe baza informărilor Autorității Electorale Permanente (AEP) . Miza economică este directă: alocările lunare din bugetul de stat consolidează finanțarea curentă a partidelor, iar distribuția urmează o formulă legală legată de rezultate electorale, nu o împărțire egală. Cum s-au împărțit banii în august AEP arată că cele mai mari sume au mers către primele trei formațiuni: PSD: 5,1 milioane lei AUR: circa 3 milioane lei PNL: aproape 2,8 milioane lei Lista continuă cu: USR: 1,98 milioane lei Partidul S.O.S. România: 1,32 milioane lei Partidul Oamenilor Tineri (POT): peste 1 milion lei PMP: 72.600 lei Forța Dreptei: aproape 69.000 lei În total, subvențiile virate în luna august au însumat 15.470.000 lei . De ce contează: mecanismul legal fixează plafonul și favorizează partidele cu voturi Finanțarea publică a partidelor este reglementată de Legea nr. 334/2006 , iar subvențiile sunt virate lunar, prin bugetul AEP, în conturi speciale ale formațiunilor politice. Legea stabilește și un plafon: suma alocată anual pentru finanțarea partidelor nu poate depăși 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat . Distribuția nu este egală, ci se face după performanța electorală: 75% din bugetul anual al subvențiilor se repartizează proporțional cu voturile de la alegerile parlamentare ; 25% se distribuie în funcție de rezultatele de la alegerile locale , raportate la voturile pentru consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București. AEP are rolul de a calcula, vira și controla subvențiile, iar repartizarea este stabilită pe baza criteriilor legale. [...]
Vânzările din comerț au scăzut șase luni la rând , iar iunie a adus cea mai abruptă contracție din 2026, de 7,3% față de aceeași lună din 2025, într-un semnal că prudența consumatorilor începe să se transforme într-un comportament de durată, potrivit unei analize din Adevărul . În fiecare lună din 2026, vânzările au rămas sub nivelul din 2025: minus 6% în ianuarie, minus 5,9% în februarie, minus 3,8% în martie, minus 6,2% în aprilie, minus 5,1% în mai și minus 7,3% în iunie. Dincolo de variațiile lunare, seria indică o slăbire persistentă a cererii, cu efect direct asupra retailerilor și, mai larg, asupra economiei, prin reducerea volumelor vândute. De ce se taie din consum: inflație , incertitudine și amânarea cheltuielilor mari Analiza descrie o ajustare a bugetelor gospodăriilor într-un context perceput ca mai puțin previzibil: cumpărăturile sunt „cântărite” mai atent, cheltuielile sunt revizuite, datoriile sunt reduse, iar achizițiile importante sunt amânate. Economistul Adrian Negrescu pune scăderea consumului pe seama presiunii asupra veniturilor și a erodării puterii de cumpărare. „Oamenii au mai puțini bani la dispoziție, în condițiile în care inflația le-a înghițit o bună parte din venituri.” În practică, scăderea consumului nu înseamnă oprirea cumpărăturilor, ci orientarea către variante mai ieftine, creșterea sensibilității la preț și importanța promoțiilor, în timp ce cheltuielile neesențiale sunt mai ușor tăiate. Sondaj: economisirea începe să concureze direct cu cumpărăturile Textul citează rezultate de sondaj care indică o schimbare de priorități: 68% dintre respondenți spun că principalul motiv de îngrijorare pentru următorul an este costul vieții; aproape 42% se tem de o criză economică generală, iar 40% invocă riscul unor cheltuieli neprevăzute mari (de exemplu, medicale sau reparații urgente). În același timp, o parte relevantă dintre respondenți își ajustează comportamentul financiar: aproape 34% își revizuiesc constant cheltuielile și evită angajamentele pe termen lung; peste 18% amână deciziile financiare importante până când contextul devine mai clar; 22% se concentrează mai mult pe obiective pe termen scurt și flexibilitate; peste jumătate spun că vor să reducă cheltuielile și datoriile existente; 30,6% vor să își mărească economiile și să își reducă expunerea la risc; aproape 28% spun că au intrat într-un mod de „supraviețuire financiară”. Ce urmează pentru retail: presiune suplimentară odată cu sezonul rece Analiza avertizează că lunile următoare pot aduce o presiune suplimentară asupra bugetelor, odată cu creșterea cheltuielilor asociate sezonului rece (energie și întreținere). În acest scenariu, Negrescu anticipează accentuarea tendinței de reducere a consumului, pe măsură ce o parte mai mare din venituri se duce către facturi, lăsând mai puțin spațiu pentru cumpărături discreționare. Pentru retail, mesajul este că ajustarea nu pare un episod scurt: dacă prudența se generalizează, volumele pot rămâne sub presiune, iar competiția pe preț și promoții ar putea deveni și mai intensă în a doua parte a anului. [...]
CCC Group își extinde ofensiva pe segmentul „off-price” în România prin lansarea lanțului ShockPrice, operat prin compania de modă Modivo, potrivit HotNews . Mișcarea indică o accelerare a competiției pe retailul de tip discount în fashion, într-o piață în care presiunea pe bugetele consumatorilor favorizează formatele cu preț redus. Retailerul polonez, care deține deja lanțul CCC în România, a început recrutările pentru deschiderea unui magazin la Arad, inclusiv pentru roluri de management (Deputy/Store Manager), semn că lansarea intră într-o etapă operațională. De ce contează: consolidarea strategiei pe „off-price” ShockPrice este prezentat ca al doilea brand „off-price” al grupului, după HalfPrice, deja lansat în România. Segmentul „off-price” se referă la retailul cu preț redus, de regulă prin vânzarea de stocuri la discount, un model care poate atrage trafic și volum într-un context de consum mai prudent. În declarația citată de HotNews , Dariusz Milek, CEO al Modivo Platform, își leagă explicit ambiția de acest model: „Vrem să fim regele comerțului cu amănuntul off-price; avem încredere în acest model.” Ce urmează În acest moment, informațiile disponibile indică pregătirea unei prime deschideri la Arad, pe baza recrutărilor demarate. Detalii suplimentare sunt menționate ca fiind disponibile în materialul Profit.ro , fără ca HotNews să ofere în extras calendarul complet sau numărul de magazine vizate. [...]
