Știri
Știri din categoria Retail

Ministrul Agriculturii propune interzicerea unor practici din retail considerate dezavantajoase pentru producătorii români, inclusiv diferențele mari de adaos comercial între produsele locale și cele importate, refacturarea către furnizori și discounturile impuse sub costul de producție. Potrivit Profit.ro, ministrul Florin Barbu spune că aceste măsuri ar urma să completeze legislația privind practicile comerciale neloiale și să corecteze relația dintre producători și marile lanțuri de retail.
Potrivit oficialului, în prezent există situații în care adaosul comercial aplicat produselor românești ajunge la aproximativ 80%, în timp ce pentru produse similare din import acesta este de aproximativ 20%, ceea ce ar dezavantaja producătorii locali și ar face ca alimentele românești să ajungă mai scumpe pe raft.
Florin Barbu a anunțat trei direcții principale de modificare a legislației:
Ministrul susține că refacturarea reprezintă una dintre principalele probleme pentru procesatorii români. În acest mecanism, după ce produsul este vândut în magazin, retailerul solicită furnizorului să plătească până la 25% din valoarea produsului, invocând costuri precum expunerea la raft sau promovarea în magazin.
Florin Barbu a solicitat Consiliului Concurenței să analizeze modul în care se formează prețurile pe lanțul dintre fermier și consumator. El a dat ca exemplu piața cărnii de porc, unde, potrivit afirmațiilor sale, porcul se vinde la poarta fermei cu aproximativ 4,3 lei pe kilogram, iar carnea ajunge în supermarketuri la 20–28 de lei pe kilogram.
Ministrul a susținut că aceste diferențe ridică semne de întrebare privind distribuția profitului în lanțul comercial.
Oficialul a mai afirmat că unele produse românești ajung pe rafturile supermarketurilor prin intermediul unor companii intermediare înregistrate în afara țării. El a menționat cazul unui brand de carne de pasăre comercializat pe scară largă, controlat de o firmă cu sediul într-un offshore din Cipru, care ar distribui produse provenite de la producători români.
Potrivit ministrului, astfel de mecanisme pot limita accesul direct al producătorilor autohtoni la raft, în timp ce fermele locale riscă să fie obligate să vândă sub costul de producție sau să își închidă activitatea.
Recomandate

Lidl pregătește deschiderea celui mai mare supermarket al său din România , o mișcare cu potențial de a crește capacitatea operațională a rețelei pe piața locală, potrivit HotNews . Informația este preluată de HotNews dintr-un material al Profit.ro , care indică faptul că retailerul german lucrează la deschiderea acestei unități, fără a oferi în fragmentul disponibil detalii despre locație, suprafață, calendar sau investiție. De ce contează pentru retail Un „cel mai mare supermarket” din portofoliul local sugerează o extindere a formatului de magazin și, implicit, o capacitate mai mare de vânzare și de gestionare a fluxurilor de clienți. În lipsa datelor concrete din sursă, impactul exact (dimensiune, număr de case, sortimentație, locuri de muncă) nu poate fi cuantificat. Ce se știe din sursă și ce rămâne neclar Confirmat : Lidl pregătește deschiderea celui mai mare supermarket al său din România. Neclar din fragmentul publicat : unde va fi deschis magazinul, când, cu ce investiție și ce caracteristici va avea. Sursa citată de HotNews: Profit.ro . [...]

Cheltuielile românilor în retailul modern au trecut de 42 mld. euro în 2025 , iar peste 60% din această sumă a mers către supermarketuri și hipermarketuri, potrivit datelor citate de HotNews . Dimensiunea și structura cheltuielilor arată că, în pofida unui context economic dificil, „ancora” alimentară rămâne principalul motor de trafic și vânzări în malluri și parcuri de retail. Românii au cheltuit anul trecut peste 42 miliarde de euro (aprox. 210 miliarde lei) în marile lanțuri de retail, sumă cu 5,6% mai mare față de 2024 și cu 77% peste nivelul din 2019, conform studiului „Romania Retail Snapshot 2026”, realizat pe baza rezultatelor financiare a 125 de companii din 13 domenii. În medie lunară, cheltuielile în malluri au fost de 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) în 2025. Cine a tras piața: alimentarul rămâne lider, dar cresc și categoriile „de experiență” Segmentul supermarketurilor și hipermarketurilor și-a consolidat poziția de lider, cu vânzări de 25,7 miliarde euro (aprox. 128,5 miliarde lei), în creștere cu 6,9% față de anul precedent, reprezentând peste 60% din cifra de afaceri totală analizată. Alte evoluții menționate în analiză: DIY (bricolaj): 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei), +4,8%; Electro-IT: 3,6 miliarde euro (aprox. 18 miliarde lei), la un nivel similar cu 2024; Fashion: 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei), +3,3%; Cosmetice: +12,8% (cel mai accelerat ritm dintre categoriile menționate); Food & Beverage: +11,2%. Consultanții Cushman & Wakefield Echinox interpretează creșterile din cosmetice și zona de restaurante/cafenele ca semn al diversificării consumului și al interesului retailerilor pentru extindere în proiecte comerciale mari. De ce contează pentru companii: expansiunea se sprijină pe spații noi, într-un context macro mai slab Potrivit consultanților, creșterea veniturilor marilor retaileri a fost susținută atât de deschideri de noi magazine, cât și de avansul vânzărilor în magazinele fizice, respectiv de extinderea în online a unor operatori. Pe partea de infrastructură comercială, dezvoltatorii au livrat în perioada 2025–S1 2026 proiecte totalizând aproximativ 266.000 mp de spații noi de retail (scheme noi și extinderi). În prima jumătate din 2026, au fost adăugați circa 60.000 mp, prin extinderea unui centru comercial și inaugurarea a patru retail parkuri în orașe precum București, Bacău, Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin. Toate acestea vin pe fondul unei economii sub presiune: România a avut o contracție de 0,8% a PIB în primul semestru din 2026, iar inflația anuală a ajuns la 10,4%, context în care este menționată și o scădere de 5,6% a vânzărilor de retail în perioada analizată. Chiriile „prime” rămân stabile Piața de retail modern a ajuns la un stoc de aproximativ 4,92 milioane mp, din care circa 1,34 milioane mp în București. La nivel de chirii, valorile „prime” (de referință pentru cele mai bune spații) sunt indicate la aproximativ 90 euro/mp/lună în Calea Victoriei și în centrele comerciale dominante din București, iar în marile orașe regionale la 50–65 euro/mp/lună pentru spații de circa 100–200 mp la parter. În ansamblu, datele sugerează că retailerii își pot susține planurile de extindere mai ales acolo unde alimentarul rămâne motorul principal, iar categoriile cu ritmuri mari (cosmetice, food & beverage) adaugă creștere incrementală și motive de vizitare pentru centrele comerciale. [...]

Lidl a direcționat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde de lei) către furnizori din România în 15 ani , iar această masă de achiziții arată cât de mult poate influența un singur retailer lanțurile locale de producție și distribuție, potrivit Economica , care citează o analiză KPMG pentru perioada 2011–2025. Pe lângă achizițiile de la furnizori, analiza indică un „impact total” de 19,2 miliarde de euro (aprox. 96 miliarde de lei), calculat prin efecte directe, indirecte și induse, la care se adaugă contribuția fiscală și componenta socială. În același interval, Lidl ar fi investit direct peste 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde de lei), echivalentul a 3,7% din totalul investițiilor străine directe în România în perioada analizată. Ce înseamnă pentru economia locală: furnizori, taxe și locuri de muncă Conform datelor din analiză, compania a contribuit cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde de lei) la bugetul de stat, prin impozit pe profit, taxe și accize. În paralel, activitatea Lidl din perioada analizată ar fi susținut echivalentul a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an (indicator agregat, nu număr de angajați direcți). În termeni de valoare adăugată, companiile Lidl ar fi generat o valoare adăugată brută totală de 16,1 miliarde de euro (aprox. 80,5 miliarde de lei), din care peste 70% ar reprezenta efecte indirecte și induse în economie. Analiza mai arată că retailerul și-a crescut de 17 ori contribuția anuală la valoarea adăugată brută, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde de lei) în 2025. Achiziții și exporturi: dimensiunea relației cu furnizorii români În cei 15 ani, Lidl ar fi lucrat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfii achiziționate a ajuns la 16,4 miliarde de euro, adică în medie peste 1 miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali, potrivit aceleiași analize. Pe componenta de export, în ultimii doi ani (2023–2025), retailerul ar fi facilitat exporturi de 231 milioane de euro (aprox. 1,16 miliarde de lei), cu produse românești ajunse pe rafturile Lidl din Europa. Context de piață: poziția Lidl în retailul alimentar În 2025, Lidl a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc și al treilea cel mai mare din România după cifra de afaceri. La nivel operațional, compania are în România peste 400 de magazine și 6 centre logistice, cu peste 14.000 de angajați, în timp ce la nivel de grup ( Schwarz ) Lidl operează aproximativ 12.900 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. [...]

Grupul Altex alocă 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pentru a repoziționa lanțul de bricolaj , odată cu renunțarea la brandul Brico Depot și trecerea la o nouă identitate, Brico, potrivit Economica . Investițiile sunt programate pe următorii trei ani și vizează modernizarea și extinderea rețelei, dar și tehnologia, sortimentul, serviciile și experiența „omnichannel” (integrarea coerentă a magazinelor fizice cu vânzarea online și aplicația). Brico Depot România a intrat în Altex România în mai 2025, iar schimbarea de nume și identitate vizuală este prezentată ca parte a unui proces mai amplu de transformare. Compania spune că noua identitate Brico va deveni tot mai vizibilă în următoarele șase luni, în paralel cu programul de modernizare și dezvoltare. Ce se schimbă operațional: de la vânzare de produse la „soluții” pentru proiecte Direcția anunțată presupune o mutare de accent de la un model centrat pe vânzarea de produse către unul construit în jurul soluțiilor pentru proiectele casei. În practică, compania indică: modernizarea magazinelor și dezvoltarea sortimentului; extinderea serviciilor și a componentelor de livrare și montaj (prin parteneri specializați); integrarea tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru planificarea proiectelor (de la definirea nevoii până la estimarea cantităților și bugetului); dezvoltarea progresivă de showroom-uri dedicate, prin colaborări cu parteneri și subcontractori. În declarația citată, Dan Ostahie , CEO Altex România, leagă rebrandingul de o schimbare a modului de lucru cu clientul și de integrarea tehnologiei și a inteligenței artificiale pentru a simplifica trecerea „de la o idee la un proiect concret”. „Păstrăm experiența construită în peste două decenii, dar schimbăm modul în care ne raportăm la client și la proiectele lui. Perspectiva noastră este să facem totul mai simplu!” Extindere de rețea și politică de preț: „de două ori diferența” Retailerul spune că va continua dezvoltarea rețelei, primul magazin nou Brico dezvoltat de companie urmând să fie deschis la Vaslui în acest an, iar proiectele următoare vor fi anunțate ulterior. Pe zona de preț, compania afirmă că prețul rămâne un pilon al brandului și extinde un mecanism folosit în magazinele Altex: dacă un client găsește același produs mai ieftin în altă parte, Brico îi rambursează de două ori diferența. Context: rețeaua și poziționarea în grup Brico face parte din Altex România, alături de Altex și Media Galaxy. Compania indică faptul că brandurile au strategii distincte, dar folosesc infrastructura comună a grupului în retail, comerț electronic, logistică, servicii și finanțare. În prezent, Brico operează o rețea națională de 28 de magazine, platforma online bricostore.ro și o aplicație mobilă, adresându-se atât clienților individuali, cât și profesioniștilor, cu produse și servicii pentru construcții, renovare și amenajări. [...]

Diferențele de preț din primele minute ale precomenzilor la iPhone 18 Pro au forțat eMAG să ajusteze rapid oferta , după ce a intrat inițial peste nivelul concurenței, potrivit BF . Episodul arată cât de sensibilă este cererea la un produs din zona 8.000 de lei și cât de repede se poate muta traficul între retaileri când prețurile nu sunt aliniate. La deschiderea comenzilor din 12 septembrie, ora 15:00, iPhone 18 Pro în varianta de 256 GB era listat la eMAG la 8.099 lei, în timp ce Altex și Flanco afișau deja prețuri mai mici pentru aceeași configurație. Diferența a devenit vizibilă imediat pentru cumpărătorii care au comparat ofertele „la cald”, în primele minute ale campaniei. Publicația notează că, pe fondul reacției pieței, ar fi urmat anulări, iar eMAG a început ulterior să ajusteze prețul. Cu alte cuvinte, retailerul a intrat mai scump în precomenzi și a corectat oferta din mers, după primele comenzi și comparațiile făcute de clienți. De ce contează pentru retail Cazul indică o presiune operațională și comercială specifică lansărilor mari: prețul de start nu este doar un „detaliu de listare”, ci un factor care poate genera rapid pierderi de comenzi atunci când mai mulți retaileri vând simultan același produs. La un telefon din zona 8.000 de lei, chiar și diferențe relativ mici pot înclina decizia de cumpărare. Calendarul precomenzilor Precomenzile pentru iPhone 18 Pro au început în România pe 12 septembrie, iar disponibilitatea comercială este programată pentru 18 septembrie. Telefonul a fost prezentat oficial pe 9 septembrie, astfel că ora de start a comenzilor era cunoscută din timp atât de magazine, cât și de cumpărătorii interesați. Pe durata perioadei de precomandă, prețurile pot continua să se modifice în funcție de stocuri și de strategia fiecărui retailer, mai arată sursa. În acest context, diferențele dintre magazine rămân un element de urmărit pentru consumatori, mai ales în primele zile de la lansare. [...]

Leroy Merlin își extinde rețeaua la 26 de magazine în România odată cu deschiderea primei unități din Brăila, programată pentru 16 septembrie, potrivit Adevărul . Noul magazin este construit pe un teren de 34.000 de metri pătrați, pe Șoseaua Râmnicu-Sărat, iar inaugurarea este anunțată pentru ora 09:00. Extinderea contează în principal prin impactul operațional: retailerul își consolidează acoperirea teritorială și adaugă o unitate cu infrastructură dimensionată pentru trafic ridicat și proiecte de construcții de amploare, inclusiv o zonă dedicată materialelor de construcții de 2.900 de metri pătrați. Ce include noua unitate din Brăila Magazinul va oferi „întregul portofoliu de produse și servicii” al companiei, cu accent pe mai multe categorii, menționate ca având o prezență importantă în noua locație: Grădină Vopsea Sanitare Bucătării Materiale de construcții Pe partea de facilități, unitatea va avea circa 250 de locuri de parcare și patru stații de încărcare pentru mașini electrice. Pentru amenajări interioare, sunt menționate două spații de tip showroom: unul de 15 metri pătrați pentru soluții sanitare și unul de 85 de metri pătrați pentru bucătării. Context: rețeaua Leroy Merlin în România Compania prezintă deschiderea din Brăila ca parte a strategiei de extindere și de apropiere de clienți. CEO-ul Leroy Merlin România, Mathieu Bauduin , spune că investiția vizează atât extinderea rețelei, cât și experiența din magazin. „Deschiderea primului magazin Leroy Merlin în Brăila este un pas important în strategia noastră de dezvoltare și, mai ales, în obiectivul de a fi tot mai aproape de clienții noștri.” În România, Leroy Merlin este prezentă prin 25 de magazine în 16 orașe și are o echipă de aproape 3.500 de angajați, iar noua unitate din Brăila devine magazinul cu numărul 26, conform informațiilor publicate. [...]