Știri
Tag: produse romanesti

Prețurile de 15–30 lei/kg la cireșe și 15–20 lei/kg la căpșuni au stârnit nemulțumiri după prima zi a Festivalului Cireșelor și al Căpșunilor din Piața Matache , iar reacțiile din online indică o sensibilitate ridicată a consumatorilor la costul fructelor de sezon, potrivit Mediafax . Evenimentul a început în Piața Matache și se desfășoară până duminică, cu produse românești, activități pentru copii și zone de relaxare. Organizatorii au amenajat spații cu umbreluțe și pufi, precum și o zonă foto cu decor tematic. Din perspectiva pieței, elementul care a atras cele mai multe comentarii este nivelul prețurilor practicate de comercianți în exteriorul pieței: cireșele sunt vândute la 15–30 lei/kg, iar căpșunile la 15–20 lei/kg, în funcție de calitate. Nemulțumirile vizează în special cireșele care ajung la 30 lei/kg, considerate „prea scumpe” de mai mulți locuitori din Sectorul 1, conform reacțiilor apărute online după prima zi. „Nu mergeți, este pierdere de timp, vânzătorii sunt aroganți, îți pun cireșe și căpșuni fleșcăite, toți fac pe deștepții”, a scris un internaut la postarea din prima zi a evenimentului. Program și piață volantă, în același interval Festivalul este deschis vineri până la ora 20.00, iar sâmbătă și duminică între 9.00 și 20.00. În paralel, la intersecția străzii Mureș cu Calea Griviței funcționează și o piață volantă (temporară), cu produse românești, cu același program ca evenimentul. [...]

Kaufland România își bazează aprovizionarea pe producția locală, cu 86% produse românești la raft , o pondere care poate reduce riscurile din lanțul de distribuție și crește presiunea de adaptare asupra furnizorilor, într-un context în care standardele ESG (mediu, sustenabilitate și guvernanță) influențează tot mai mult strategiile din retail, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute de Valer Hancaș , Director Comunicare & Corporate Affairs la Kaufland România, în cadrul dezbaterii „Viitorul ESG în România: sustenabilitate, responsabilitate, eficiență”, organizată de Antena 3 CNN, unde compania a legat direct agenda de sustenabilitate de ceea ce ajunge efectiv pe raft. Ce înseamnă „86% produse românești” în termeni operaționali Reprezentantul retailerului a spus că „86% din sortimentele pe care le găsiți pe rafturile Kaufland sunt produse locale, produse românești”, precizând că este vorba despre „peste 19.500 de produse de origine locală”. În această categorie intră și programe precum „Porcul născut și crescut în România”, dar și mărci proprii cu proveniență „100% românească”, conform aceleiași surse. Din perspectiva funcționării rețelei, o pondere ridicată a produselor locale mută o parte mai mare din volum către furnizori interni și face ca relația retailer–producător să devină un instrument de influență asupra întregului lanț: de la procesatori până la furnizorii de materii prime. ESG și schimbarea cererii: presiune pe rețete și portofolii Kaufland afirmă că vinde „în proporție de 90%” bunuri alimentare de bază, iar discuția despre sustenabilitate începe de la alimentație și de la tendințe precum reducerea zahărului, sării sau grăsimilor saturate în anumite produse. În paralel, compania spune că își extinde gama de produse pentru nevoi speciale. Un exemplu oferit în dezbatere: un „sortiment extins de 180 de produse fără gluten” pentru pacienții cu boală celiacă, alături de completarea gamei de produse bio și vegane. Valer Hancaș a susținut că aceste tendințe pot determina producătorii să își adapteze rețetele și produsele, influența extinzându-se și către furnizorii de materii prime ai producătorilor cu care retailerul colaborează. Risipa alimentară, tratată ca subiect economic și social Un alt punct menționat a fost reducerea risipei alimentare, pe care compania o privește atât ca protecție a afacerii și a mediului, cât și ca responsabilitate socială, în contextul în care aprovizionarea și puterea de cumpărare a consumatorilor devin mai sensibile „în perioade care nu sunt deloc simple din punct de vedere geopolitic”. În material nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau ținte cantitative privind reducerea risipei alimentare. [...]