Știri
Știri din categoria Retail
La Cocoș și-a accelerat extinderea și angajările în 2025, dar cu o ușoară scădere a profitului net, într-un an în care rețeaua a intrat în grupul Schwarz (proprietarul Lidl și Kaufland), potrivit Profit.
Profitul net a coborât la 34,7 milioane lei, de la 36,4 milioane lei, în timp ce numărul de angajați a crescut puternic, de la 680 la 985 persoane. Din perspectiva operațională, dinamica personalului sugerează o fază de scalare a rețelei, chiar dacă marja de profit a fost sub presiune.
Pe parcursul anului 2025, compania a deschis trei magazine, în:
La Cocoș operează magazine de comerț cu amănuntul în Ploiești (două unități), București și Brașov (câte un magazin), comercializând produse alimentare și nealimentare.
Rețeaua face parte din companiile grupului Schwarz, contractul fiind semnat anul trecut și avizat de Consiliul Concurenței la începutul acestui an, conform aceleiași surse. În paralel, în septembrie 2024, BERD a anunțat o investiție de capital de până la 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei), alături de fondurile CEECAT Capital și Morphosis Capital, pentru achiziția pachetului majoritar.
În urma investiției, acționarul fondator Iulian Nica a păstrat un pachet minoritar și continuă să conducă compania.
Conceptul La Cocoș urmează să fie extins în continuare în România în următorii ani, în linie cu strategia de creștere a rețelei.
Recomandate
Magazinul La Cocoş din Oradea a încasat 1,5 mil. lei în prima zi, un semnal că expansiunea rețelei poate accelera creșterea în 2026 , după ce unitatea a fost vizitată de peste 14.500 de persoane, potrivit Ziarul Financiar . Magazinul, deschis pe 17 iunie, este al optulea din rețeaua La Cocoş. În prima zi de operare, retailerul a raportat vânzări de 1,5 mil. lei, realizate pe baza a 7.100 de bonuri, în 12 ore de funcționare. „La Cocoş a deschis cel de-al optulea magazin, la Oradea, şi a stabilit un nou record de vânzări încă din prima zi, depăşind borna de 1,5 milioane de lei, cu un număr de 7.100 de bonuri. Tot în prima zi, în cele 12 ore de funcţionare, magazinul din Oradea a primit vizita a peste 14.500 de persoane”, spune Iulian Nica, fondatorul afacerii. De ce contează: validare rapidă a formatului, într-un an în care extinderea ar trebui să se vadă în cifre Performanța din Oradea depășește nivelul raportat de rețea la o altă deschidere recentă: la Craiova, în toamna anului trecut, încasările din prima zi au fost de 1,1 mil. lei, notează publicația. Pentru La Cocoş, astfel de debuturi sunt relevante deoarece 2026 este anul în care impactul extinderii din 2025 ar urma să se reflecte mai consistent în business, având în vedere că o parte dintre unități au funcționat doar câteva luni anul trecut. Context operațional: locație preluată și suprafață mare de vânzare Unitatea din Oradea este amplasată pe Str. Suişului, nr. 10, în spațiul în care a funcționat anterior ReMarkt (hipermarket care, la rândul său, a operat în locul fostului Real). Magazinul are o suprafață de 11.000 mp, conform informațiilor din articol. Unde este La Cocoş în expansiune și ce arată ultimele rezultate La Cocoş, retailer român care „de puțină vreme” are în acționariat grupul german Schwarz (proprietarul Lidl și Kaufland), a închis anul trecut cu afaceri de puțin peste 1,5 mld. lei, potrivit datelor transmise de companie către ZF. În cazul lanțului de hiperdiscount, cifra de afaceri a crescut cu 28%, pe fondul unei extinderi accelerate: compania și-a mai mult decât dublat rețeaua, ajungând la șapte unități în Ploiești (2), București, Brașov, Pitești, Craiova și Arad, iar acum a adăugat Oradea ca a opta locație. Publicația precizează că doar magazinul din Brașov a fost deschis la început de 2025 și a prins aproape un an complet de funcționare, în timp ce celelalte unități inaugurate pe parcursul anului vor influența mai vizibil rezultatele în 2026. [...]
La Cocoș a depășit 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri în 2024 , consolidându-și poziția de lanț românesc de retail cu creștere rapidă chiar înainte de preluarea de către grupul german Schwarz (Lidl și Kaufland), potrivit Economica . Creșterea a fost de 28,3% față de anul anterior, după ce compania trecuse deja în 2024 pragul de 1 miliard de lei, menționează publicația pe baza datelor financiare ale companiei. În schimb, profitul net a scăzut cu 4,5%, până la 34,7 milioane de lei, un semnal că expansiunea și modelul de preț pot pune presiune pe marje. Expansiune accelerată și costuri mai mari cu personalul În 2024, La Cocoș și-a extins prezența în Brașov, Pitești, Craiova și Arad, ajungând la o rețea de șapte magazine. Fiecare unitate are peste 10.000 mp, ceea ce indică un format de hipermagazin orientat spre volum. Compania a crescut și ca număr de angajați: media a urcat la 985 de salariați, de la 680 cu un an în urmă, potrivit aceleiași surse. „Prețurile în cascadă”, motorul de volum Modelul comercial al La Cocoș se bazează pe vânzarea de branduri cunoscute, locale și internaționale, cu „ prețuri în cascadă ” pe trei niveluri, în funcție de cantitatea cumpărată: primul preț: de la 1 bucată; al doilea preț: de la minimum 3 bucăți; al treilea preț: de la minimum 6 bucăți. Formatul de magazin susține această strategie: suprafețe mari, sortiment concentrat de aproximativ 10.000 de articole și o prezentare funcțională (produse pe rafturi, dar și pe paleți și coșuri de tip display). Practica este descrisă ca o metodă de reducere a costurilor operaționale, economii care sunt transferate către clienți, inclusiv către revânzători sau companii. De ce contează pentru piață Depășirea pragului de 1,5 miliarde de lei în anul anterior preluării de către Schwarz arată că La Cocoș a ajuns la o scară relevantă în retailul alimentar, însă scăderea profitului net sugerează că ritmul de creștere și politica de preț pot veni cu costuri. În lipsa altor detalii în material despre planurile post-tranzacție, rămâne de urmărit cum va fi integrat modelul „prețurilor în cascadă” într-un grup care operează deja două rețele majore în România. [...]
LaDoiPași trece de 3.000 de magazine după o extindere accelerată într-o singură zi , un ritm care ridică miza competiției în comerțul de proximitate și întărește modelul de franciză susținut de METRO România , potrivit Profit . Cele 100 de magazine deschise sunt prezente în toate regiunile țării, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Conceptul LaDoiPași a fost lansat în 2012 și este dezvoltat în regim de franciză de METRO România. Ce înseamnă pragul de 3.000 pentru METRO: masă critică în proximitate Dincolo de numărul de unități, atingerea pragului de 3.000 consolidează poziționarea METRO ca platformă pentru comerțul independent, într-o piață în care proximitatea se bazează pe densitate și acoperire teritorială. METRO operează în România 30 de magazine fizice și un hub logistic la Ștefăneștii de Jos, iar rețeaua LaDoiPași este prezentată ca „cea mai mare comunitate de antreprenori independenți” din comerțul de proximitate. Context financiar și operațional: creștere de venituri, dar volatilitate a profitului Retailerul german METRO a raportat anul trecut în România afaceri de 11,9 miliarde lei și un profit net de 22,5 milioane lei, cu 3.900 de angajați, conform datelor citate de Profit. Publicația mai arată că, în 2024, METRO România a avut o creștere a cifrei de afaceri la 11,3 miliarde de lei (aproape 2,3 miliarde euro), de la 10,5 miliarde de lei în 2023 (2,1 miliarde euro), însă rezultatul net a fost negativ, compania consemnând primele pierderi din ultimul deceniu (precedentul an cu pierderi fiind 2014). Infrastructura de distribuție: investiții și capacitate de livrare METRO a deschis în toamnă o facilitate de livrare a produselor alimentare (Food Service Delivery – FSD, adică livrare dedicată pentru clienți profesioniști) la Ștefăneștii de Jos, în parteneriat cu dezvoltatorul Warehouses De Pauw (WDP). Proiectul este evaluat la 19,6 milioane de euro și acoperă 12.000 mp, fiind integrat în platforma centrală de 65.000 mp a companiei. La nivel logistic, METRO România operează 26 de centre regionale de distribuție, susținute de hubul central de lângă București (One Roof, 65.000 mp) și de platformele din Reșița și Slobozia. Compania asigură livrări zilnice la nivel național cu o flotă de peste 300 de camioane și deservește peste 11.000 de clienți. Într-un material separat, Economica notează că deschiderea celor 100 de unități a avut loc pe 18 iunie și include declarații ale managementului METRO despre continuarea investițiilor în consolidarea rețelei, inclusiv prin digitalizare și optimizarea sistemelor de gestiune. [...]
Scumpirile de la raft sunt alimentate tot mai devreme de costurile din logistică , iar presiunea se transmite în cascadă până la consumator, potrivit Profit . Mesajul-cheie: înainte ca retailerii să ajusteze prețurile, scumpirile se acumulează deja în transport și depozitare, unde inflația ridică tarifele. Transportul și depozitarea sunt verigi care „trimit mai departe” fluctuațiile economice către producători, retaileri și, în final, către consumatori, arată Raben Romania , furnizor de servicii de transport rutier și soluții logistice. Pentru companii, provocarea este să reducă costurile fără să afecteze calitatea serviciilor și fără să piardă clienți. De unde vine presiunea: costuri multiple, cu combustibilul în prim-plan În transport și logistică, inflația se vede într-o creștere cumulată a costurilor, iar combustibilul rămâne una dintre cele mai volatile componente. Acesta poate reprezenta aproximativ 30-40% din prețul final al transportului, conform aceleiași surse. Pe lângă combustibil, în tarifele logistice intră și alte costuri, menționate în analiză: energia folosită în depozite; chiriile logistice; salariile; taxele de drum; mentenanța flotelor; serviciile subcontractate; ambalajele. Efectul „în cascadă” până la consumator Mecanismul descris este unul de propagare pe lanțul comercial: producător – transportator – depozit – retailer – consumator. Cu alte cuvinte, fiecare etapă preia o parte din presiunea de cost și o transferă mai departe, ceea ce explică de ce scumpirile ajung să fie vizibile la raft chiar dacă originea lor este „mai devreme”, în logistică. Articolul nu oferă un calendar sau estimări privind următoarele ajustări de preț, dar indică faptul că volatilitatea costurilor (în special la combustibil) și creșterile pe zona de depozitare pot continua să influențeze tarifele logistice și, implicit, prețurile finale. [...]
Boglar Champ intră în retailul alimentar online cu o investiție de 400.000 de euro (aprox. 2,0 mil. lei) , mizând pe un model operațional care poate scurta lanțul dintre producător și consumator, potrivit Ziarul Financiar . Cel mai mare producător de ciuperci de pe piața locală investește 400.000 de euro în Grocera , un supermarket online dezvoltat în Cluj-Napoca, descris ca „prim pas spre retailul alimentar”. Ce cumpără, de fapt, Boglar Champ: infrastructură de livrare și sortiment Grocera operează „un model de supermarket exclusiv online” și pune la dispoziția clienților „peste 2.000 de produse alimentare și nealimentare”, conform declarațiilor lui Nemeti Zoltan-Csaba, fondatorul Boglar Distributions și fiul acționarului Boglar Champ. Componenta operațională este centrală în modelul Grocera: livrări în aproximativ două ore și infrastructură proprie – depozit, flotă de autovehicule frigorifice, plus șoferi proprii – pentru a menține „un lanț continuu de la depozit până la client”. „Grocera operează un model de supermarket exclusiv online şi pune la dispoziţia clienţilor peste 2.000 de produse alimentare şi nealimentare. Compania realizează livrări în aproximativ două ore şi utilizează o infrastructură proprie formată din depozit, flotă proprie de autovehicule frigorifice şi şoferi proprii, ceea ce permite menţinerea unui lanţ continuu de la depozit până la client.“ Context financiar: afaceri de 148 mil. lei și 446 de angajați Boglar Champ a încheiat anul trecut cu afaceri de 148 milioane de lei, la un nivel similar cu cel din anul anterior, potrivit mfinante.ro, și avea 446 de angajați, mai notează publicația. Investiția în Grocera indică o extindere din zona de producție către zona de vânzare directă online, într-un segment în care diferențiatorul nu este doar prețul, ci capacitatea de livrare rapidă și controlul lanțului frigorific. Detalii suplimentare despre calendarul investiției sau planuri de extindere geografică nu sunt menționate în material. [...]
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României , iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3 , care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București . Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local. Dimensiunea fenomenului: vânzări estimate la 4,4 miliarde lei în 2025 Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse. Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe. Miza de reglementare: taxa de 25 lei/colet și Legea 361/2026 În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului. Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. „Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO. În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării. [...]
