Știri
Știri din categoria Retail
La Cocoș a depășit 1,5 miliarde de lei cifră de afaceri în 2024, consolidându-și poziția de lanț românesc de retail cu creștere rapidă chiar înainte de preluarea de către grupul german Schwarz (Lidl și Kaufland), potrivit Economica.
Creșterea a fost de 28,3% față de anul anterior, după ce compania trecuse deja în 2024 pragul de 1 miliard de lei, menționează publicația pe baza datelor financiare ale companiei. În schimb, profitul net a scăzut cu 4,5%, până la 34,7 milioane de lei, un semnal că expansiunea și modelul de preț pot pune presiune pe marje.
În 2024, La Cocoș și-a extins prezența în Brașov, Pitești, Craiova și Arad, ajungând la o rețea de șapte magazine. Fiecare unitate are peste 10.000 mp, ceea ce indică un format de hipermagazin orientat spre volum.
Compania a crescut și ca număr de angajați: media a urcat la 985 de salariați, de la 680 cu un an în urmă, potrivit aceleiași surse.
Modelul comercial al La Cocoș se bazează pe vânzarea de branduri cunoscute, locale și internaționale, cu „prețuri în cascadă” pe trei niveluri, în funcție de cantitatea cumpărată:
Formatul de magazin susține această strategie: suprafețe mari, sortiment concentrat de aproximativ 10.000 de articole și o prezentare funcțională (produse pe rafturi, dar și pe paleți și coșuri de tip display). Practica este descrisă ca o metodă de reducere a costurilor operaționale, economii care sunt transferate către clienți, inclusiv către revânzători sau companii.
Depășirea pragului de 1,5 miliarde de lei în anul anterior preluării de către Schwarz arată că La Cocoș a ajuns la o scară relevantă în retailul alimentar, însă scăderea profitului net sugerează că ritmul de creștere și politica de preț pot veni cu costuri. În lipsa altor detalii în material despre planurile post-tranzacție, rămâne de urmărit cum va fi integrat modelul „prețurilor în cascadă” într-un grup care operează deja două rețele majore în România.
Recomandate
La Cocoș și-a accelerat extinderea și angajările în 2025, dar cu o ușoară scădere a profitului net , într-un an în care rețeaua a intrat în grupul Schwarz (proprietarul Lidl și Kaufland), potrivit Profit . Profitul net a coborât la 34,7 milioane lei, de la 36,4 milioane lei, în timp ce numărul de angajați a crescut puternic, de la 680 la 985 persoane. Din perspectiva operațională, dinamica personalului sugerează o fază de scalare a rețelei, chiar dacă marja de profit a fost sub presiune. Extindere: trei magazine noi în 2025 Pe parcursul anului 2025, compania a deschis trei magazine, în: Pitești Craiova Arad La Cocoș operează magazine de comerț cu amănuntul în Ploiești (două unități), București și Brașov (câte un magazin), comercializând produse alimentare și nealimentare. Schimbarea de acționariat și finanțarea: contextul care contează Rețeaua face parte din companiile grupului Schwarz, contractul fiind semnat anul trecut și avizat de Consiliul Concurenței la începutul acestui an, conform aceleiași surse. În paralel, în septembrie 2024, BERD a anunțat o investiție de capital de până la 15 milioane euro (aprox. 75 milioane lei), alături de fondurile CEECAT Capital și Morphosis Capital, pentru achiziția pachetului majoritar. În urma investiției, acționarul fondator Iulian Nica a păstrat un pachet minoritar și continuă să conducă compania. Ce urmează Conceptul La Cocoș urmează să fie extins în continuare în România în următorii ani, în linie cu strategia de creștere a rețelei. [...]
Scumpirile de la raft sunt alimentate tot mai devreme de costurile din logistică , iar presiunea se transmite în cascadă până la consumator, potrivit Profit . Mesajul-cheie: înainte ca retailerii să ajusteze prețurile, scumpirile se acumulează deja în transport și depozitare, unde inflația ridică tarifele. Transportul și depozitarea sunt verigi care „trimit mai departe” fluctuațiile economice către producători, retaileri și, în final, către consumatori, arată Raben Romania , furnizor de servicii de transport rutier și soluții logistice. Pentru companii, provocarea este să reducă costurile fără să afecteze calitatea serviciilor și fără să piardă clienți. De unde vine presiunea: costuri multiple, cu combustibilul în prim-plan În transport și logistică, inflația se vede într-o creștere cumulată a costurilor, iar combustibilul rămâne una dintre cele mai volatile componente. Acesta poate reprezenta aproximativ 30-40% din prețul final al transportului, conform aceleiași surse. Pe lângă combustibil, în tarifele logistice intră și alte costuri, menționate în analiză: energia folosită în depozite; chiriile logistice; salariile; taxele de drum; mentenanța flotelor; serviciile subcontractate; ambalajele. Efectul „în cascadă” până la consumator Mecanismul descris este unul de propagare pe lanțul comercial: producător – transportator – depozit – retailer – consumator. Cu alte cuvinte, fiecare etapă preia o parte din presiunea de cost și o transferă mai departe, ceea ce explică de ce scumpirile ajung să fie vizibile la raft chiar dacă originea lor este „mai devreme”, în logistică. Articolul nu oferă un calendar sau estimări privind următoarele ajustări de preț, dar indică faptul că volatilitatea costurilor (în special la combustibil) și creșterile pe zona de depozitare pot continua să influențeze tarifele logistice și, implicit, prețurile finale. [...]
Boglar Champ intră în retailul alimentar online cu o investiție de 400.000 de euro (aprox. 2,0 mil. lei) , mizând pe un model operațional care poate scurta lanțul dintre producător și consumator, potrivit Ziarul Financiar . Cel mai mare producător de ciuperci de pe piața locală investește 400.000 de euro în Grocera , un supermarket online dezvoltat în Cluj-Napoca, descris ca „prim pas spre retailul alimentar”. Ce cumpără, de fapt, Boglar Champ: infrastructură de livrare și sortiment Grocera operează „un model de supermarket exclusiv online” și pune la dispoziția clienților „peste 2.000 de produse alimentare și nealimentare”, conform declarațiilor lui Nemeti Zoltan-Csaba, fondatorul Boglar Distributions și fiul acționarului Boglar Champ. Componenta operațională este centrală în modelul Grocera: livrări în aproximativ două ore și infrastructură proprie – depozit, flotă de autovehicule frigorifice, plus șoferi proprii – pentru a menține „un lanț continuu de la depozit până la client”. „Grocera operează un model de supermarket exclusiv online şi pune la dispoziţia clienţilor peste 2.000 de produse alimentare şi nealimentare. Compania realizează livrări în aproximativ două ore şi utilizează o infrastructură proprie formată din depozit, flotă proprie de autovehicule frigorifice şi şoferi proprii, ceea ce permite menţinerea unui lanţ continuu de la depozit până la client.“ Context financiar: afaceri de 148 mil. lei și 446 de angajați Boglar Champ a încheiat anul trecut cu afaceri de 148 milioane de lei, la un nivel similar cu cel din anul anterior, potrivit mfinante.ro, și avea 446 de angajați, mai notează publicația. Investiția în Grocera indică o extindere din zona de producție către zona de vânzare directă online, într-un segment în care diferențiatorul nu este doar prețul, ci capacitatea de livrare rapidă și controlul lanțului frigorific. Detalii suplimentare despre calendarul investiției sau planuri de extindere geografică nu sunt menționate în material. [...]
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României , iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3 , care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București . Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local. Dimensiunea fenomenului: vânzări estimate la 4,4 miliarde lei în 2025 Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse. Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe. Miza de reglementare: taxa de 25 lei/colet și Legea 361/2026 În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului. Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. „Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO. În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării. [...]
evoMAG extinde oferta pe laptopuri de gaming ASUS TUF în zona 4.200–5.000 de lei , mizând pe configurații cu procesoare Intel/AMD și plăci video NVIDIA din seriile RTX 3050, 4050 și RTX 5050, potrivit evoMAG . Pentru cumpărători, miza este accesul la hardware de gaming la prețuri promoționale și, în unele cazuri, cu opțiuni de plată în rate fără dobândă. Ce modele intră în ofertă și la ce prețuri În selecția prezentată apar cinci laptopuri ASUS TUF, cu 16 GB RAM și stocare SSD de 512 GB sau 1 TB, adresate în principal segmentului de gaming: Laptop Gaming ASUS TUF F16 (Intel Core 5 210H, 16 GB DDR5, 512 GB SSD, GeForce RTX 3050 6 GB) – 4.199,99 lei Laptop Gaming ASUS TUF A16 (Ryzen 7 7445HS, 16 GB, 512 GB SSD, GeForce RTX 4050 6 GB) – 4.699,99 lei Laptop Gaming ASUS TUF A17 (Ryzen 7 7445HS, 16 GB, 512 GB SSD, GeForce RTX 4050 6 GB) – 4.799,99 lei , preț promoțional (redus de la 5.331,99 lei) Laptop Gaming ASUS TUF A17 (Ryzen 7 7445HS, 16 GB, 1 TB SSD, GeForce RTX 4050 6 GB) – 4.999,99 lei Laptop Gaming ASUS TUF F16, generație nouă (Intel Core i5-14450HX, 16 GB, 512 GB SSD, GeForce RTX 5050 8 GB) – 4.999,99 lei Oferta este prezentată ca parte din campania dedicată gamei ASUS TUF . Garanție extinsă și opțiunea de rate: ce condiții sunt menționate Pe lângă prețuri, sunt promovate două elemente cu impact direct în decizia de cumpărare: ASUS oferă gratuit pachetul Perfect Warranty pentru achiziția unui laptop eligibil (condițiile de eligibilitate nu sunt detaliate în material). evoMAG promovează cumpărarea în 4 rate fără dobândă , pentru valori de până la 4.000 de lei , prin TBI Bank . În contextul unei piețe de laptopuri de gaming descrise ca „foarte competitivă”, campania indică o presiune crescută pe preț și pe pachete comerciale (garanție/finanțare) pentru a susține vânzările în această perioadă. [...]
Autoritatea de supraveghere a pieței din Shenzhen pune presiune pe platforme înainte de „6.18”, cerând controale mai dure și limitarea promoțiilor agresive , după ce reclamațiile consumatorilor legate de tranzacțiile online au continuat să crească, potrivit IT之家 . Întâlnirea de orientare administrativă pentru conformitatea tranzacțiilor online în perioada campaniei „6.18 ” a avut loc pe 11 iunie și a reunit peste 60 de platforme și companii de comerț electronic, plus reprezentanți ai asociațiilor de industrie (103 participanți). Printre cei prezenți s-au numărat WeChat Shop (magazinele WeChat), Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian și Douyin. De ce contează: reclamațiile cresc, iar platformele sunt împinse spre rolul de „gatekeeper” Autoritatea din Shenzhen a prezentat situația generală a sesizărilor și reclamațiilor din 2026 privind principalele platforme de comerț electronic și a publicat cazuri tipice investigate în primul trimestru al anului. Mesajul central al reuniunii a fost că volumul reclamațiilor pentru „platformele principale” este în creștere, iar acestea ajung să reprezinte peste 70% din totalul sesizărilor, pe fondul unor probleme recurente precum: verificarea insuficientă a calificărilor comercianților; calitatea neconformă a produselor; publicitate înșelătoare; lipsuri în serviciile post-vânzare; reguli de platformă considerate nerezonabile; încălcări legate de prețuri și publicitate. În acest context, autoritatea a cerut platformelor să își asume explicit responsabilitatea de „paznic” al pieței (rol de filtrare și control al comercianților și ofertelor), nu doar să reacționeze la controale. Ce li se cere platformelor înainte de campania „6.18” Reuniunea a inclus interpretarea unor reguli noi, menționate de autoritate, inclusiv seturi de norme pentru supravegherea comerțului electronic prin transmisiuni live și pentru regulile platformelor de tranzacționare online, precum și reglementări privind responsabilitatea pentru siguranța alimentară în serviciile de livrare. Pe zona de risc specifică promoțiilor „6.18”, ghidajul de conformitate a vizat cinci teme: transparență și informare, concurență echitabilă, subvenții și promoții, publicitate/marketing și siguranță alimentară. În lista de măsuri cerute explicit, autoritatea a indicat, între altele: eliminarea promoțiilor iraționale de mare amploare și a concurenței „de tip spirală” (presiune competitivă excesivă); verificări substanțiale ale calificărilor comercianților și respectarea cerințelor de informare publică; interzicerea practicilor de tip „umflare” a reputației (comenzi false), tranzacții fictive și promovare falsă; respectarea afișării corecte a prețurilor, interdicția de a inventa „prețul inițial” și de a folosi formule precum „cel mai mic preț de pe internet” dacă induc în eroare; blocarea vânzării de produse fără autorizații, contrafăcute sau expirate și interzicerea publicității false; instruirea de conformitate pentru comercianți și pentru lucrătorii din zona de live-commerce, astfel încât controlul să acopere întregul flux operațional. Angajamente și discuții „unu la unu” cu platformele În cadrul evenimentului, un reprezentant al WeChat Shop a făcut un angajament public de operare „standardizată” pentru „6.18”, iar Meituan, JD.com, Pinduoduo și alte 16 platforme au semnat o „scrisoare de angajament” pentru conformitate în campanie. După reuniune, autoritatea a avut discuții individuale cu mai multe platforme, inclusiv WeChat Shop, Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian, Douyin, dar și cu Ctrip, Qunar, Taobao Flash Sales, Xiaohongshu, Kuaishou, Zhuanzhuan, Dewu, Vipshop și Online Tianhong. Temele menționate pentru aceste discuții au inclus verificarea calificărilor, închiderea conturilor de utilizator, recomandările personalizate, afișarea licențelor și publicarea regulilor de tranzacționare. Pentru retail și e-commerce, semnalul este că autoritățile locale din China tratează campaniile de discount ca perioade cu risc ridicat de abateri, iar platformele sunt împinse să întărească filtrarea comercianților, disciplina de preț și controlul publicității înainte de vârfurile de vânzări. [...]
