Știri
Știri din categoria Retail
Carrefour își mută creșterea pe proximitate, iar formatele mici devin motorul de acoperire și expansiune arată Roxana Cernica, directorul diviziei de formate mici și membru al comitetului executiv al retailerului, într-un interviu acordat Ziarul Financiar. Potrivit acesteia, jumătate din populația României se află la 15 minute cu mașina de un magazin Carrefour, proximitate susținută în principal de rețeaua de unități de dimensiuni reduse.
Carrefour are în România aproape 470 de magazine, acoperind hipermarket, supermarket, proximitate modernă, online și un mix de discount și cash&carry (Supeco). În interiorul acestei arhitecturi, compania indică drept direcție principală de expansiune formatul Express, cel mai activ în ultimii ani.
Executivul descrie o schimbare de comportament: clientul care făcea cumpărături mari o dată pe săptămână poate ajunge să aleagă un magazin mai accesibil, vizitat mai des, la 2-3 zile. În acest context, fiecare format este „construit în jurul unei misiuni”, iar diferențele se văd în coșul de cumpărături.
Pentru Express, miza este cumpărătură rapidă și imediată, cu un coș mediu de aproximativ patru articole. Categoriile menționate ca fiind cele mai căutate includ băuturi, zona de „ready to eat/ready to cook/ready to heat” (produse gata de consum, de gătit rapid sau de încălzit), gustări dulci și sărate și produse esențiale pentru casă.
În prima jumătate a lui 2026, Carrefour a inaugurat șase unități Express, iar compania leagă potențialul de creștere de dezvoltarea imobiliară și de apariția noilor cartiere rezidențiale, unde cererea pentru cumpărături de proximitate apare „în mod firesc”.
Pe partea de operare, retailerul spune că a introdus case de marcat cu autoservire (self-checkout) în toate magazinele Express deschise în ultima perioadă și că a integrat aproape toată rețeaua cu platforme de livrare precum Bringo, Glovo, Wolt și Bolt Food. În paralel, compania testează în Express conceptul gastro Food Stop, în șase magazine din București, Cluj, Călărași și Vicovu de Jos, în trei variante adaptate locației.
Carrefour include ruralul în strategia de creștere, în condițiile în care „aproape jumătate din populația României” locuiește în mediul rural, potrivit declarațiilor din interviu. Pentru acest segment, compania a dezvoltat un concept dedicat de Carrefour Market, cu un proiect pilot la Ciorogârla, replicat ulterior și în alte comune; conceptul are o suprafață în jur de 500 mp și pune mai mult accent pe non-food (detergenți, igienă personală și produse pentru casă).
Tot în rural, retailerul a inaugurat anul trecut un format Supeco dedicat satelor și comunelor, în Dragomirești-Vale, cu o gamă de 2.500 de articole.
Portofoliul menționat în interviu include:
Carrefour consideră că acoperă „bine” orașele mari, dar vede spațiu de intensificare a prezenței în urban, periurban și rural, cu accent pe adaptarea sortimentului și a conceptului la comunitatea locală (de la zone de birouri la cartiere rezidențiale sau comune).
Recomandate
Carrefour își mută centrul de greutate pe lanțuri scurte de aprovizionare și producători ultralocali , într-o strategie care reduce dependența de importuri și crește viteza de reacție la cererea din piață, potrivit unui interviu acordat Ziarul Financiar de Arnaud Dussaix , director de achiziții și aprovizionare și membru al comitetului executiv al Carrefour România . Executivul spune că retailerul lucrează cu peste 2.000 de producători care livrează bunuri fabricate în România, de la produse proaspete și „ultraproaspete” până la articole sub marcă proprie și produse din programele Carrefour. La nivelul întregului lanț de aprovizionare, 96% dintre furnizori sunt companii românești, conform aceleiași surse. Proximitatea devine criteriu operațional, nu doar de marketing Carrefour afirmă că a accelerat integrarea producătorilor „ultralocali” în aprovizionare: din cei peste 2.000 de producători locali, circa 1.500 sunt ultralocali, adică se află la maximum 50 km de magazinele pe care le aprovizionează. Compania leagă această evoluție de o strategie construită „treptat”, pentru consolidarea lanțurilor scurte și pentru integrarea producătorilor din toate regiunile țării. În zona de produse proaspete (legume, fructe, carne, lactate, ouă), producătorii autohtoni au o pondere de 98%, mai spune Dussaix. Pentru categoriile procesate (panificație, mezeluri, conserve, dulciuri, produse de cămară), retailerul lucrează atât cu branduri românești consacrate, cât și cu producători care dezvoltă game sub marcă proprie. Mărcile proprii: volum mare, bază locală Carrefour indică o extindere a portofoliului de marcă proprie la peste 4.500 de articole, grupate în aproximativ 50 de branduri. Aproximativ 90% din vânzările de marcă proprie ar proveni din produse din România, dezvoltate cu furnizori locali, ceea ce, în viziunea companiei, arată consolidarea industriei alimentare locale. Retailerul menționează și creșterea unor segmente precum bio (peste 1.000 de articole), „ready-meal” și „convenience” (produse pentru consum rapid) cu rețete locale, precum și non-food cu design românesc integrat în gamele proprii. Ce se schimbă la client și de ce contează pentru ofertă Într-o piață pe care o descrie drept „matură”, Dussaix spune că prețul rămâne important, dar nu mai este singurul filtru: calitatea și prospețimea cântăresc mai mult, originea produselor a devenit criteriu de selecție, iar „rapiditatea” este percepută ca normalitate (magazine ușor de parcurs, opțiuni digitale care scurtează timpul). Digitalizarea influențează direct selecția la raft, prin analiza datelor de consum și a trendurilor din social media. În același timp, într-un context de inflație ridicată și economie în frânare, compania spune că vede un client precaut, atent la prețuri și la raportul calitate–preț, ceea ce menține presiunea pe promoții și oferte. [...]
LaDoiPași trece de 3.000 de magazine după o extindere accelerată într-o singură zi , un ritm care ridică miza competiției în comerțul de proximitate și întărește modelul de franciză susținut de METRO România , potrivit Profit . Cele 100 de magazine deschise sunt prezente în toate regiunile țării, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Conceptul LaDoiPași a fost lansat în 2012 și este dezvoltat în regim de franciză de METRO România. Ce înseamnă pragul de 3.000 pentru METRO: masă critică în proximitate Dincolo de numărul de unități, atingerea pragului de 3.000 consolidează poziționarea METRO ca platformă pentru comerțul independent, într-o piață în care proximitatea se bazează pe densitate și acoperire teritorială. METRO operează în România 30 de magazine fizice și un hub logistic la Ștefăneștii de Jos, iar rețeaua LaDoiPași este prezentată ca „cea mai mare comunitate de antreprenori independenți” din comerțul de proximitate. Context financiar și operațional: creștere de venituri, dar volatilitate a profitului Retailerul german METRO a raportat anul trecut în România afaceri de 11,9 miliarde lei și un profit net de 22,5 milioane lei, cu 3.900 de angajați, conform datelor citate de Profit. Publicația mai arată că, în 2024, METRO România a avut o creștere a cifrei de afaceri la 11,3 miliarde de lei (aproape 2,3 miliarde euro), de la 10,5 miliarde de lei în 2023 (2,1 miliarde euro), însă rezultatul net a fost negativ, compania consemnând primele pierderi din ultimul deceniu (precedentul an cu pierderi fiind 2014). Infrastructura de distribuție: investiții și capacitate de livrare METRO a deschis în toamnă o facilitate de livrare a produselor alimentare (Food Service Delivery – FSD, adică livrare dedicată pentru clienți profesioniști) la Ștefăneștii de Jos, în parteneriat cu dezvoltatorul Warehouses De Pauw (WDP). Proiectul este evaluat la 19,6 milioane de euro și acoperă 12.000 mp, fiind integrat în platforma centrală de 65.000 mp a companiei. La nivel logistic, METRO România operează 26 de centre regionale de distribuție, susținute de hubul central de lângă București (One Roof, 65.000 mp) și de platformele din Reșița și Slobozia. Compania asigură livrări zilnice la nivel național cu o flotă de peste 300 de camioane și deservește peste 11.000 de clienți. Într-un material separat, Economica notează că deschiderea celor 100 de unități a avut loc pe 18 iunie și include declarații ale managementului METRO despre continuarea investițiilor în consolidarea rețelei, inclusiv prin digitalizare și optimizarea sistemelor de gestiune. [...]
Retailerii din Ungaria și Polonia își apără marjele prin presiune pe furnizori și tăieri de personal , într-o competiție care împinge costurile în lanțul de aprovizionare și pe piața muncii, potrivit Ziarul Financiar . În Ungaria, lupta se poartă pe fondul măsurilor antiinflație și al suprataxelor introduse de guvernul anterior, dar și al plafonării marjelor de profit pentru anumite produse, care distorsionează relațiile dintre retaileri și furnizori. Lanțurile alimentare cer reduceri de preț invocând aprecierea forintului și stagnarea consumului, iar presiunea se transmite rapid către producători. Un efect direct este schimbarea mixului de la raft: scăderea profitabilității, combinată cu creșterea costurilor salariale, îi împinge pe retaileri să caute cei mai ieftini furnizori și să favorizeze produse importate mai ieftine, în detrimentul producătorilor maghiari, notează publicația, citând penzcentrum.hu. În paralel, companiile încearcă să-și ajusteze costurile operaționale prin reducerea personalului: Auchan, Spar, Tesco și Aldi au făcut astfel de tăieri, în timp ce Penny și Lidl sunt menționate ca excepții care au reușit să crească. Polonia: războiul prețurilor ajunge la conflicte de muncă În Polonia, unde competiția este descrisă ca fiind și mai acerbă, presiunea pentru prețuri cât mai mici se vede atât în relația cu furnizorii, cât și în tensiunile cu angajații. Un exemplu din piață este Biedronka, care a avut discounturi de 35% la căpșune, în contextul în care producătorii reclamă scăderea prețurilor pe fondul unei cereri mai prudente față de anul trecut. Tot Biedronka folosește și un format de vânzare „în aer liber”, din corturi și camioane, cu discounturi de până la 50%, despre care Business Insider Polska apreciază că atrage mult interes. În același timp, retailerul a condiționat bonusurile angajaților de satisfacția clientului, măsurată printr-un sistem de evaluare la casele self-checkout sau în aplicație, cu trei opțiuni de feedback; angajații critică mecanismul, susținând că îi face dependenți de un gest care „nu-l costă nimic” pe client. Ce urmează: presiune simultană pe prețuri și salarii În ambele piețe, tabloul descris este al unei industrii prinse între constrângeri de reglementare (în Ungaria), război al prețurilor (mai ales în Polonia), costuri salariale în creștere și consum care nu mai susține ușor majorări de preț. În Polonia, tensiunile riscă să se transforme în blocaje: angajații sindicalizați de la Dino Polska se pregătesc de grevă generală în septembrie, iar sindicatele de la Biedronka au amenințat cu grevă națională, pe fondul cererilor de salarii mai mari și condiții mai bune de muncă. [...]
Carrefour își repoziționează hipermarketurile spre un model de „discount cu experiență” , mizând pe magazine mai compacte, digitalizare și rolul de hub logistic pentru comenzile online, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine pe fondul presiunii din retail pentru prețuri mici, dar și pentru servicii și experiențe care să păstreze traficul în magazinele mari. Carrefour a deschis primul hipermarket din România în 2001, în Militari (București), iar astăzi operează 55 de unități pe acest format. La nivel național, retailerul are aproximativ 470 de magazine, incluzând și alte formate. De ce contează: hipermarketul rămâne „inima” business-ului, dar își schimbă funcția Cătălin Samara , Hypermarket Business Unit Director și membru al comitetului executiv al Carrefour România , spune că hipermarketul rămâne „ancora strategică” a companiei local, chiar dacă au crescut accelerat proximitatea (Express), supermarketurile (Market), discountul (Supeco) și comerțul online. În viziunea sa, hipermarketul își păstrează relevanța prin: diversitate mare la raft , până la 50.000 de articole, din categorii variate; poziționare pe preț și promoții , cu accent pe raportul calitate–preț; rol operațional în omnichannel (model care combină vânzarea în magazin cu online-ul), deoarece multe comenzi online sunt pregătite direct din hipermarketuri. Cum arată „noul hipermarket”: suprafețe mai compacte, tehnologie și mai mult „made in Romania” Executivul descrie o schimbare de format în ultimii 25 de ani: magazine „mai agile și mai digitalizate”, cu suprafețe „mai compacte și mai inteligente”, gândite pentru o parcurgere mai ușoară. Pe partea de aprovizionare, accentul s-a mutat către producători locali: 96% dintre furnizorii Carrefour sunt români, iar în segmentul produselor proaspete și „ultra-fresh” ponderea ajunge la 98%, conform declarațiilor din interviu. La nivel de experiență și servicii, Carrefour a introdus, între altele, case self-checkout, scanarea produselor în aplicație și programul de loialitate Act for Good, plus integrarea în platforme de livrare rapidă (Bringo, Glovo, Bolt Food, Wolt) și pe Trendyol și Bonapp. În hipermarketul Carrefour Băneasa au fost testate și concepte de tip shop-in-shop, precum Meat Nova, Atelier Artesana și Brutangerie. Unde mai e loc de creștere Samara spune că există în continuare loc de expansiune, însă mai degrabă „calitativă” decât cantitativă, cu potențial în orașe medii aflate în dezvoltare economică și în zone periurbane ale marilor metropole, unde crește puterea de cumpărare și cererea pentru un centru comercial de tip „one-stop-shop” (cumpărături rezolvate dintr-o singură oprire). Ce urmează: hipermarketul ca hub de servicii și logistică urbană Direcția anunțată pentru următorii ani leagă hipermarketul de un „ecosistem omnichannel”: nu doar spațiu de raft, ci și centru de servicii și experiențe (gastronomie, testare de produse, consultanță), în paralel cu funcția de „centru logistic urban”, descris ca un „dark store hibrid” pentru comenzi online ultrarapide. „Definit simplu, hipermarketul din România va fi un model de «discount cu experienţ㻓, conchide executivul. [...]
România este singura piață care trage în jos vânzările Hornbach , pe fondul consumului afectat de majorările de taxe, în timp ce grupul german de bricolaj a raportat cel mai bun trimestru din istoria sa, potrivit HotNews , care citează o analiză Profit.ro . Hornbach a anunțat vânzări nete consolidate de 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) în primul trimestru al anului fiscal 2026/27, încheiat la 31 mai, în creștere cu 4,9% față de aproximativ 1,91 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut. Directoarea financiară a grupului, Joanna Kowalska , a precizat că acesta este cel mai bun rezultat trimestrial de la înființarea companiei (aproape 140 de ani), iar mai a fost cea mai performantă lună de până acum. România, excepția din cele 9 piețe ale grupului Deși vânzările au crescut pe toate cele 9 piețe pe care operează Hornbach, România a fost singura excepție: piața locală a înregistrat o scădere like-for-like (vânzări comparabile, în aceleași magazine) de 4,4% , după un avans de 4,3% în primul trimestru al anului fiscal anterior. Potrivit datelor citate, reculul din România este pus pe seama faptului că cheltuielile de consum sunt afectate de majorările taxelor , ceea ce apasă asupra cererii din segmentul de bricolaj. [...]
Vacanțele pe litoralul românesc s-au scumpit în 2026 cu circa 5%-15% , iar diferențele dintre stațiuni și tipurile de cazare împing bugetele în sus mai ales în zona premium din Mamaia și Mamaia Nord, potrivit unei analize Newsweek pe baza ofertelor din Booking, Airbnb, site-uri de hoteluri și agenții (iunie 2025 vs. iunie 2026). Creșterile sunt neuniforme: în timp ce multe unități din Eforie Nord, Neptun și Olimp au urcat mai moderat, scumpirile cele mai vizibile apar la 4 și 5 stele și în stațiunile cu cerere ridicată, unde tarifele pe noapte ajung frecvent la niveluri care schimbă comportamentul de cumpărare (rezervări mai timpurii, pachete, promoții). Unde s-au văzut cel mai mult scumpirile: Mamaia și Mamaia Nord Pe Booking, în iunie 2026, hotelurile și apartamentele din Mamaia și Mamaia Nord apar frecvent la 450–900 lei/noapte pentru două persoane , în funcție de poziționare și servicii. Publicația estimează o creștere medie de aproximativ 10% față de ofertele similare din vara 2025. În stațiuni precum Eforie Nord, Neptun și Olimp , multe unități de 3 stele au majorat tarifele cu 5%-8% , rămânând, în medie, mai accesibile decât Mamaia. Estimări de preț: 2025 vs. 2026 (două persoane) Conform estimărilor din analiză, intervalele de preț și creșterile arată astfel: Stațiune Preț mediu 2025 (lei/noapte) Preț mediu 2026 (lei/noapte) Creștere estimată Mamaia 500–800 550–900 +10% Mamaia Nord 450–750 500–850 +12% Eforie Nord 250–450 280–500 +8% Neptun – Olimp 300–500 330–550 +7% Costinești 180–350 200–400 +10% Airbnb: apartamentele „în prima linie” trec de 100 euro/noapte Pentru Constanța și Mamaia, datele citate în analiză indică faptul că proprietățile de pe plajă sau din prima linie se închiriază în 2026, în medie, cu 90–130 euro/noapte (aprox. 450–650 lei) . În 2025, multe dintre aceste proprietăți erau la 80–110 euro/noapte (aprox. 400–550 lei) , ceea ce ar sugera o creștere de aproximativ 15% . Proprietarii pun scumpirile pe seama creșterii costurilor cu energia , taxele locale și serviciile de curățenie , potrivit aceleiași surse. Cum încearcă piața să „absoarbă” scumpirile: reduceri și programe Analiza arată că operatorii încearcă să mențină cererea prin reduceri de tip „early booking”, pachete all inclusive și programul „ Litoralul pentru Toți ”. La agenții, reducerile pentru rezervările făcute cu câteva luni înainte pot compensa parțial scumpirile. Exemplul dat: în Eforie Nord există pachete de la aprox. 133 lei/noapte/persoană , în timp ce hotelurile de 4 stele cu SPA și demipensiune pot depăși 900 lei/noapte . Pentru bugete reduse, „Litoralul pentru Toți” rămâne opțiunea cu cele mai mici tarife: de la 42 lei/persoană/noapte în extrasezon, putând depăși 300 lei pentru pachete all inclusive. Ce canal de rezervare avantajează fiecare tip de turist Din comparația dintre platforme și canale, rezultă următoarele diferențe: Booking : varietate mare de unități și promoții de ultim moment; Airbnb : avantajos pentru familii și grupuri care închiriază apartamente întregi; Agenții de turism : cele mai bune prețuri la rezervări făcute cu luni înainte; Site-urile hotelurilor : beneficii suplimentare (de exemplu parcare, șezlonguri, masă inclusă), chiar dacă prețul afișat e similar cu cel din platforme. În ansamblu, mesajul pentru consumatori este că scumpirea medie de 5%-15% în 2026 nu se traduce uniform în toate stațiunile: diferențele de poziționare și de servicii contează mai mult ca anul trecut, iar economiile vin mai ales din rezervări timpurii și din programe dedicate extrasezonului. Pentru context regional, Newsweek a publicat și o analiză despre prețurile din Bulgaria , disponibilă aici: Newsweek . [...]
