Știri
Știri din categoria Politică
Prelungirea interimatului Guvernului Bolojan cel puțin până în iunie riscă să blocheze agenda de reforme și accesarea fondurilor europene, într-un moment în care partidele încă „caută o soluție” pentru o majoritate, potrivit HotNews, care citează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Pîslaru a spus sâmbătă că perioada de interimat „ar putea să fie mai lungă decât se crede” și că „s-ar putea să dureze cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult”. În acest interval, a avertizat el, „e foarte important ca țara să meargă înainte”, indicând explicit miza obținerii banilor europeni „de care avem atât de mare nevoie”.
Ministrul interimar a legat prelungirea interimatului de dificultatea de a avansa decizii cu impact structural. În același context, el a apreciat că un guvern minoritar ar fi „o soluție complicată”, deoarece implementarea unei agende de reforme este dificilă fără o susținere parlamentară solidă.
Pîslaru a susținut că PSD ar fi încercat înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea Guvernului și a PNL „pentru că au început să se facă niște reforme importante”, invocând „încăpățânarea” premierului de a le duce mai departe.
În interiorul PNL, el a descris un vot pentru trecerea partidului în opoziție drept un semnal de coeziune: rezoluția ar fi fost adoptată „cu 50 de voturi din 54”. Totodată, Pîslaru a afirmat că Bolojan ar fi câștigat susținere publică, inclusiv din partea unor persoane dezamăgite de politică.
Din declarațiile ministrului reiese că negocierile politice pentru o formulă de guvernare pot prelungi interimatul cel puțin până în iunie, cu efecte directe asupra capacității executivului de a împinge reforme și de a menține ritmul pe dosarele legate de finanțările europene. Informația rămâne, însă, o estimare politică, nu un calendar oficial anunțat instituțional.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]
Victor Negrescu leagă „pro-occidental” de obligații NATO și parteneriate strategice , într-un mesaj care ridică miza pentru viitoarea coaliție de guvernare să includă explicit aceste angajamente în program, potrivit Agerpres . Europarlamentarul PSD a spus, la un eveniment organizat de PES activists România de Ziua Europei, că termenul „pro-occidental” a ajuns să fie interpretat în cheie negativă în dezbaterea publică și a încercat să îl definească drept o extensie a poziționării pro-europene. În viziunea sa, conceptul include respectarea principiilor din NATO și a parteneriatelor strategice ale României. Negrescu a susținut că România „nu poate rămâne izolată” într-o „dinamică globală” și că trebuie să fie „activă”, să se modernizeze și să respecte anumite principii. Ca exemplu, el a invocat un vot recent din Parlamentul României, în care „coaliția pro-europeană” ar fi susținut nevoia de solidaritate cu Statele Unite, atunci când SUA a cerut sprijinul României. Ce cere pentru viitoarea coaliție de guvernare În acest context, europarlamentarul a afirmat că nu este vorba despre „două dinamici diferite”, ci despre „o direcție clară” pe care România ar trebui să o adopte, iar viitoarea coaliție de guvernare ar trebui să integreze aceste componente „cu obiective clare și precise”. Fonduri europene, modernizare și critică la adresa austerității Negrescu a evidențiat și eforturile PSD pentru aderarea la UE și atragerea fondurilor europene, afirmând că partidele de dreapta „nu pot să-și revendice monopolul” proiectului european. El a mai spus că modernizarea statului ar trebui să includă folosirea activă a fondurilor europene, respectarea legislației europene, dialogul social și solidaritatea. Într-o critică directă la adresa politicilor de reducere a cheltuielilor, Negrescu a declarat că în tratatele europene nu apare conceptul de „austeritate” și că aceasta „nu are nimic de-a face” cu proiectul european al României sau al UE. La final, el a opinat că, în ultimele zece luni, coaliția de guvernare s-a concentrat mai degrabă pe „lucruri minore” decât pe modernizarea României. [...]
Propunerea lui Ludovic Orban de a relansa un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, condus de Ilie Bolojan, repoziționează criza politică drept o problemă de stabilitate guvernamentală , într-un moment în care formarea unei majorități parlamentare pare dificilă, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la B1 TV că președintele Nicușor Dan ar avea „o singură variantă” pentru a-și „spăla imaginea” și pentru a recâștiga susținători: reinvestirea guvernului Bolojan, într-o formulă minoritară PNL–USR–UDMR. Orban a argumentat că situația politică este „extrem de complicată” și că șeful statului ar trebui să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate. „Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea (…) ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban. Desemnarea lui Grindeanu, văzută ca test al capacității PSD de a face majoritate În scenariul descris de Orban, președintele ar trebui să facă mai întâi „o primă desemnare”, pe care fostul premier o consideră „perfect constituțională” și în linie cu „logica politică-democratică” a ultimelor evoluții. El a invocat ruptura coaliției de către PSD și moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, ca argument că social-democrații trebuie să își asume consecințele. Orban a susținut că Sorin Grindeanu ar trebui desemnat tocmai pentru a demonstra dacă PSD are o soluție de guvernare, dar a apreciat că șansele acestuia de a construi o majoritate sunt „foarte mici”, în special pentru că AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare. „Eu nu cred că Grindeanu (…) șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a spus Orban. Ce urmează, în logica avansată de Orban Fostul premier a indicat o succesiune de pași în cazul în care mandatul pentru PSD eșuează sau este refuzat: desemnarea lui Ilie Bolojan. „Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a afirmat Ludovic Orban. [...]
PSD își conturează deja opțiunea pentru premier, iar asta poate accelera negocierile pentru o nouă majoritate după căderea Guvernului Bolojan , în condițiile în care în partid crește susținerea pentru Sorin Grindeanu ca propunere de prim-ministru, potrivit Euronews . Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la începutul săptămânii, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut miercuri în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate. PSD: „lucrurile sunt clare” pe numele premierului Victor Negrescu , europarlamentar PSD, a susținut că partidul are o decizie internă privind persoana care ar urma să fie desemnată premier, dacă PSD își asumă funcția. „În cazul Partidului Social Democrat, noi avem o decizie clară luată în această privință. (...) persoana desemnată va fi Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat. La PSD, lucrurile sunt clare.” În aceeași intervenție, Negrescu a indicat că, în opinia sa, în PNL „lucrurile nu sunt clare” și a menționat și varianta unei persoane cu profil tehnocrat, cu experiență la Bruxelles, fără a avansa o nominalizare formală. Miza declarată: coaliție „pro-europeană și pro-occidentală” Daniel Băluță, prim-vicepreședinte PSD, a spus că obiectivul partidului este găsirea unei soluții pentru o coaliție „pro-europeană și pro-occidentală”, iar modul concret în care va fi implementată această direcție ar urma să se contureze „în următoarele zile” și „în următoarele două săptămâni”. Grindeanu respinge o formulă de guvern „instabilă” Sorin Grindeanu a declarat miercuri, la Euronews, că exclude varianta unui guvern format împreună cu UDMR, minoritățile și parlamentari neafiliați, argumentând că o astfel de combinație nu ar asigura stabilitatea politică necesară și ar împinge rapid spre căutarea unei alte soluții. „Ăsta nu e un guvern stabil, e un guvern care duce spre, rapid, spre, să spunem, căutarea unei alte variante în toamnă. (...) cred că trebuie să căutăm (...) o soluție rapidă, să fie una și stabilă. (...) Orgoliile nu și-au locul.” În acest context, faptul că PSD își fixează public opțiunea pentru premier poate reduce incertitudinea din negocierile post-moțiune, dar rămâne deschisă ecuația majorității care ar putea susține un nou executiv. [...]
AUR acuză Guvernul Bolojan că scumpirea energiei și creșterea TVA au împins inflația spre 10% , susținând că efectele s-au transmis rapid în economie și au redus consumul populației, potrivit News . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, afirmă că „la baza politicilor eronate” ale guvernului ar sta „cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE”, indicată de el la +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024 . Declarațiile au fost transmise într-un comunicat de presă al formațiunii, dat publicității sâmbătă. Miza economică invocată: inflație și consum în scădere Peiu susține că scumpirea energiei „s-a răspândit în toată economia” și că, suprapusă peste majorarea cotelor de TVA, ar fi dus la „cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%”. În aceeași intervenție, liderul AUR acuză coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) că a transferat costurile crizei asupra populației, fără să reducă cheltuielile statului. Critica asupra cheltuielilor publice În argumentația sa, Peiu afirmă că inflația ar fi generat „scădere economică” prin comprimarea consumului, într-o economie pe care o descrie ca fiind „dependentă de consum (81% din PIB)”. El mai susține că o parte semnificativă din consum ar proveni din administrație, indicând „19% din PIB” ca „un sfert din consum”, și acuză partidele din coaliție că nu vor să reducă „consumul statului”. Declarațiile reprezintă poziția politică a AUR, formulată într-un comunicat de presă, iar în material nu sunt prezentate reacții ale Guvernului Bolojan sau date independente care să confirme afirmațiile privind comparațiile la nivelul UE. [...]
Parlamentul iranian își mută lucrările online din motive de securitate , o decizie cu impact direct asupra funcționării instituțiilor într-un context de război și armistițiu fragil, potrivit Bild . Ședința plenară a „ Madschlis ”-ului urmează să fie organizată pentru prima dată ca videoconferință, iar un purtător de cuvânt a indicat, citat de portalul Tabnak, că sesiunea publică programată duminică va avea loc online „din cauza situației actuale”. Miza anunțată a reuniunii este inflația, descrisă drept o preocupare centrală a populației după scumpirile apărute în urma războiului. Publicația notează că inflația era deja, înainte de conflict, un factor care a alimentat proteste împotriva regimului. Prima ședință de la începutul războiului Parlamentul nu a mai ținut ședințe publice de la izbucnirea războiului, iar în perioada de pauză ar fi avut loc doar întâlniri punctuale ale unor comisii parlamentare, conform aceleiași surse. Bild mai relatează că, după ce pe 28 februarie au fost eliminați mai mulți oficiali iranieni, inclusiv liderul suprem de atunci, Ali Chamenei, legislativul a suspendat ședințele publice. În același context, publicația afirmă că succesorul lui Ali Chamenei, fiul său Modschtaba Chamenei, nu ar fi fost văzut public de la preluarea funcției. Context: armistițiu „brut” și așteptări privind un acord Decizia de a trece la format online vine pe fondul unui armistițiu descris ca fiind fragil între regimul iranian și SUA, care „părea să țină” sâmbătă, în pofida unor schimburi de focuri cu o zi înainte, potrivit relatării. În același timp, Washington ar aștepta reacția Iranului la o propunere de pace care ar urma să pună capăt războiului, să redeschidă Strâmtoarea Hormuz și să reducă programul nuclear, mai notează publicația. [...]
