Știri
Știri din categoria Politică
Propunerea lui Ludovic Orban de a relansa un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, condus de Ilie Bolojan, repoziționează criza politică drept o problemă de stabilitate guvernamentală, într-un moment în care formarea unei majorități parlamentare pare dificilă, potrivit Mediafax.
Fostul premier a declarat la B1 TV că președintele Nicușor Dan ar avea „o singură variantă” pentru a-și „spăla imaginea” și pentru a recâștiga susținători: reinvestirea guvernului Bolojan, într-o formulă minoritară PNL–USR–UDMR. Orban a argumentat că situația politică este „extrem de complicată” și că șeful statului ar trebui să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate.
„Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea (…) ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban.
În scenariul descris de Orban, președintele ar trebui să facă mai întâi „o primă desemnare”, pe care fostul premier o consideră „perfect constituțională” și în linie cu „logica politică-democratică” a ultimelor evoluții. El a invocat ruptura coaliției de către PSD și moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, ca argument că social-democrații trebuie să își asume consecințele.
Orban a susținut că Sorin Grindeanu ar trebui desemnat tocmai pentru a demonstra dacă PSD are o soluție de guvernare, dar a apreciat că șansele acestuia de a construi o majoritate sunt „foarte mici”, în special pentru că AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare.
„Eu nu cred că Grindeanu (…) șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a spus Orban.
Fostul premier a indicat o succesiune de pași în cazul în care mandatul pentru PSD eșuează sau este refuzat: desemnarea lui Ilie Bolojan.
„Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a afirmat Ludovic Orban.
Recomandate
Schimbul de replici Grindeanu–Bolojan ridică tensiunea politică în jurul guvernării , într-un moment în care mesajele publice dintre liderii PSD și PNL se mută din zona negocierilor în cea a atacurilor personale, cu potențial de a complica cooperarea politică, potrivit Digi24 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a reacționat la îndemnul transmis anterior de Ilie Bolojan – „Hai, Sorine, guvernează!” – spunând despre fostul premier că este „un fel de speaker motivațional” care participă la „întâlniri aranjate”, unde nu este „deranjat de întrebări serioase” despre direcția în care a dus România. Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Antena 3 CNN , și sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. În același context, Grindeanu a formulat și replica directă la mesajul lui Bolojan: „Am văzut că mi-a zis «Sorine, guvernează». Pot să-i spun că acum am guvernat şi noi, dar nu am tăiat, sigur am reparat ce ai făcut tu.” Contextul mesajului și ecoul public Digi24 notează că mesajul „Hai, Sorine, guvernează” a fost rostit de președintele PNL în cadrul unei emisiuni, unde i s-a cerut să îi transmită această replică liderului PSD. Momentul, înregistrat video, a circulat ulterior online și a generat „numeroase comentarii” în mediul digital. De ce contează Schimbul de acuzații și ironii între lideri ai celor două partide majore mută disputa într-o zonă de confruntare publică, nu de dialog instituțional. În practică, astfel de mesaje pot alimenta incertitudinea politică și pot influența capacitatea de coordonare în jurul deciziilor de guvernare, mai ales când tema centrală devine „cine guvernează” și cu ce bilanț. [...]
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
PSD ridică miza pe fiscalitatea carburanților, legând-o direct de inflație , după ce deputatul Marius Budăi l-a acuzat pe Ilie Bolojan că majorarea TVA și a accizelor la carburanți ar fi împins în sus costurile din economie. Declarațiile apar într-o postare citată de Digi24 , pe fondul creșterii ratei anuale a inflației la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. Budăi susține că „rețeta” promovată de Bolojan nu ar fi rezolvat problemele economice, ci le-ar fi agravat, în condițiile unei crize energetice internaționale și ale războiului din Ucraina, respectiv tensiunilor din Orientul Apropiat. În acest context, deputatul PSD afirmă că fostul premier ar fi ales să majoreze TVA și accizele la carburanți, pe care le descrie drept taxe ce se adaugă peste scumpirile internaționale și „împing în sus costurile întregii economii”. „Domnul Bolojan a vrut să stingă inflaţia cu benzină. Şi acum se miră că focul arde mai tare!” Scumpirea carburanților, transmisă în costuri mai mari în economie În mesajul citat, Budăi indică o creștere anuală a prețurilor la carburanți: motorina ar fi „cu 43% mai scumpă” decât în urmă cu un an, iar benzina „cu 33%”. El leagă aceste scumpiri de efecte în lanț în sectoare precum transporturile și agricultura, cu impact ulterior în prețul alimentelor. Propunerea PSD: motorină pentru agricultură fără TVA și acciză, în limita declarată la APIA Ca alternativă, Budăi spune că PSD propune ca fermierii să poată cumpăra direct de la pompă motorina necesară lucrărilor agricole „fără TVA și acciză”, pentru „cei 78 de litri pe hectar declarați la APIA”. Potrivit lui, o astfel de măsură ar însemna „o reducere de cel puțin 3-4 lei pe litru”, cu efecte de scădere a costurilor în agricultură și de diminuare a presiunii asupra prețurilor alimentelor. În același mesaj, deputatul PSD prezintă disputa ca o diferență de „viziuni economice”: pe de o parte, creșterea poverii fiscale asupra populației și firmelor, pe de altă parte, reducerea costurilor pentru a proteja puterea de cumpărare. [...]
PNL acuză PSD că riscă să slăbească disciplina fiscală după schimbarea de putere de la Palatul Victoria, iar eurodeputatul Siegfried Mureșan îl atacă direct pe Sorin Grindeanu , pe care îl numește „premierul de facto” și șeful unui „Guvern «Scuze și Regrete»”, potrivit Digi24 . Într-o postare pe rețelele sociale, Mureșan susține că Grindeanu și miniștrii PSD ar oferi „scuze” și „regrete” în loc de soluții, invocând promisiuni precum creșterea salariilor și pensiilor și reducerea TVA și a altor taxe. Eurodeputatul afirmă că liderul PSD ar fi regretat depunerea „prea târzie” a moțiunii de cenzură, însă califică această explicație drept „falsă”. Miza: continuitatea consolidării fiscale, în context de deficit ridicat Mesajul lui Mureșan leagă disputa politică de tema consolidării fiscale (set de măsuri prin care statul reduce deficitul bugetar, prin controlul cheltuielilor și/sau creșterea veniturilor). El afirmă că moțiunea de cenzură ar fi fost depusă pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan și pentru a opri măsuri care ar fi limitat accesul „clientelei de partid” la resurse publice. În același timp, eurodeputatul invocă presiunea deficitului bugetar și riscurile asociate, susținând că „Guvernul Bolojan” ar fi „aproape” înjumătățit deficitul de 9% lăsat de „Guvernul Ciolacu”. În acest context, Mureșan argumentează că nu pot fi crescute „brusc” cheltuielile în 2026, după un deficit de 9% în 2024, despre care spune că a dus România „la un pas” de retrogradarea în categoria „junk”, la blocarea fondurilor europene și la pierderea credibilității pe piețele internaționale. Ce spune PNL despre intențiile PSD după moțiune Mureșan mai afirmă că planul PSD după moțiune ar fi fost „să rupă PNL”, astfel încât o parte din partid să guverneze alături de PSD, cu „un alt premier liberal”. Potrivit acestuia, planul „nu a funcționat”, iar PNL ar fi rămas unit, ceea ce ar fi obligat PSD să își asume conducerea guvernării după moțiunea depusă chiar de partid. În final, eurodeputatul susține că ministrul de Finanțe din guvernul „controlat de PSD” le-ar fi spus partenerilor europeni de la Bruxelles că va continua măsurile de reducere a deficitului și de consolidare fiscală, iar mesajul se încheie cu o ironie la adresa lui Grindeanu: „mai puține regrete și mai multă guvernare”. [...]
PSD anunță că cel puțin 100 de entități ale statului vor fi desființate sau comasate în cadrul reorganizării instituțiilor și companiilor de stat, iar primul proiect („draft”) urmează să fie prezentat luni de vicepremierul Marian Neacșu , potrivit HotNews . Grindeanu a spus la Antena 3 că i-a cerut lui Neacșu să coordoneze echipa și să analizeze „fără menajamente” ce instituții și companii pot fi eliminate sau comasate, mai ales acolo unde există structuri cu atribuții similare. „Săptămâna viitoare, să ştiţi, luni, Marian Neacşu va ieşi cu primul draft legat de desfiinţare, comasare, reorganizarea instituţiilor şi companiilor de stat. I-am cerut lui Marian Neacşu să fie fără milă. Fără milă (…) Eu vă asigur (…) că sunt pe puţin 100 de entităţi ale statului care vor dispărea”, a declarat Sorin Grindeanu . Ce înseamnă politic și administrativ: un calendar accelerat până în martie 2027 În context, liderul PSD a reamintit că, pe 26 octombrie, i-a propus premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea atât pe reforma administrativă, cât și pe restructurarea la nivel guvernamental. Potrivit lui Grindeanu, PSD a stabilit și coordonatorii celor două reforme: europarlamentarul Dragoș Benea pentru reforma administrativă și vicepremierul Marian Neacșu pentru restructurarea guvernamentală. Grindeanu a indicat și un termen-țintă pentru aceste angajări de răspundere: până în martie 2027. Reforma administrativă: discuția despre județe nu e încă tranșată în PSD Pe tema reformei administrative (care ar putea include comasări de localități și desființarea unor județe), Grindeanu a afirmat că subiectul nu a fost discutat încă în partid și că, deocamdată, este vorba despre o propunere venită de la Dragoș Benea. „Să ştiţi că n-am avut această discuţie în partid. A fost o propunere pe care a făcut-o Dragoş Benea”, a declarat Grindeanu. Totodată, el a spus că a discutat cu șefii Consiliilor Județene din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, invocând dificultăți legate de dimensiunea și capacitatea lor administrativă. Miza economică invocată: costuri mai mici și servicii publice mai bune Grindeanu a motivat reforma administrativă prin nevoia de servicii mai bune pentru cetățeni și costuri mai mici ale statului, susținând că există localități mici care nu se mai pot susține economic și nu au capacitatea administrativă pentru proiecte europene și servicii publice de calitate. Ce urmează Următorul pas anunțat este prezentarea, luni, a primului „draft” de desființare/comasare/reorganizare, de către vicepremierul Marian Neacșu. În privința reformei administrative, Grindeanu indică faptul că discuția internă în PSD nu a avut loc încă, deși partidul susține că își asumă reforma „cu toate riscurile”. [...]
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
