Știri
Știri din categoria Politică
PSD își conturează deja opțiunea pentru premier, iar asta poate accelera negocierile pentru o nouă majoritate după căderea Guvernului Bolojan, în condițiile în care în partid crește susținerea pentru Sorin Grindeanu ca propunere de prim-ministru, potrivit Euronews.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la începutul săptămânii, după ce moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut miercuri în Parlament cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate.
Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a susținut că partidul are o decizie internă privind persoana care ar urma să fie desemnată premier, dacă PSD își asumă funcția.
„În cazul Partidului Social Democrat, noi avem o decizie clară luată în această privință. (...) persoana desemnată va fi Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat. La PSD, lucrurile sunt clare.”
În aceeași intervenție, Negrescu a indicat că, în opinia sa, în PNL „lucrurile nu sunt clare” și a menționat și varianta unei persoane cu profil tehnocrat, cu experiență la Bruxelles, fără a avansa o nominalizare formală.
Daniel Băluță, prim-vicepreședinte PSD, a spus că obiectivul partidului este găsirea unei soluții pentru o coaliție „pro-europeană și pro-occidentală”, iar modul concret în care va fi implementată această direcție ar urma să se contureze „în următoarele zile” și „în următoarele două săptămâni”.
Sorin Grindeanu a declarat miercuri, la Euronews, că exclude varianta unui guvern format împreună cu UDMR, minoritățile și parlamentari neafiliați, argumentând că o astfel de combinație nu ar asigura stabilitatea politică necesară și ar împinge rapid spre căutarea unei alte soluții.
„Ăsta nu e un guvern stabil, e un guvern care duce spre, rapid, spre, să spunem, căutarea unei alte variante în toamnă. (...) cred că trebuie să căutăm (...) o soluție rapidă, să fie una și stabilă. (...) Orgoliile nu și-au locul.”
În acest context, faptul că PSD își fixează public opțiunea pentru premier poate reduce incertitudinea din negocierile post-moțiune, dar rămâne deschisă ecuația majorității care ar putea susține un nou executiv.
Recomandate
Propunerea lui Ludovic Orban de a relansa un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, condus de Ilie Bolojan, repoziționează criza politică drept o problemă de stabilitate guvernamentală , într-un moment în care formarea unei majorități parlamentare pare dificilă, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat la B1 TV că președintele Nicușor Dan ar avea „o singură variantă” pentru a-și „spăla imaginea” și pentru a recâștiga susținători: reinvestirea guvernului Bolojan, într-o formulă minoritară PNL–USR–UDMR. Orban a argumentat că situația politică este „extrem de complicată” și că șeful statului ar trebui să găsească rapid o soluție care să ofere stabilitate. „Singura șansă al unui Nicușor Dan de a-și spăla imaginea (…) ar fi să reușească o reinvestire a guvernului Bolojan. Cu un guvern minoritar, PNL, USR, UDMR”, a declarat Ludovic Orban. Desemnarea lui Grindeanu, văzută ca test al capacității PSD de a face majoritate În scenariul descris de Orban, președintele ar trebui să facă mai întâi „o primă desemnare”, pe care fostul premier o consideră „perfect constituțională” și în linie cu „logica politică-democratică” a ultimelor evoluții. El a invocat ruptura coaliției de către PSD și moțiunea de cenzură depusă împreună cu AUR, ca argument că social-democrații trebuie să își asume consecințele. Orban a susținut că Sorin Grindeanu ar trebui desemnat tocmai pentru a demonstra dacă PSD are o soluție de guvernare, dar a apreciat că șansele acestuia de a construi o majoritate sunt „foarte mici”, în special pentru că AUR ar susține un astfel de executiv doar dacă ar intra la guvernare. „Eu nu cred că Grindeanu (…) șansele lui de a construi o majoritate parlamentară sunt foarte mici. Pentru că AUR nu-l susține decât dacă este parte din guvernare”, a spus Orban. Ce urmează, în logica avansată de Orban Fostul premier a indicat o succesiune de pași în cazul în care mandatul pentru PSD eșuează sau este refuzat: desemnarea lui Ilie Bolojan. „Iar în cazul unui eșec al formării guvernului sau al refuzurilor, Grindeanu de a prelua mandatul, l-aș desemna pe Bolojan”, a afirmat Ludovic Orban. [...]
Pactul de coordonare PNL–USR schimbă raportul de forțe în Parlament și complică desemnarea unui premier , pentru că pune PSD sub presiunea de a-și asuma ieșirea din criza guvernamentală, potrivit unei analize publicate de Adevărul , după demiterea prin moțiune de cenzură a guvernului condus de Ilie Bolojan. PNL și USR au convenit să-și coordoneze acțiunile în Parlament, în Guvernul interimar și la consultările de la Palatul Cotroceni . Ilie Bolojan a prezentat înțelegerea ca răspuns la „acțiunea distructivă a PSD” și la colaborarea PSD–AUR în Parlament, în timp ce liderul USR, Dominic Fritz, a susținut că împreună cele două partide formează „cea mai mare facțiune din Parlament” și își propun să blocheze schimbarea direcției „reformiste”. Noua aritmetică parlamentară și efectul imediat: PSD, împins spre asumare Analistul politic Cristian Hrițuc (fost consilier prezidențial) interpretează pactul ca o mișcare strategică menită să reducă spațiul de manevră al PSD și să-l forțeze să își asume responsabilitatea pentru rezolvarea crizei, după ce a contribuit la căderea guvernului. În analiza citată, Hrițuc afirmă că PNL și USR ar avea în prezent 132 de parlamentari, „cu trei în plus față de PSD” (cu precizarea că cifrele ar putea să nu fie „actualizate sută la sută”). În această logică, polul PNL–USR devine un actor greu de ignorat în consultările de la Cotroceni, inclusiv pentru președintele Nicușor Dan. De ce contează pentru Cotroceni: mandatul de premier, fără variantă „ideală” În același context, Hrițuc susține că președintele Nicușor Dan se află într-o poziție complicată: pe de o parte, ar fi constrâns de așteptările electoratului său (asociat cu PNL și USR), iar pe de altă parte, de nevoia de a numi un guvern funcțional. Analistul avansează scenariul în care ar putea exista două runde de consultări și chiar două desemnări de premier, pe fondul blocajului politic. O opțiune discutată este desemnarea unui premier tehnocrat ca soluție „de imagine”, dar Hrițuc avertizează că asta „nu înseamnă că ar fi și o variantă realistă”. Cine are, totuși, prima șansă la guvernare, potrivit analizei Deși pactul PNL–USR urmărește izolarea PSD, Hrițuc estimează că „prima șansă realistă” pentru formarea unui guvern ar rămâne tot la PSD, chiar dacă nu este sigur că se va întâmpla „la prima iterație”. În analiza sa, el indică și o posibilă justificare pentru un vot PNL la învestire, dacă PSD și-ar asuma anumite angajamente (menționează OCDE și „moratoriul propus”, invocat și de președinte). În paralel, Hrițuc descrie costurile politice interne pentru PSD dacă rămâne în opoziție, prin pierderea accesului la funcții și pârghii administrative, ceea ce ar alimenta tensiuni în partid. Miza pe termen mai lung: regrupare anti-AUR spre 2028 Dincolo de criza imediată, Hrițuc susține că înțelegerea PNL–USR ar putea fi începutul unui „pol modernist” pentru 2028, în care AUR ar deveni adversarul principal, iar PSD „nu mai e miza principală”. În această construcție, analistul enumeră și formațiuni mai mici care ar putea completa un astfel de pol (SENS, REPER, Forța Dreptei), în ideea agregării electorale. Pentru moment, efectul practic al pactului rămâne legat de consultările de la Cotroceni și de capacitatea partidelor de a ieși din blocajul de după moțiunea de cenzură, într-un proces pe care analiza îl anticipează ca fiind prelungit. [...]
PSD își leagă mesajul de Ziua Europei de o agendă economică și de negocierile UE post-2027 , susținând că prioritatea României ar trebui să fie un buget european care să finanțeze investițiile și măsurile interne, în paralel cu obiective precum OCDE și Zona Euro , potrivit News . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a afirmat într-o postare pe Facebook că, pentru social-democrați, „Europa înseamnă muncă și rezultat, nu discursuri sterile” și că partidul rămâne „consecvent” acestui obiectiv, „indiferent de piedicile” pe care „anumite forțe politice, care se pretind pro-europene”, ar încerca să le pună României. Miza invocată: bani europeni și investiții după 2027 Grindeanu a susținut că „pentru România, parte integrantă a Uniunii Europene”, rămân „obiective clare”, dintre care a evidențiat: un buget european post-2027 care să finanțeze măsurile și investițiile de care are nevoie România; integrarea în OCDE; pregătirea pentru Zona Euro. În același mesaj, liderul PSD a legat „construcția europeană” de „solidaritate și prosperitate” și a spus că guvernările PSD s-ar fi axat pe măsuri în această direcție. Context politic: revendicarea „rezultatelor” și atacul la adversari În postare, Grindeanu a enumerat drept realizări creșterea veniturilor, protejarea economiei „în momente dificile”, susținerea investițiilor și utilizarea fondurilor europene „pentru dezvoltare”, afirmând că acestea ar fi „lucruri concrete” care nu pot fi negate de adversari. Mesajul include și o delimitare de politici pe care le descrie drept „tăieri haotice de venituri”, „aventuri economice” și „pauperizare”, fără a indica explicit la cine se referă. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]
Președintele Nicușor Dan pune bilanțul financiar al UE în centrul mesajului de Ziua Europei , susținând că România a fost beneficiar net al apartenenței la Uniune, cu 74 miliarde de euro diferență între contribuții și fonduri încasate, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni , în contextul Zilei Europei, și vin pe fondul tensiunilor politice interne, după demiterea Guvernului Bolojan și anularea recepției oficiale de la Cotroceni. În intervenția sa, șeful statului a legat apartenența la UE de „modernizare” și de creșterea nivelului de trai, afirmând că românii „o duc astăzi mult mai bine decât o duceau acum 20 de ani”. Nicușor Dan a invocat și evoluția salariilor, susținând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din UE”, dar a punctat și două vulnerabilități: diferențe mai mari între salariile mari și mici decât în alte state europene și existența „unei corupții care îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici. Bilanțul financiar invocat: contribuții, fonduri și destinații Președintele a prezentat câteva cifre despre fluxurile financiare dintre România și UE în ultimii 20 de ani: România „a plătit 36 miliarde de euro” și „a încasat 110” miliarde de euro, rezultând „o diferență de 74 miliarde de euro”, descrisă drept venituri nete; din această sumă, „45 miliarde” ar fi mers în agricultură și dezvoltarea satelor; „4 mii de kilometri de drumuri” ar fi fost construiți sau modernizați cu bani europeni; „sute de milioane de euro” ar fi fost alocate pentru „simboluri de identitate românești”, precum biserici și muzee. Critici la adresa UE și mesaj despre poziționarea României Nicușor Dan a spus că „Europa a făcut greșeli”, indicând, între exemple, renunțarea la energia nucleară în favoarea gazului ieftin din Rusia, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase” care ar fi afectat industria grea. În același timp, a susținut că UE rămâne o construcție democratică, în care aceste teme trebuie dezbătute „cu cărțile pe masă” în interiorul instituțiilor europene. Pe relația României cu UE, președintele a afirmat că România a fost „de multe ori slabă” în negocierile interne și nu și-a apărat coerent obiectivele, dar a adăugat că, în prezent, țara este „credibilă”, știe să acționeze în cadrul Uniunii și să facă alianțe pentru a-și susține politicile. Totodată, a respins ideea că liderii români ar merge la Bruxelles „ca să primească ordine”, calificând-o drept „o lozincă” care îndepărtează de dezbaterea reală despre locul României în UE. Context politic: recepția de Ziua Europei, anulată după căderea guvernului Mesajul a fost transmis după ce Administrația Prezidențială a anunțat anularea recepției oficiale de la Palatul Cotroceni, decizie motivată de „contextul politic actual” și de nevoia de „concentrare totală” pe soluții pentru gestionarea situației. Cu o zi înainte, Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD–AUR , votată de 281 de parlamentari. [...]
AUR propune eliminarea termenului de 45 de zile pentru contestarea pensiei , printr-un proiect de lege care ar introduce explicit imprescriptibilitatea drepturilor de pensie și ar obliga casele de pensii să răspundă motivat la contestațiile pensionarilor, potrivit Mediafax . Inițiativa, depusă în Parlament , este prezentată de AUR ca o măsură de „protejare a drepturilor pensionarilor” și de eliminare a prevederilor care, în forma actuală a legislației, i-ar putea lăsa pe unii români fără posibilitatea de a-și recupera sumele rezultate dintr-o pensie „corect calculată”. Ce schimbări urmărește proiectul Conform formațiunii, proiectul vizează două modificări principale: introducerea explicită în lege a caracterului imprescriptibil al drepturilor de pensie (adică drepturi care nu se pierd prin trecerea timpului); obligarea caselor de pensii să răspundă motivat la contestațiile depuse de pensionari. Senatorul AUR Niculina Stelea, inițiatoare a proiectului, susține că pensia este un drept al celor care au muncit „zeci de ani” și că demersul legislativ urmărește apărarea dreptului la o pensie „decentă și corect calculată”. De ce contează: termenul de 45 de zile din legea din 2023 Potrivit expunerii de motive citate de AUR, legea pensiilor promovată de PSD și PNL în 2023 ar stabili că pensionarii au la dispoziție 45 de zile pentru a contesta decizia privind valoarea pensiei. După expirarea termenului, decizia rămâne definitivă, iar pensia nu ar mai putea fi recalculată, chiar dacă există erori sau drepturi neacordate și chiar dacă pensionarii aduc documente privind alte venituri și contribuții. În acest context, AUR afirmă că proiectul ar „repara” ceea ce numește o „scăpare legislativă” și invocă decizii ale Curții Constituționale care ar fi statuat că pensia este un drept patrimonial. Argumentele invocate de inițiatori AUR susține că actuala legislație poate produce situații în care pensionarii nu reușesc să conteste la timp deciziile caselor de pensii și rămân fără instrumente legale pentru corectarea unor erori care le afectează veniturile. Formațiunea mai afirmă că intervenția legislativă este necesară pentru eliminarea contradicțiilor din actuala lege și pentru garantarea efectivă a dreptului la pensie, în acord cu Constituția. În materialul citat nu sunt prezentate un calendar de dezbatere parlamentară sau estimări privind impactul bugetar al modificărilor propuse. [...]
