Știri
Știri din categoria Politică
PNL mută discuția despre un guvern minoritar pe criteriul „încrederii”, ca sursă de legitimitate și stabilitate, iar Ciprian Ciucu indică drept posibilă opțiune pe Ilie Bolojan, în ipoteza unui executiv fără majoritate solidă, potrivit Mediafax.
Prim-vicepreședintele PNL a declarat joi seara, la Antena 3, că într-un eventual guvern minoritar format din PNL-USR-UDMR și reprezentanții minorităților naționale, premier ar trebui să fie „personalitatea politică cu cea mai mare încredere în rândul românilor”, argumentând că un astfel de cabinet are nevoie de legitimitate și susținere publică pentru a funcționa.
„E foarte greu să conduci un guvern, mai ales minoritar, dacă tu ai încredere de 10%, 15%. N-ai autoritate, n-ai legitimitate.”
Ciucu a susținut că un premier cu un nivel redus de credibilitate ar avea dificultăți de autoritate și ar risca tensiuni sociale, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de sprijin politic variabil și de acceptare publică.
În acest context, el spune că ar trebui căutată „cea mai credibilă persoană” din „noul angrenaj politic”, dacă ipoteza unui guvern minoritar se va concretiza.
Întrebat dacă Ilie Bolojan ar putea conduce un astfel de guvern, Ciucu a răspuns că, în opinia sa, „poate să fie” și a adăugat că ar putea fi și altcineva, fără să avanseze un alt nume.
Discuția a ajuns și la Cătălin Predoiu, despre care s-a vehiculat că ar putea fi o variantă de premier într-un guvern minoritar. Ciucu a spus că îl consideră „un ministru competent” și cu „multă experiență”, inclusiv ca premier interimar, dar a insistat că și în acest caz criteriul decisiv ar rămâne nivelul de încredere în rândul populației.
Potrivit aceleiași relatări, Ciucu a mai afirmat că politicienii pot fi măsurați prin sondaje de opinie, pe care le-a descris drept „instrumente științifice”, și a lansat ipoteza că Predoiu nu ar avea nivelul de încredere de care se bucură Bolojan.
Recomandate
PNL ia în calcul un Congres extraordinar care să tranșeze ieșirea de la guvernare , pe fondul unei dispute interne între aripa care îl susține pe Ilie Bolojan și lideri care vor menținerea partidului în coaliție cu PSD, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: partidul ar urma să voteze explicit dacă rămâne la guvernare fără Bolojan sau trece în opoziție alături de acesta. În material se arată că demersul vine după ce „tabăra anti-Bolojan” ar fi cerut o nouă consultare internă pentru a bloca trecerea în opoziție. În acest context, Dan Motreanu, secretarul general al PNL și apropiat al lui Bolojan, ar fi propus convocarea unui congres care „să limpezească apele”, inclusiv prin vot pe moțiuni. „Este a treia oară când votăm că nu mai facem nicio coaliție cu PSD. Dacă nici acum nu încheiem subiectul, atunci putem să convocăm un congres în care să candidăm pe moțiuni: moțiunea pro-PSD și moțiunea Bolojan” Două direcții în partid: opoziție cu Bolojan sau guvernare cu PSD, fără el Potrivit sursei, o parte dintre liderii PNL – între care sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu – ar susține rămânerea la guvernare, cu un alt premier liberal. De cealaltă parte, aripa Bolojan împinge partidul spre opoziție, după decizia recentă de ieșire din coaliția cu PSD. În paralel, Ilie Bolojan, premier interimar, a transmis pe 7 mai un mesaj către membrii partidului, în care susține că intrarea în opoziție ar fi un „moment de resetare” și că decizia ar fi redat PNL „respectul de sine”, considerat esențial pentru recâștigarea încrederii electoratului (postare pe Facebook, menționată de publicație). Efect imediat: poziționarea PNL în negocierile pentru noul guvern În același context, deputatul Robert Sighiartău a declarat că PNL nu va propune un candidat de premier la consultările cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern, susținând că responsabilitatea revine PSD după căderea executivului. Întrebat despre varianta Cătălin Predoiu premier, Sighiartău a spus că este „aproape imposibil” în lipsa unui mandat din partea PNL. Pe fondul consultărilor informale de la Cotroceni, vicepreședintele PNL Florin Birta a indicat că liberalii ar putea susține prin vot un guvern minoritar PSD–UDMR–minorități, deși PNL ar rămâne în opoziție, argumentând că PSD „trebuie să-și asume în acest moment guvernarea”. Ce scenarii sunt discutate la Cotroceni Potrivit sursei, liderul UDMR Kelemen Hunor a discutat cu președintele Nicușor Dan despre refacerea coaliției, iar una dintre variantele aflate în discuție ar fi un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut de un premier tehnocrat, în ipoteza în care PNL intră în opoziție. Deocamdată, articolul nu indică un calendar sau o dată pentru un eventual Congres extraordinar, ci doar faptul că pregătirile ar fi în curs și că disputa internă rămâne deschisă. [...]
După moțiunea de cenzură , Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3 . La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 , președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai. Două scenarii pe masă: refacerea coaliției sau guvern minoritar În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate: refacerea fostei coaliții PSD–PNL–USR–UDMR în jurul unui nou premier; un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut în Parlament de PNL și USR. Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar. PNL rămâne pe linia opoziției, PSD respinge oficial guvernul minoritar Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv. UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL. Calendarul discuțiilor și cine mai intră în consultări Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. [...]
PNL și USR își coordonează pașii în criza guvernamentală , după consultările separate și informale pe care liderii celor două partide le-au avut cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni, potrivit Libertatea . Mesajul comun vine la două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și mizează pe o formulă de cooperare parlamentară care să influențeze atât interimatul, cât și negocierile pentru viitorul executiv. Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au publicat joi, 7 mai, un text identic pe Facebook, prezentat drept „răspuns” la moțiunea PSD-AUR și la colaborarea celor două partide în Parlament. În mesaj, PNL și USR spun că își asumă „un angajament” pentru apărarea „direcției de reformă și corectitudine” pe care ar fi bazat guvernarea lor comună. Ce înseamnă, concret, „coordonarea” PNL–USR Cei doi lideri afirmă că au convenit să își coordoneze „pașii următori” pe mai multe planuri: în Parlament, unde criza a fost „provocată artificial”, potrivit mesajului; în raport cu Guvernul interimar; la consultările de la Palatul Cotroceni . În același text, PNL și USR resping „argumentul unei false stabilități” care ar acoperi „blocarea reformelor și risipirea banului public” și susțin că această colaborare ar păstra pe agenda publică modernizarea instituțiilor, onestitatea în funcția publică și investițiile strategice. Miza parlamentară invocată de USR Ulterior, Dominic Fritz a detaliat la Digi24 , citat de news.ro, că decizia înseamnă acțiune coordonată între cele două partide și a susținut că împreună ar forma „cea mai mare facțiune din Parlament”. El a mai spus că această „aliniere” este necesară pentru a se opune inițiativelor PSD și AUR și că anumite răspunsuri vor fi date „împreună”. Context: Guvernul Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan prin moțiunea depusă de PSD și AUR, după 11 luni de la învestire. Potrivit informațiilor citate, au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis Florin Cîțu. În seara demiterii, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că, înainte de consultările formale, va avea discuții informale până când „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Vasile Dîncu spune că un guvern minoritar PNL–USR nu are șanse în Parlament , după ce această formulă ar fi fost deja respinsă cu „281 de voturi împotrivă”, ceea ce menține blocajul politic și crește presiunea pentru o soluție de guvernare cu majoritate sau pentru o variantă tehnocrată, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PSD a argumentat că reluarea unei investituri pe aceeași schemă ar duce, în opinia sa, la un nou vot negativ, chiar mai mare, invocând „dinamica” din Parlament și cerând „mai mult realism” în negocieri. Ce opțiuni rămân pe masă, în viziunea PSD Dîncu indică drept scenariu încă posibil refacerea unei „coaliții pro-occidentale”. În același timp, el spune că există și varianta unui guvern tehnocrat , cu un premier tehnocrat, care să strângă susținere „pe baza programului” inclusiv din partidele coaliției sau din afara ei. Separat, europarlamentarul PSD afirmă că, în condiții de criză, poate exista și un guvern minoritar, dacă vine cu un proiect acceptabil pentru ceilalți actori politici, fără a detalia însă o formulă concretă. Linia roșie: fără „contract politic” cu AUR Un element central în mesajul lui Dîncu este respingerea explicită a unei înțelegeri politice cu AUR. „Nu avem niciun fel de contract politic cu AUR.” El susține că AUR are „vocația de partid contra sistem” și s-ar „anula pe sine” dacă ar vota un guvern pe care l-a criticat constant, dar adaugă că partidul poate fi „previzibil” în comportament. De ce contează: semnal despre stabilitatea majorității și rolul opoziției Dîncu reia ideea, atribuită și lui Sorin Grindeanu, că intrarea PSD în opoziție „nu ar fi un dezastru”, prezentând-o ca pe o opțiune „normală” pentru reformarea partidului. În același registru, el spune că și trecerea PNL în opoziție nu ar fi „un dezastru”, invocând nivelul de susținere al liberalilor în Parlament și posibilitatea completării unei majorități cu alte partide. În final, Dîncu afirmă că se așteaptă ca PNL „să se țină de cuvânt” și să treacă în opoziție, după mai mulți ani la guvernare, criticând în același timp modul în care liberalii își împart responsabilitatea pentru situația actuală. [...]
PNL își asumă trecerea în opoziție și ruperea de PSD ca test de credibilitate , iar premierul Ilie Bolojan susține că decizia a fost luată formal, prin vot, în conducerea partidului, nu „în alte birouri”, potrivit Euronews . Bolojan afirmă că PNL „și-a recâștigat respectul de sine” prin hotărârea de a nu mai face o coaliție cu PSD, partid pe care îl acuză că „duce țara într-o criză”, motiv pentru care liberalii au decis intrarea în opoziție. Mesajul a fost transmis într-o postare pe Facebook adresată colegilor, în care liderul PNL amintește că este membru al partidului de peste 30 de ani și descrie două momente pe care le consideră definitorii pentru direcția formațiunii. Comparația cu 2021: „deciziile se luaseră în alte birouri” Primul moment invocat este ședința conducerii PNL din 2021, la Vila Lac, când, spune Bolojan, partidul condus atunci de Florin Cîțu a decis alianța cu PSD, deși Cîțu venise pe un discurs anti-PSD. Bolojan descrie un vot în care „nu se numără” mâinile ridicate pentru, în timp ce voturile împotrivă ar fi fost numărate, iar concluzia ar fi fost trasă prin interpretarea absenței unui vot explicit. „Deciziile se luaseră în alte birouri, biroul de conducere al PNL doar le formaliza.” În aceeași rememorare, Bolojan leagă consecințele acelor decizii de situația de la finalul anului 2024, despre care spune că „se știe” unde au dus, adăugând: „Ne-a trecut glonțul pe la ureche...”. Votul de marți: 50 pentru, niciun vot împotrivă Al doilea moment este ședința extinsă a conducerii PNL de marți, când Bolojan spune că a supus la vot decizia de a nu mai face coaliție cu PSD și de a intra în opoziție, după „avertizarea” adresată PSD că „duce țara într-o criză” și că PNL nu va mai colabora dacă se ajunge acolo. Potrivit relatării sale, la vot: „50 de colegi” au votat pentru; nu a fost „nicio mână ridicată” împotrivă; „4 nu au votat”. „Decizia a fost luată în biroul de conducere al PNL, nu în alte birouri.” Ce urmează: opoziție și costuri politice asumate Bolojan avertizează că „nu va urma o perioadă ușoară” și că „nu există rezultate fără efort”, dar susține că separarea de PSD este „prima condiție” pentru ca PNL să recâștige încrederea publică. El afirmă că va lucra împreună cu colegii pentru ca PNL să redevină un partid în care „își pun speranța mai mulți români” și care poate contribui la modernizarea României. [...]
PNL își pune în discuție rămânerea la guvernare, iar miza este păstrarea funcției de premier ca principal instrument de influență politică , potrivit Adevărul . Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu spune că partidul va decide după consultări interne dacă își menține rolul în actuala formulă de guvernare, invocând prioritatea „responsabilității politice” față de calculele electorale. Predoiu a respins explicit ideea că ar urmări să devină propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru. „Răspunsul scurt este nu.” De ce contează: relevanța PNL, legată de Palatul Victoria În evaluarea lui Predoiu, funcția de premier este esențială pentru poziționarea PNL în actualul context politic. El a argumentat că relevanța strategică a partidului depinde de această pârghie, făcând trimitere la nivelul de susținere pe care îl are formațiunea „în acest moment”. „Un partid care are 14% în acest moment rămâne relevant pe scenă politică în măsura în care are poziția de premier. Acesta este punctul-cheie al relevanței noastre strategice.” Consultări interne și scenariul opoziției Liderul liberal a spus că rezoluția votată în partid, prin care a fost condamnat politic gestul PSD de a iniția și susține moțiunea , a fost „firească și logică” și a funcționat ca semnal de solidaritate internă. Totodată, a insistat că discuțiile din PNL sunt „o dezbatere de idei” și că nu există risc de scindare. Predoiu a mai precizat că, dacă PNL va decide să intre în opoziție, va respecta hotărârea partidului, inclusiv în ceea ce privește funcția sa guvernamentală, dar a reiterat că, în opinia sa, opțiunea optimă rămâne continuarea participării la guvernare. Declarațiile au fost făcute joi, 7 mai, și sunt citate de Antena 3. [...]
