Știri
Știri din categoria Politică
Parlamentul iranian își mută lucrările online din motive de securitate, o decizie cu impact direct asupra funcționării instituțiilor într-un context de război și armistițiu fragil, potrivit Bild. Ședința plenară a „Madschlis”-ului urmează să fie organizată pentru prima dată ca videoconferință, iar un purtător de cuvânt a indicat, citat de portalul Tabnak, că sesiunea publică programată duminică va avea loc online „din cauza situației actuale”.
Miza anunțată a reuniunii este inflația, descrisă drept o preocupare centrală a populației după scumpirile apărute în urma războiului. Publicația notează că inflația era deja, înainte de conflict, un factor care a alimentat proteste împotriva regimului.
Parlamentul nu a mai ținut ședințe publice de la izbucnirea războiului, iar în perioada de pauză ar fi avut loc doar întâlniri punctuale ale unor comisii parlamentare, conform aceleiași surse.
Bild mai relatează că, după ce pe 28 februarie au fost eliminați mai mulți oficiali iranieni, inclusiv liderul suprem de atunci, Ali Chamenei, legislativul a suspendat ședințele publice. În același context, publicația afirmă că succesorul lui Ali Chamenei, fiul său Modschtaba Chamenei, nu ar fi fost văzut public de la preluarea funcției.
Decizia de a trece la format online vine pe fondul unui armistițiu descris ca fiind fragil între regimul iranian și SUA, care „părea să țină” sâmbătă, în pofida unor schimburi de focuri cu o zi înainte, potrivit relatării.
În același timp, Washington ar aștepta reacția Iranului la o propunere de pace care ar urma să pună capăt războiului, să redeschidă Strâmtoarea Hormuz și să reducă programul nuclear, mai notează publicația.
Recomandate
Mesajele repetate ale lui Donald Trump despre „finalul iminent” al războiului cu Iranul complică evaluarea riscului geopolitic și, implicit, a scenariilor economice legate de energie și transport, într-un conflict care între timp s-a transformat într-un armistițiu prelungit și într-o confruntare prin blocade, potrivit unei analize CNN . În material, CNN arată că războiul „s-a schimbat” față de începutul campaniei militare (descrisă ca o fază de „șoc și groază”), ajungând la un armistițiu de o lună în care fiecare parte a impus celeilalte o blocadă costisitoare. În paralel, Trump ar fi rămas la un set de idei fixe, repetate de luni: că SUA „controlează” situația, că armata Iranului este „devastată” și că un acord este „aproape”. De ce contează: semnal politic instabil într-un conflict cu efecte economice Analiza subliniază că această consistență a mesajelor face dificil de separat ce este „script” politic de informație nouă despre negocieri. În practică, pentru piețe și companii, problema nu este doar direcția conflictului, ci și credibilitatea semnalelor venite de la Casa Albă privind durata și intensitatea lui. CNN notează și că mesajul administrației despre război a fost „ineficient”, dacă sondajele „sumbre” sunt relevante, în timp ce Trump a rămas „de neclintit” în repetiția punctelor sale principale. Cele șase idei pe care Trump le repetă Materialul grupează mesajele președintelui în șase teme recurente: „E aproape gata” : Trump susține de săptămâni că războiul se va încheia curând, deși termenul s-a tot împins. „E doar o abatere/încăierare” : deși folosește și cuvântul „război”, preferă să minimalizeze conflictul, inclusiv prin termenul „încăierare” (skirmish). „SUA au distrus armata Iranului” : Trump afirmă repetat că Iranul nu mai are capabilități militare-cheie și că liderii ar fi fost „eliminați”. „Iranul vrea un acord” : Trump spune că Teheranul ar dori o înțelegere, însă CNN punctează că un acord nu s-a materializat. „Orice va obține va fi mai bun decât acordul lui Obama” : președintele revine frecvent la acordul nuclear din era Obama și îl folosește ca reper negativ. „Orice merită pentru a opri Iranul să aibă arma nucleară” : Trump justifică războiul prin riscul proliferării nucleare, deși CNN amintește că evaluările serviciilor de informații de dinaintea războiului nu indicau că Iranul era „pe punctul” de a obține arma nucleară. Contextul care schimbă calculele: Strâmtoarea Hormuz Un element nou față de mesajele constante ale lui Trump este schimbarea raportului de pârghii în teren. CNN scrie că, deși există un armistițiu, Iranul a câștigat influență prin închiderea Strâmtorii Hormuz , un punct critic pentru transportul energetic global. În acest cadru, concluzia analizei este că repetiția mesajelor prezidențiale — în special promisiunea recurentă a unui final „foarte curând” — face mai greu de evaluat cât de aproape este, în realitate, o înțelegere și ce traiectorie va avea conflictul în perioada următoare. [...]
Prelungirea interimatului Guvernului Bolojan cel puțin până în iunie riscă să blocheze agenda de reforme și accesarea fondurilor europene , într-un moment în care partidele încă „caută o soluție” pentru o majoritate, potrivit HotNews , care citează declarațiile ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Pîslaru a spus sâmbătă că perioada de interimat „ar putea să fie mai lungă decât se crede” și că „s-ar putea să dureze cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult”. În acest interval, a avertizat el, „e foarte important ca țara să meargă înainte”, indicând explicit miza obținerii banilor europeni „de care avem atât de mare nevoie”. Miza imediată: reforme și bani europeni, cu un guvern în tranziție Ministrul interimar a legat prelungirea interimatului de dificultatea de a avansa decizii cu impact structural. În același context, el a apreciat că un guvern minoritar ar fi „o soluție complicată”, deoarece implementarea unei agende de reforme este dificilă fără o susținere parlamentară solidă. Tensiunea politică: acuzații la adresa PSD și mesaj de unitate în PNL Pîslaru a susținut că PSD ar fi încercat înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea Guvernului și a PNL „pentru că au început să se facă niște reforme importante”, invocând „încăpățânarea” premierului de a le duce mai departe. În interiorul PNL, el a descris un vot pentru trecerea partidului în opoziție drept un semnal de coeziune: rezoluția ar fi fost adoptată „cu 50 de voturi din 54”. Totodată, Pîslaru a afirmat că Bolojan ar fi câștigat susținere publică, inclusiv din partea unor persoane dezamăgite de politică. Ce urmează Din declarațiile ministrului reiese că negocierile politice pentru o formulă de guvernare pot prelungi interimatul cel puțin până în iunie, cu efecte directe asupra capacității executivului de a împinge reforme și de a menține ritmul pe dosarele legate de finanțările europene. Informația rămâne, însă, o estimare politică, nu un calendar oficial anunțat instituțional. [...]
Criticile lui Nicușor Dan la adresa unor politici ale UE au redeschis o dispută cu miză economică și de securitate : cât de mult își poate permite România să nuanțeze discursul proeuropean fără să alimenteze polarizarea internă, într-un moment în care energia, apărarea și competitivitatea industrială sunt teme centrale la Bruxelles, potrivit Adevărul . În mesajul transmis de Ziua Europei, președintele României a vorbit despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre provocările actuale, dar și despre politica internă, reafirmând că țara va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”. În același timp, a criticat clasa politică și a reiterat că apartenența la UE este esențială pentru viitorul României, menționând și „contribuția netă” a Uniunii la dezvoltarea țării. Ce a spus președintele despre „erorile” Bruxelles-ului Potrivit relatării, Nicușor Dan a indicat trei direcții în care UE ar fi greșit, deși a subliniat rolul Uniunii în dezvoltarea României: renunțarea la energia nucleară și creșterea dependenței de Rusia; neglijarea industriei de apărare; politici de mediu considerate „excesiv de ambițioase”, cu efecte asupra industriei grele europene. Aceste pasaje au declanșat atacuri, mai ales în mediul online, unde o parte dintre critici au susținut că discursul ar fi apropiat de cel al „suveraniștilor”, notează publicația. Apărarea sociologilor: criticile ca argument proeuropean Remus Ștefureac , președintele think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group și director general al INSCOP Research, a susținut într-o postare pe Facebook că afirmațiile președintelui sunt „critici legitime” și, în esență, proeuropene, pentru că trimit la „suveranitate energetică”, „suveranitate militară” și „suveranitate industrială” a Europei. „Totuși, mesajul ăsta e chiar un apel la suveranitatea energetică a Europei. Mai proeuropean de atât nu știu ce e!?” „Vorbește despre suveranitate militară, despre independența strategică a Europei!” „Altfel, pierdem masiv resurse, locuri de muncă și prosperitate.” În aceeași logică, Vladimir Ionaș a afirmat că șeful statului „a avut dreptate” când a vorbit despre erorile Bruxelles-ului și a invocat o poziție atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , privind renunțarea la energia nucleară și dependența de resursele energetice din Rusia. „Reducerea ponderii nucleare a fost o alegere — cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să întoarcă spatele unei surse fiabile, accesibile și cu emisii reduse de energie.” De ce contează: energie, apărare, industrie – teme cu impact direct Dincolo de disputa politică internă, miza practică a mesajului este că temele invocate (mixul energetic, capacitatea de apărare, costurile tranziției verzi și competitivitatea industrială) sunt deja în centrul dezbaterilor europene și au efecte directe asupra economiei: prețuri la energie, investiții, locuri de muncă și priorități bugetare. Contextul rămâne însă unul tensionat: nuanțarea critică a unor politici europene poate fi folosită în lupta politică internă, chiar dacă argumentele sunt prezentate ca fiind compatibile cu o poziționare proeuropeană. Pentru detalii despre mesajul de Ziua Europei, Adevărul trimite și la materialul dedicat discursului președintelui, disponibil aici . [...]
Noul premier al Ungariei a fixat un termen-limită pentru retragerea președintelui și a altor oficiali de vârf, ceea ce deschide o confruntare instituțională cu potențial de a bloca decizii-cheie. Potrivit Adevărul , Péter Magyar i-a cerut președintelui Tamás Sulyok să demisioneze până la 31 mai, în primul său discurs după depunerea jurământului. Magyar a lansat apelul în timpul unei ședințe parlamentare de sâmbătă, la câteva minute după începerea discursului său ca prim-ministru. În relatarea Bloomberg, citată de publicație, noul șef al executivului i-a cerut președintelui să aibă „curajul” de a pleca, acuzându-l că nu a vorbit împotriva „greșelilor” fostului guvern. De ce contează: risc de tensiune între guvern și președinție Cererea de demisie este prezentată ca prima acțiune politică majoră a lui Péter Magyar după preluarea mandatului și semnalează o escaladare rapidă între noul guvern și președinție. În practică, o astfel de confruntare poate complica funcționarea instituțiilor și poate întârzia decizii politice sensibile, în funcție de modul în care răspunde președintele și de pașii următori ai guvernului. Acuzațiile invocate și ce a anunțat că urmează Magyar a spus că „greșelile” trecutului ar include: erodarea democrației; tratamentul inadecvat aplicat copiilor din orfelinatele de stat. În același discurs, el a cerut investigarea unor nereguli din trecut, menționând gestionarea bunurilor publice și abuzurile electorale, potrivit aceleiași relatări. [...]
Victor Negrescu leagă „pro-occidental” de obligații NATO și parteneriate strategice , într-un mesaj care ridică miza pentru viitoarea coaliție de guvernare să includă explicit aceste angajamente în program, potrivit Agerpres . Europarlamentarul PSD a spus, la un eveniment organizat de PES activists România de Ziua Europei, că termenul „pro-occidental” a ajuns să fie interpretat în cheie negativă în dezbaterea publică și a încercat să îl definească drept o extensie a poziționării pro-europene. În viziunea sa, conceptul include respectarea principiilor din NATO și a parteneriatelor strategice ale României. Negrescu a susținut că România „nu poate rămâne izolată” într-o „dinamică globală” și că trebuie să fie „activă”, să se modernizeze și să respecte anumite principii. Ca exemplu, el a invocat un vot recent din Parlamentul României, în care „coaliția pro-europeană” ar fi susținut nevoia de solidaritate cu Statele Unite, atunci când SUA a cerut sprijinul României. Ce cere pentru viitoarea coaliție de guvernare În acest context, europarlamentarul a afirmat că nu este vorba despre „două dinamici diferite”, ci despre „o direcție clară” pe care România ar trebui să o adopte, iar viitoarea coaliție de guvernare ar trebui să integreze aceste componente „cu obiective clare și precise”. Fonduri europene, modernizare și critică la adresa austerității Negrescu a evidențiat și eforturile PSD pentru aderarea la UE și atragerea fondurilor europene, afirmând că partidele de dreapta „nu pot să-și revendice monopolul” proiectului european. El a mai spus că modernizarea statului ar trebui să includă folosirea activă a fondurilor europene, respectarea legislației europene, dialogul social și solidaritatea. Într-o critică directă la adresa politicilor de reducere a cheltuielilor, Negrescu a declarat că în tratatele europene nu apare conceptul de „austeritate” și că aceasta „nu are nimic de-a face” cu proiectul european al României sau al UE. La final, el a opinat că, în ultimele zece luni, coaliția de guvernare s-a concentrat mai degrabă pe „lucruri minore” decât pe modernizarea României. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan despre „greșelile” UE mută discuția spre energie, apărare și industrie , într-un moment în care România traversează o criză politică internă, potrivit Mediafax , care citează relatări din presa franceză. În mesajul de Ziua Europei, preluat în presa internațională, Nicușor Dan a criticat „retorica simplistă” despre Uniunea Europeană și a spus că dezbaterea despre viitorul european al României este adesea înlocuită de „sloganuri”, în locul unor discuții despre interesele țării în UE. Ce critici a formulat președintele la adresa strategiilor UE În discurs, președintele a enumerat mai multe decizii sau direcții pe care le consideră erori ale Europei în ultimii ani: abandonarea energiei nucleare; bazarea aprovizionării cu energie pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor obiective de mediu „mult prea ambițioase” care „au afectat industria sa grea”, deși politica de mediu este „justificată”. Miza externă: SUA și Republica Moldova Potrivit relatării Le Figaro , Nicușor Dan a indicat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv important al României și a reafirmat susținerea pentru parteneriatul cu Statele Unite. În același context, el a spus că Europa și România au nevoie ca UE să mențină „un parteneriat corect, puternic și echitabil” cu SUA. Contextul intern în care a venit mesajul Publicația franceză Le Monde, citată în material, plasează discursul în contextul unei crize politice declanșate după votul Parlamentului împotriva guvernului și notează că administrația prezidențială a decis anularea recepției oficiale organizate anual de Ziua Europei. În același discurs, Nicușor Dan a punctat și efectele apartenenței României la UE în ultimii 20 de ani, vorbind despre modernizare și îmbunătățirea nivelului de trai, inclusiv faptul că „salariul mediu s-a triplat” și ar fi ajuns „la 80% din salariul mediu din Uniunea Europeană”, conform citatului redat în articol. [...]
