Știri
Știri din categoria Politică
AUR acuză Guvernul Bolojan că scumpirea energiei și creșterea TVA au împins inflația spre 10%, susținând că efectele s-au transmis rapid în economie și au redus consumul populației, potrivit News.
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, afirmă că „la baza politicilor eronate” ale guvernului ar sta „cea mai mare creștere a prețului la electricitate din UE”, indicată de el la +15,4% în semestrul II 2025 față de semestrul II 2024. Declarațiile au fost transmise într-un comunicat de presă al formațiunii, dat publicității sâmbătă.
Peiu susține că scumpirea energiei „s-a răspândit în toată economia” și că, suprapusă peste majorarea cotelor de TVA, ar fi dus la „cea mai mare rată a inflației din UE, de aproape 10%”. În aceeași intervenție, liderul AUR acuză coaliția de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) că a transferat costurile crizei asupra populației, fără să reducă cheltuielile statului.
În argumentația sa, Peiu afirmă că inflația ar fi generat „scădere economică” prin comprimarea consumului, într-o economie pe care o descrie ca fiind „dependentă de consum (81% din PIB)”. El mai susține că o parte semnificativă din consum ar proveni din administrație, indicând „19% din PIB” ca „un sfert din consum”, și acuză partidele din coaliție că nu vor să reducă „consumul statului”.
Declarațiile reprezintă poziția politică a AUR, formulată într-un comunicat de presă, iar în material nu sunt prezentate reacții ale Guvernului Bolojan sau date independente care să confirme afirmațiile privind comparațiile la nivelul UE.
Recomandate
AUR își justifică refuzul de a vota un guvern pe care nu îl conduce și își asumă public o poziționare care poate împinge negocierile politice spre blocaj sau spre scenariul alegerilor anticipate, potrivit Agerpres . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că partidul are „aceleași drepturi” ca PSD și PNL, invocând reprezentarea „voinței unor milioane de români”. Într-o postare pe Facebook, Peiu explică „poziționarea strategică” a AUR în favoarea alegerilor anticipate și refuzul de a susține un executiv pe care nu îl conduce. El afirmă că există actori politici care contestă dreptul AUR de a avea un „comportament simetric” cu al altor partide și îl indică explicit pe președintele Nicușor Dan în acest context. „Cheia înțelegerii poziționării strategice a AUR în favoarea alegerilor anticipate și a refuzului susținerii unui Guvern pe care nu îl conduce este răspunsul la următoarea întrebare: De ce cred unii, în frunte cu Nicușor Dan, că AUR nu are dreptul sa aibă un comportament simetric cu al altor partide?” Argumentul AUR: „la fel ca PSD și PNL” Peiu își construiește argumentația prin trimitere la declarații recente ale PSD și PNL despre condițiile în care ar susține formarea unui guvern. În interpretarea sa, mesajul comun este că nici PSD, nici PNL nu acceptă să voteze un guvern pe care nu îl conduc sau nu îl controlează, iar AUR ar proceda identic. „Deci, atât PSD cât și PNL exclud votarea unor guverne pe care nu le conduc / controlează. Ei bine, AUR se poziționează fix la fel: nu poate vota un Guvern pe care nu îl conduce și nu îl controlează!” Miza: presiune pe negocieri și risc de prelungire a impasului Poziția exprimată de liderul senatorilor AUR indică o linie dură în negocierile pentru formarea unei majorități: partidul nu se angajează să ofere sprijin parlamentar pentru un guvern în care nu are controlul politic. În același timp, Peiu leagă această strategie de opțiunea pentru alegeri anticipate, ceea ce sugerează că AUR vede în prelungirea impasului o variantă acceptabilă. În final, Peiu își justifică revendicarea de „egalitate” politică prin raportare la votul primit. „Un vot pentru AUR are fix aceeași valoare ca un vot pentru PSD sau unul pentru PNL. Cine nu înțelege acest lucru simplu, nu înțelege democrația deloc!” [...]
AUR vrea să quadrupleze plafonul de numerar pe care firmele îl pot ține în casierie, de la 50.000 la 200.000 de lei , printr-o propunere legislativă depusă în Parlament , potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare cu efect direct în operarea zilnică a companiilor: cât cash pot păstra la finalul fiecărei zile fără obligația de a-l depune la bancă. Inițiativa este prezentată de AUR ca o măsură de sprijin pentru companiile românești, în special pentru IMM-uri, pe motiv că plafonul actual le-ar obliga să facă depuneri bancare frecvente și să suporte costuri suplimentare pentru transportul și gestionarea numerarului. Deputatul AUR Lucian Mușat , inițiatorul proiectului, susține că majorarea plafonului ar oferi firmelor mai multă flexibilitate în gestionarea încasărilor și a cheltuielilor curente. „Venim cu o nouă lege pentru companiile românești, aceea de a ridica plafonul de casierie de la 50.000 de lei, cât este astăzi, la 200.000 de lei.” Ce se schimbă în practică Conform proiectului, plafonul general al numerarului care poate rămâne în casieria operatorilor economici la sfârșitul zilei ar urma să crească la 200.000 de lei, de la 50.000 de lei în prezent. AUR argumentează că astfel s-ar reduce presiunea administrativă și costurile asociate depunerilor repetate la bancă. Ce rămâne neschimbat: obligația de depunere și excepțiile Propunerea păstrează mecanismele de control din legislația actuală: sumele care depășesc plafonul ar urma să fie în continuare depuse în conturile bancare ale operatorilor economici. De asemenea, proiectul nu modifică plafonul de 500.000 de lei aplicabil magazinelor de tip cash and carry, supermagazinelor și hipermagazinelor. AUR susține că schimbarea ar elimina o diferență pe care o consideră nejustificată între marile lanțuri comerciale și firmele mici și mijlocii. Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată de Parlament. [...]
Victor Ponta pune presiune pe PSD să nu voteze un guvern condus de Siegfried Mureșan , avertizând că o astfel de decizie ar avea costuri electorale directe pentru social-democrați, în contextul negocierilor de la Cotroceni pentru formarea noului Executiv, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat vineri seară, după discuțiile de la Palatul Cotroceni , că PSD nu ar trebui să voteze un guvern condus de Siegfried Mureșan, chiar dacă ar exista presiunea evitării alegerilor anticipate. Miza: votul PSD și riscul de a pierde electorat către AUR Întrebat dacă PSD ar putea fi „obligat” să susțină varianta Mureșan pentru a evita anticipatele, Ponta a spus că un asemenea vot ar fi sancționat la următoarele alegeri. „Dacă PSD-ul acum l-ar vota pe Mureșan, dar eu nu cred că fac chestia asta, ar însemna că nu mai intră în Parlament la următoarele alegeri.” În același registru, Ponta a susținut că social-democrații nu vor accepta varianta Mureșan „de teama” anticipatelor, invocând și poziția lui Sorin Grindeanu, care a transmis că PSD este pregătit inclusiv pentru acest scenariu. „Nu cred că șantajul la adresa PSD îi va face să voteze guvernul Siegfried, Klaus, Fritz.” Ponta a argumentat că un astfel de vot ar alimenta percepția de „trădare” în rândul electoratului PSD și ar împinge voturi către AUR. „Nu cred că PSD ar putea face o asemenea greșeală, pentru că absolut orice votant PSD atunci va spune: «dom’le, e clar că ne-ați vândut, că vă e frică» și ar vota cu AUR.” Ce alternativă indică Ponta pentru PSD Fostul premier a spus că PSD ar trebui să ceară președintelui să îi permită să încerce construirea unei majorități parlamentare, indicând ca reper aritmetica voturilor din Parlament. „PSD are o altă soluție, foarte simplă. Trebuie să-i spună președintelui: lăsați-ne să facem majoritate. Poate PSD, de la câte voturi au avut luni, 189, mai găsesc până la 233.” Declarațiile vin pe fondul blocajului politic legat de desemnarea premierului și a negocierilor pentru formarea unui nou guvern, după consultările de la Cotroceni menționate în material. [...]
George Simion reia amenințarea cu suspendarea președintelui Nicușor Dan , pe fondul blocajului în negocierile pentru formarea unui nou guvern, potrivit G4Media . Mesajul liderului AUR ridică miza politică într-un moment în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate, iar incertitudinea instituțională se prelungește. Simion a scris pe Facebook: „AUR la guvernare! Dacă nu se conformează Nicușor Dan, el trebuie suspendat”. Contextul imediat este întâlnirea de vineri de la Cotroceni dintre Nicușor Dan și delegația PNL–USR–UDMR, descrisă ca fără rezultate concrete în privința unui acord politic pentru desemnarea unui nou premier. Președintele s-a întors din Polonia pentru discuții, apoi a plecat din nou din țară și este așteptat să revină duminică, conform aceleiași surse. Blocajul politic și opțiunea „guvern minoritar PSD” După consultări, Nicușor Dan a transmis într-o postare pe X că negocierile au revenit la „blocajul politic” și a indicat că, pe baza pozițiilor exprimate, „a existat o singură formulă” care părea să întrunească sprijinul unei majorități parlamentare: un guvern minoritar PSD. În mesajul citat de G4Media, președintele a mai precizat că PNL s-a angajat marți să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare, dar că ulterior și-a schimbat poziția. Totodată, Nicușor Dan a cerut partidelor să revină la dialog, argumentând că „România are nevoie de un guvern cu puteri depline”. De ce contează: escaladare instituțională într-un moment de incertitudine Reluarea publică a temei suspendării președintelui, în paralel cu lipsa unui acord pentru formarea guvernului, adaugă presiune asupra procesului politic și amplifică riscul de prelungire a instabilității. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre pași procedurali sau un calendar privind o eventuală inițiativă de suspendare; informația se limitează la declarația liderului AUR și la contextul negocierilor blocate. [...]
Un conflict intern în PNL riscă să se traducă în blocaje administrative și presiune pe investiții locale , după ce președintele CJ Cluj, Alin Tișe , l-a atacat public pe liderul partidului, Ilie Bolojan , acuzându-l inclusiv că a refuzat finanțarea unui proiect medical major și că ar fi menținut țara în criză politică pentru a-și conserva poziția, potrivit Agerpres . Declarațiile au fost făcute într-un „manifest” publicat de Tișe pe Facebook. Miza: finanțări pentru proiecte și capacitatea administrațiilor locale de a livra investiții Tișe susține că Bolojan, în calitate de premier interimar, ar fi refuzat „timp de un an” să susțină finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj, pe care îl descrie drept „unul dintre cele mai avansate proiecte medicale din România”. În același mesaj, el afirmă că proiectul ar avea relevanță regională, invocând că „50% dintre copiii” tratați la Cluj ar proveni din alte județe. „Problema mea fundamentală cu tine este că ai refuzat, timp de un an, să susții finanțarea Spitalului Regional de Urgență pentru Copii din Cluj (...) Ai politizat un proiect care privește sănătatea copilașilor noștri.” În plan administrativ, Tișe mai afirmă că aleșii locali ai PNL ar fi „abandonați fără resursele necesare” pentru a-și finaliza proiectele, avertizând că slăbirea administrațiilor locale ar afecta rezultatele electorale viitoare. Acuzații despre criza politică și direcția partidului În „manifest”, Tișe îl acuză pe Bolojan că l-ar fi „trădat” pe președintele României și că ar fi ținut România „blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică” pentru a-și păstra funcția. El mai susține că liderul PNL ar fi împins partidul în opoziție și că ar încerca să influențeze guvernarea „cu 12%”. „Ai ținut România blocată timp de cincizeci de zile într-o criză politică doar pentru a-ți păstra funcția. Iar astăzi, după ce ai împins PNL în opoziție, încerci să dictezi cu 12% cum trebuie guvernată țara.” Tișe mai reclamă că în partid ar fi fost promovați oameni „fără susținere electorală și fără rezultate”, în timp ce liberali „validați prin vot și performanță” ar fi fost marginalizați, iar diferențele de opinie ar fi fost tratate ca vină, cu „epurări motivate de orgoliu”. Critici pe politici fiscale și reforma companiilor de stat Pe zona economică, Tișe afirmă că românii „trăiesc mai greu decât în urmă cu un an” și îl acuză pe Bolojan că ar fi mărit „povara fiscală” asupra persoanelor vulnerabile și asupra mediului de afaceri, evitând însă reformarea „găurilor negre ale bugetului”, pe care le identifică drept companiile de stat „în care se risipesc anual miliarde de lei”. El contestă și eficiența reducerii cu 10% a personalului bugetar, susținând că, în practică, în multe instituții ar fi fost doar mutări interne, fără reducerea birocrației. Ce urmează Materialul Agerpres consemnează poziția lui Alin Tișe, exprimată într-o postare publică, fără a include un răspuns al lui Ilie Bolojan. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în aceeași sursă, rămâne de văzut dacă disputa va produce consecințe în conducerea PNL și, mai ales, dacă va afecta capacitatea partidului de a susține coerent finanțări și proiecte la nivel local. [...]
Blocajul de 50 de zile cu Guvern interimar riscă să amâne investiții și accesarea fondurilor europene , iar PNL și USR sunt acuzate că prelungesc incertitudinea prin schimbări repetate de poziție în negocierile pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres . Declarațiile apar într-o postare pe Facebook a deputatului PSD Marius Budăi, care susține că România „plătește prețul” fiecărei răzgândiri politice. Budăi afirmă că PNL și USR ar fi „inventat o nouă doctrină politică – guvernarea fără guvernare și răspunderea fără răspundere”, în condițiile în care țara funcționează de 50 de zile cu un Guvern interimar. În același mesaj, el îl critică pe Ilie Bolojan , despre care spune că și-ar fi schimbat poziția în doar câteva zile privind formula de guvernare. „De 50 de zile, România funcționează cu un Guvern interimar. Investițiile așteaptă. Fondurile europene așteaptă. Economia așteaptă.” Ce reproșează PSD și care este miza practică Potrivit deputatului PSD, problema nu ar fi schimbarea de opinie în sine, ci efectele asupra funcționării statului și asupra deciziilor care depind de un guvern cu puteri depline. El susține că, în timp ce România așteaptă un Executiv, PNL și USR ar negocia „formule, rotații și excepții”. În același timp, Budăi afirmă că PSD, „prin vocea lui Sorin Grindeanu”, ar fi venit cu o propunere de premier, un program și disponibilitate pentru dialog, dar ar fi primit din partea PNL „o colecție de poziții succesive”, schimbate de la o etapă la alta a discuțiilor. Contextul politic invocat: poziții schimbate în câteva zile În postarea citată, Budăi descrie o succesiune de poziții pe care le atribuie conducerii PNL: marți, la Cotroceni , ar fi fost transmisă ideea că PNL poate susține un guvern minoritar PSD, iar vineri ar fi fost avansată „o cu totul altă formulă”, susținută de PNL și USR. El mai afirmă că președintele Nicușor Dan ar fi constatat schimbarea de poziție a lui Ilie Bolojan. Budăi își încheie mesajul cu o critică la adresa lipsei de predictibilitate în negocieri, susținând că „în politică, cuvântul dat are greutate” și că România „nu este un exercițiu de improvizație politică”. [...]
