Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul a schimbat dintr-un foc conducerea administrativă în zeci de județe, după ce a adoptat hotărâri de eliberare din funcție pentru 22 de prefecți și 36 de subprefecți, ca urmare a demisiei acestora, potrivit Agerpres. Mișcarea are impact operațional direct: prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și coordonează aplicarea deciziilor executive la nivel local.
În același pachet de decizii, Executivul a numit 21 de prefecți și 6 subprefecți, pentru a acoperi posturile rămase vacante în urma demisiilor.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că eliberările și numirile vizează „prefecții și subprefecții care au demisionat”, iar „în locul lor au fost numite alte persoane”, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria.
Guvernul i-a numit prefecți pe următorii, în locul celor demisionari:
Agerpres notează că, la începutul săptămânii, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că Biroul Permanent Național și președinții de filială ai PSD au decis în unanimitate ca parlamentarii partidului să semneze și să voteze moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan și că le-a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de social-democrați să își dea demisia.
Recomandate
AUR își asumă o înțelegere punctuală cu PSD pentru moțiune, dar mizează pe anticipate , iar europarlamentarul Gheorghe Piperea admite că în partid au existat rezerve față de asocierea cu social-democrații, potrivit Digi24 . Piperea spune că AUR nu intenționează să intre într-un guvern condus de „oricare dintre aceste patru partide” care au făcut parte din actuala coaliție și indică drept „următor pas” alegerile anticipate, despre care afirmă că ar putea fi susținute și de PNL și USR. În același timp, el descrie poziția președintelui Nicușor Dan drept „singura mare necunoscută” în ecuația politică. Miza: moțiunea ca instrument pentru anticipatele dorite de AUR În declarațiile pentru Digi24.ro, europarlamentarul AUR susține că „principalul partid” care vrea anticipate este AUR și invocă faptul că formațiunea ar fi „peste 35% în sondaje”. El afirmă, de asemenea, că PNL și USR ar dori anticipate „cel puțin implicit”, în timp ce PSD ar fi singurul actor „neinteresat” de acest scenariu. Critica la adresa PSD și condiționarea responsabilității guvernării Piperea își justifică reticența față de PSD printr-o critică frontală, pe care o leagă și de actualul premier Ilie Bolojan . În logica sa, PSD ar fi „sistemul” și „principalul vinovat” pentru situația din România, iar o eventuală asociere cu PSD ar însemna, de fapt, o asociere cu partidul care „l-a creat pe Bolojan”, pentru că l-ar fi susținut pentru funcția de premier și nu ar fi votat la moțiunile anterioare împotriva lui. În același registru, Piperea spune că, dacă PNL a anunțat că trece în opoziție în cazul în care moțiunea trece, atunci PSD ar rămâne singurul care ar putea „să își asume această responsabilitate”, sugerând că social-democrații ar trebui să propună premierul, pe Sorin Grindeanu. „Strâmbări din nas” în AUR și riscul politic pentru PSD dacă moțiunea eșuează Întrebat despre nemulțumiri interne în AUR față de înțelegerea cu PSD, Piperea afirmă că au existat „niște strâmbări din nas” pe care le consideră „corecte”, tocmai din cauza istoricului și rolului atribuit PSD în menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria. Pe de altă parte, el avertizează că o respingere a moțiunii ar însemna că PSD „se va fi făcut de râs” și ar duce la „punți distruse” între PSD și PNL, respectiv PSD și USR. În această dinamică, Piperea susține că AUR ar fi „câștigătorul” crizei politice „fără să facă nimic”, prin simpla așteptare. [...]
Guvernul condus de Ilie Bolojan schimbă regulile de plată în sectorul public, condiționând cumulul pensiei cu salariul de renunțarea la 85% din pensie pentru angajații care încasează venituri din buget, potrivit Libertatea . Măsura este prezentată ca parte a unui pachet de reducere a cheltuielilor și de creștere a sustenabilității bugetare. Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul bugetar urma să fie adoptat în ședința extraordinară de Guvern de joi, 30 aprilie, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu. Adoptarea fusese amânată în ședința de miercuri din cauza lipsei avizului Consiliului Legislativ, care ar urma să vină joi dimineață. Ce se schimbă, concret Conform explicațiilor oferite anterior de premierul Ilie Bolojan, cumulul pensiei cu salariul „va fi posibil” în instituțiile publice doar dacă persoana renunță la 85% din valoarea pensiei, în cazul pensiilor speciale. Premierul a indicat că există „cel puțin 15.000 de angajați” aflați în această situație și a legat măsura de nevoia de reducere de personal în administrație. Executivul susține că intervenția urmărește să elimine situațiile în care persoane pensionate se reangajează imediat în instituțiile publice și continuă să încaseze venituri duble din bugetul de stat. Unde se aplică și ce excepții sunt prevăzute Măsura urmează să se aplice inclusiv în Educație, unde cumulul pensiei cu salariul ar mai fi permis doar până la finalul anului 2026. În același timp, proiectul include excepții, între care: militarii și polițiștii din sistemul superior militar și juridic care lucrează la Academia Militară sau Academia de Poliție, care vor putea încasa în continuare pensia de serviciu integrală; persoanele alese în funcții publice și cele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâri ale Parlamentului, inclusiv judecătorii Curții Constituționale , Avocatul Poporului, membri ai CNA, ai Curții de Conturi, ai Consiliului Legislativ, conducerea Consiliului Concurenței și membri ai Autorității Electorale Permanente. De ce contează Din perspectiva bugetară, proiectul mută presiunea de ajustare pe zona de cumul pensie–salariu în instituțiile publice și introduce o penalizare majoră (tăierea a 85% din pensie) pentru cei vizați, în timp ce păstrează o listă amplă de excepții pentru anumite categorii. Următorul pas este adoptarea în ședința de Guvern, după obținerea avizului Consiliului Legislativ, conform calendarului indicat de Executiv. [...]
Guvernul pregătește o restricție directă a cumulului pensie–salariu în sectorul public , printr-un proiect de lege care urmează să fie adoptat într-o ședință extraordinară de joi, potrivit Digi24 . Miza este reducerea cheltuielilor de personal și limitarea situațiilor în care aceeași persoană încasează simultan două venituri integrale din fonduri publice. Proiectul vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice. Purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, a spus că actul normativ, aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ. Ce obligații introduce proiectul Actul normativ prevede că persoanele care iau și pensie, și salariu de la stat vor trebui să aleagă între cele două, cu o opțiune explicită pentru cei care rămân în sistem: fie renunță la locul de muncă din sectorul public; fie continuă activitatea, dar pierd cea mai mare parte din pensie. Potrivit informațiilor Digi24, cei care lucrează în sectorul public și beneficiază de pensii speciale sau pensii militare ar urma să renunțe la 85% din pensie, păstrând salariul și 15% din pensie. Prevederea apare și în proiectul de lege, care condiționează menținerea în activitate de reducerea cuantumului pensiei cu 85%. Premierul Ilie Bolojan a indicat, la finalul lunii martie, că efectul urmărit este ca persoanele care cumulează să aleagă între reducerea pensiei și ieșirea din sistemul public, argumentând că, în contextul reducerilor de cheltuieli, este „mai corect moral” să plece cei care au deja o sursă de venit certă. Limită de vârstă și excepții Proiectul mai prevede că angajații din sectorul public pot continua activitatea până la 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului, însă cumulul pensiei cu salariul este restricționat. Sunt prevăzute și excepții, între care: aleșii locali, persoanele cu mandate prevăzute de Constituție și cadrele didactice implicate în formarea magistraților sau în învățământul militar și juridic superior. În Educație, măsura s-ar aplica cu o tranziție: cumulul pensiei cu salariul ar rămâne permis doar până la finalul anului 2026. De asemenea, anumite categorii din sistemul militar și de ordine publică ar putea păstra pensia integrală. Ce urmează După adoptarea în Guvern, proiectul intră în procedura legislativă, iar forma finală și calendarul aplicării depind de parcursul din Parlament și de eventuale modificări. În acest moment, informațiile disponibile se referă la varianta de proiect prezentată și la intenția Executivului de a o adopta în ședința extraordinară anunțată. [...]
Victoria Stoiciu respinge ideea că ar trebui să-și piardă mandatul de senator odată cu plecarea din PSD , susținând că mandatul „a fost dat de alegători” și nu este „proprietatea partidului”, potrivit News . Reacția vine după ce, la o zi de la demisia sa din PSD, i s-a sugerat din interiorul partidului să demisioneze și din Parlament. Stoiciu a transmis miercuri seară, într-o postare pe Facebook, că are „o carieră înainte de politică” și că CV-ul ei este public, menționând că a scris în presă și a făcut cercetare pentru instituții din România și din străinătate. În același mesaj, ea afirmă că a „muncit pentru social-democrație mai mult decât au făcut-o mulți din partid”. Mandatul, între legitimitatea listei și votul alegătorilor Senatoarea își argumentează poziția printr-o delimitare între apartenența la partid și reprezentarea în funcția publică. Ea spune că, deși a candidat sub sigla PSD, a rămas consecventă valorilor social-democrate, în timp ce „alții au rămas doar cu sigla”, făcând referire la „pactul cu AUR”. „Mandatul mi-a fost dat de alegători, nu e proprietatea partidului.” Stoiciu mai afirmă că a activat aproape 20 de ani într-o fundație social-democrată germană, care a promovat idei și politici de stânga în România, prezentând acest parcurs ca dovadă a consecvenței sale ideologice. Reacția conducerii PSD În contextul demisiei din partid, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți seară că nu o va vorbi de rău pe Victoria Stoiciu, dar a adăugat că „poate își dă demisia dimineață și din Senat”, motivând că a fost aleasă pe listele PSD. Din informațiile disponibile în material, Stoiciu nu anunță o demisie din Senat, ci contestă explicit ideea că plecarea din partid ar impune automat renunțarea la mandat. [...]
Ministrul Mediului Diana Buzoianu avertizează că o cădere a Guvernului ar pune în risc investiții și fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro , într-un context în care spune că reformele și controalele din domenii precum balastierele și exploatările forestiere au „deranjat” grupuri de interese, potrivit Adevărul . Buzoianu a susținut, la „Interviurile Adevărul”, că o moțiune de cenzură care ar duce la căderea Executivului ar însemna „întoarcerea la haos și la vechile grupuri de interese”. În același timp, ea a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze coaliția tocmai din cauza reformelor și a controalelor intensificate în „zone sensibile”, inclusiv industria lemnului. Miza economică invocată: fonduri europene și investiții Ministrul a spus că instabilitatea politică ar putea afecta investiții și finanțări europene „de ordinul zecilor de miliarde de euro”, fără a detalia în interviu programe sau linii bugetare concrete. Mesajul ei: o criză guvernamentală ar bloca sau întârzia reforme și proiecte aflate în derulare, cu efect direct asupra capacității statului de a atrage și folosi bani europeni. „Caracatița” balastierelor și controale în teren Buzoianu a legat tensiunile politice de măsuri administrative și de control, afirmând că ministerul a scos la iveală „mii de construcții ilegale”, a demolat construcții ilegale și a aplicat „controale record” cu „milioane” în amenzi pentru balastiere ilegale. Tot ea a spus că au fost identificate mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn decât în anii anteriori și că a fost organizată o licitație publică „transparentă” pentru plajele din România, cu „record de operatori” înscriși. În acest context, ministrul a afirmat că a „deranjat” rețele care ar fi funcționat „nestingherite” în ultimele decenii. „Am deranjat foarte multe grupuri de interese. E un lucru foarte transparent. Grupurile ilegale de balastiere pe care le-am deranjat... Credeți că nu le-a văzut nimeni în ultimii 10-20 de ani? Credeți că e confortabil pentru ei să se vadă toată caracatița asta?” Presiune politică și blocaje administrative Buzoianu a mai susținut că ritmul reformelor este limitat de cadrul legal și de rezistența din interiorul aparatului public, reclamând lipsa unor pârghii administrative mai puternice asupra funcționarilor publici, atunci când apar „derapaje” sau „ilegalități” la nivel local. Separat, ea a anunțat și o victorie în primă instanță într-un litigiu privind un act normativ al Ministerului Mediului, despre care a spus că a fost confirmat ca legal. În același pasaj, a vorbit despre presiuni în timpul procesului, inclusiv din partea unor case de avocatură și prin proteste publice. Ce urmează, în logica ministrului Buzoianu a condiționat continuarea actualei coaliții de respingerea moțiunii de cenzură și de faptul ca PSD să nu o voteze. În paralel, a indicat că programele de mediu „Rabla” și „Casa Verde” sunt în discuție, menționând că „Rabla” pentru persoane fizice este „în analiză” și ar urma să fie îmbunătățit, iar prioritatea ar fi lansarea unui program pentru baterii de stocare, în limita resurselor disponibile. [...]
Întrebat despre o candidatură la prezidențiale, premierul Ilie Bolojan evită un răspuns direct și își leagă mesajul de „respectarea voturilor” și de continuitatea mandatului , potrivit Digi24 . Declarația vine într-un moment în care speculațiile despre alegerile viitoare pot influența stabilitatea politică și, implicit, predictibilitatea deciziilor guvernamentale. Bolojan a fost întrebat la TVR 1 dacă ia în calcul o candidatură la funcția de președinte al României. El a spus că va rămâne „în orice situație” un om activ, „care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România”, fără să confirme explicit o intenție de a intra în cursă. Mesajul: accent pe rolul executivului și pe „rezultate” În răspuns, premierul a insistat pe experiența sa de „20 de ani” în funcții executive (primar la Oradea și la Consiliul Județean Bihor) și pe ideea că schimbările „puternice” într-o comunitate se fac din astfel de poziții. A punctat și condițiile necesare pentru performanță în executiv: echipe competente, sprijin parlamentar (în cazul premierului) și parteneriate instituționale, inclusiv prin acțiuni „predictibile”. „Este foarte important să respect voturile care mi s-au dat și voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ceea ce trebuie pentru România.” De ce contează: semnal de continuitate, nu de repoziționare Fără a anunța o candidatură, Bolojan transmite că nu „poziția” este esențială, ci capacitatea de a livra rezultate acolo unde ești. În același timp, el sugerează că ar fi putut candida „când a fost oportunitate”, dar a ales să „respecte înțelegerile” și „contextul dat”. Declarațiile sunt relatate de Digi24, care citează Agerpres . [...]
