Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan, susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24.
Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”.
În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal:
Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile.
Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”.
Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice:
„Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.”
Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni.
După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”.
Recomandate
După demiterea Guvernului Bolojan, Vlad Gheorghe cere o „Alianță Reformistă” care să ducă mai departe reforma companiilor de stat , potrivit G4Media . Mesajul, publicat pe Facebook, plasează în prim-plan continuitatea reformelor în zona administrativă și în companiile de stat, într-un moment de instabilitate politică generată de moțiunea de cenzură . Vlad Gheorghe, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan , susține că moțiunea prin care guvernul a fost demis ar fi avut ca efect blocarea schimbării și cere formarea unei alianțe politice „gata” atât pentru confruntarea cu „eternii baroni lucrători la stat”, cât și pentru participarea la alegeri. „România are nevoie de o Alianță Reformistă condusă de Ilie Bolojan.” Miza: reforme în companiile de stat și reformă administrativă În postarea citată, Vlad Gheorghe indică două direcții pe care le consideră prioritare pentru o eventuală alianță: continuarea reformelor în companiile de stat, descrise ca fiind „căpușate de băieții deștepți”; realizarea unei reforme administrative. El adaugă că este nevoie de implicarea societății civile, a „politicienilor onești” și a populației, argumentând că fără unitate „totul este pierdut”. Reacții în spațiul politic În același context, G4Media notează și o postare a senatorului USR Cristian Ghinea, care afirmă că PNL ar urma să decidă „în orele următoare” dacă „construim împreună pentru 2028” sau dacă își face „harakiri”. Articolul nu oferă detalii despre pași concreți de constituire a unei astfel de alianțe și nici despre un calendar al negocierilor, dincolo de mesajele publice de pe Facebook. [...]
Demisia Guvernului Bolojan reaprinde riscul ca austeritatea să destabilizeze politic România , exact într-un moment în care țara trebuie să recâștige încrederea investitorilor și să îndeplinească condițiile UE pentru deblocarea fondurilor de redresare, potrivit Economedia , care redă o analiză Financial Times. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți prin moțiune de cenzură , după ce PSD s-a aliat cu AUR pentru a răsturna un executiv care încerca să adopte măsuri de austeritate. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, peste pragul de 233 necesar majorității. Deficit mare, măsuri nepopulare și o fereastră îngustă pentru finanțare Financial Times notează că Bolojan a încercat să reducă deficitul bugetar, care a fost de 7,65% din PIB în 2025, peste limita de 3% din regulile UE. Reducerile de cheltuieli și creșterile de taxe au devenit însă extrem de controversate, iar PSD a părăsit coaliția tocmai din cauza acestor măsuri nepopulare. În acest context, analiza avertizează că Bucureștiul riscă o criză politică prelungită „exact în momentul” în care are nevoie să recâștige încrederea investitorilor și să respecte condițiile UE pentru a debloca miliarde de euro din fondurile de redresare. Alianța PSD–AUR: semnal politic cu ecou european Financial Times subliniază caracterul rar al unei alianțe între un partid mainstream de centru-stânga și un partid ultranaționalist eurosceptic, în condițiile în care multe parlamente din UE au aplicat un „cordon sanitar” pentru a ține extrema dreaptă departe de putere. Profesorul Alberto Alemanno (HEC Paris) avertizează asupra efectelor de contagiune politică: „Lecția ultimului deceniu este clară: de fiecare dată când un partid mainstream tratează cordonul sanitar ca fiind negociabil, următoarea breșă devine mai ușor de justificat.” PSD și AUR au susținut, potrivit relatării, că votul a fost o situație singulară și că nu intenționează să formeze împreună un guvern. Ce urmează: negocieri rapide pentru un guvern „credibil” După vot, PSD a transmis că ar vrea să revină la guvernare într-o coaliție, dar sub un alt lider. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat înaintea discuțiilor cu președintele că „opțiunile sunt deschise” și că își dorește „rapid un guvern”, respingând varianta guvernelor minoritare. De cealaltă parte, PNL a anunțat că își „menține, de asemenea, opțiunile deschise”, iar vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu a avertizat că neîntoarcerea la guvernare ar putea „lăsa loc AUR să preia puterea”. În plan european, Terry Reintke, copreședinte al grupului Verzilor din Parlamentul European, a criticat mișcarea PSD, în timp ce grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) și Partidul Socialiștilor Europeni (PES) au transmis că își continuă sprijinul pentru partidul membru din România și au cerut formarea rapidă a unui guvern credibil, capabil să livreze reforme. Miza economică din spatele crizei: presiuni bugetare care pot reapărea în UE Analiza citează și evaluarea potrivit căreia nemulțumirea față de ajustările macroeconomice (măsuri de corecție bugetară) poate împinge partidele către decizii politice riscante. Dániel Hegedűs (Institutul pentru Politică Europeană din Berlin) spune că elementul „mai îngrijorător” este situația structurală a României și avertizează că tipul de nemulțumire generat de consolidarea bugetară ar putea apărea și în alte țări europene, pe fondul creșterii economice slabe, al majorării cheltuielilor de apărare și al deficitelor în creștere. [...]
După adoptarea moțiunii de cenzură, ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan , într-un semnal de continuitate care contează pentru stabilitatea executivului și pentru gestionarea portofoliilor cu miză financiară, inclusiv fondurile europene, potrivit G4Media . Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în Guvernul Bolojan, a declarat marți că este dispus să îl susțină în continuare pe premierul Ilie Bolojan, liderul PNL, pe care îl consideră „cea mai bună variantă”. Declarația a fost făcută înaintea ședinței Biroului Politic Național al PNL, desfășurată în format extins la Palatul Parlamentului. „Sunt dispus să îl susţin în continuare pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl consider, în continuare, cea mai bună variantă.” Contextul politic: moțiunea a trecut în Parlament Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost adoptată marți, cu 281 de voturi, conform informațiilor transmise de Agerpres. Întrebat dacă PNL mai poate negocia cu PSD după votul moțiunii, Pîslaru a evitat să comenteze, invocând faptul că nu are calitatea de a se pronunța asupra deciziilor partidului. „Chestiunile politice ţin de partidele politice. Sunt invitat, în acest moment, la această întâlnire şi nu am calitatea să comentez cu privire la ce va face PNL.” De ce contează: semnal de continuitate într-un moment de instabilitate Mesajul ministrului Investițiilor indică faptul că, cel puțin la nivelul unor membri ai executivului, există o opțiune explicită pentru menținerea lui Ilie Bolojan ca soluție de conducere, în pofida schimbării raportului de forțe din Parlament după adoptarea moțiunii. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce pași concreți urmează în plan guvernamental sau ce scenarii sunt discutate pentru formarea unei noi majorități. [...]
USR își menține sprijinul pentru Ilie Bolojan și își asumă coordonarea cu PNL pentru un „proiect reformist” , după ce moțiunea de cenzură PSD–AUR a trecut în Parlament și Guvernul Bolojan a fost demis, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută de Dominic Fritz , președintele USR, într-o conferință de presă de marți seară, la finalul zilei în care moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi, cu sprijinul PSD, al „polului extremist AUR–SOS–POT” și al minorităților, conform relatării. Mandat pentru negocieri cu Bolojan și mesaj de continuitate Fritz a spus că miniștrii USR „vor merge la serviciu până în ultima zi” și că a fost mandatat de Comitetul politic al partidului să îl invite pe Ilie Bolojan la o discuție despre coordonarea pașilor USR și PNL. „Miniștrii USR vor merge la serviciu până în ultima zi. Comitetul politic m-a mandat să îl invit pe Ilie Bolojan la o discuție pentru cum putem coordona pașii USR și PNL. USR va livra loialitate față de proiectul reformist în România. Este evident că este nevoie de forțe reformiste, că este nevoie de claritate morală. USR cu mare responsabilitate va livra această claritate”, a declarat Dominic Fritz. Ce urmează (informații limitate) Materialul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detaliile despre formatul unei eventuale înțelegeri politice între USR și PNL sau despre calendarul următorilor pași nu sunt precizate în textul publicat. [...]
Mesajul lui Adrian Veștea sugerează o susținere condiționată pentru Ilie Bolojan, ceea ce complică repoziționarea PNL după căderea Guvernului. Potrivit Libertatea , prim-vicepreședintele PNL a transmis marți, 5 mai, la câteva ore după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului condus de Ilie Bolojan, că îl va sprijini pe liderul partidului doar atât timp cât consideră că proiectele acestuia „sunt necesare și benefice pentru România”. Într-o postare pe Facebook, Veștea a afirmat că l-a sprijinit pe Bolojan „în toate proiectele sale” și că va continua „atâta timp cât” are convingerea că acestea sunt utile pentru România și români. Presiune pe PNL: negocieri pentru continuarea guvernării În același mesaj, Veștea a indicat direcția pe care ar trebui să o urmeze partidul după pierderea majorității: PNL „trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele proeuropene” și să identifice soluții pentru a continua guvernarea. El a legat miza politică de impactul în administrația locală, susținând că primarii PNL răspund direct pentru proiecte concrete – de la creșe la drumuri și proiecte cu fonduri europene – și au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. Context intern: Veștea a blocat anterior o propunere a lui Bolojan Libertatea amintește că Adrian Veștea s-a opus pe 2 februarie, în ședința Biroului Politic Național al PNL de la Vila Lac, propunerii lui Ilie Bolojan de a schimba șefii liberalilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, iar inițiativa a fost atunci blocată la vot. În acest context, publicația notează că, „coroborat cu mesajul de acum”, Bolojan s-ar mai putea baza „cu certitudine” pe un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, în timp ce ceilalți trei – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea – ar avea poziții „tot mai îndepărtate” față de liderul PNL. Ce a declanșat criza: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire, mai arată Libertatea. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, „exact” același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. Publicația menționează și că partidul condus de Sorin Grindeanu își retrăsese miniștrii cu două săptămâni înainte. Ilie Bolojan este președinte „plin” al PNL din iulie 2025, iar mandatul său expiră în 2027, după ce statutul partidului a redus durata mandatului de la 4 la 2 ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
