Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan, susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24.
Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”.
În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal:
Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile.
Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”.
Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice:
„Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.”
Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni.
După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”.
Recomandate
Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]
PNL spune că nu acceptă prelungirea unui guvern „fără puteri depline” , iar discuțiile politice iau în calcul fie un executiv tehnocrat, fie o formulă de guverne consecutive minoritare, potrivit News . Mesajul a fost transmis de Ciprian Ciucu , care a indicat că liberalii vor relua discuțiile pentru o soluție de guvernare, dar exclud o nouă alianță cu PSD. Miza: capacitatea Guvernului de a lua decizii și de a trece măsuri Ciucu a spus că PNL este nemulțumit de situația în care România are un guvern fără puteri depline și că „toate variantele” sunt pe masă. În acest context, el a enumerat două scenarii discutate în spațiul politic: un guvern tehnocrat (condus de un premier din afara partidelor); guverne consecutive, minoritare , ca alternativă la o coaliție largă. În același timp, Ciucu a reiterat poziția PNL că nu va mai face alianță cu PSD, ceea ce limitează opțiunile de majoritate și împinge negocierile spre formule mai fragile politic. Premier tehnocrat și nume vehiculate: „s-au avansat niște nume”, dar fără detalii Întrebat despre varianta unui premier tehnocrat, Ciucu a afirmat că în discuții politice care nu au fost publice „s-au avansat nume”, însă a precizat că nu știe care sunt acestea și nu a oferit alte detalii. PNL și propunerea de premier: Sigfried Mureșan, nu Ilie Bolojan Întrebat dacă PNL îl va susține pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier, Ciucu a spus că liberalii ar trebui să își mențină ultima propunere, Sigfried Mureșan , și a susținut că există „o campanie extrem de agresivă” concentrată pe Ilie Bolojan, inclusiv în online și în mass-media. Despre Ilie Bolojan, Ciucu a mai declarat că a discutat cu acesta și că „nu se agață de putere”, afirmând că Bolojan și-ar fi asumat obiective și că, la nivel personal, situația nu ar fi ușoară în contextul unui guvern minoritar. [...]
PSD susține că 771 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fonduri europene riscă să rămână blocate după ce PNL și USR ar fi contestat la Curtea Constituțională Legea integrității , potrivit Economica . Miza imediată, dincolo de disputa politică, este una financiară: accesul la o tranșă de bani europeni asociată acestei legi. Într-un comunicat transmis joi, PSD acuză USR și PNL că au „suspendat” 771 de milioane de euro destinate României „în tentativa de a salva un președinte de partid” de sancțiuni legale, după o condamnare definitivă pentru conflict de interese. Social-democrații susțin că demersul de sesizare a CCR ar fi motivat politic și ar pune în pericol interese economice ale țării. Ce spune PSD despre efectul economic: bani europeni „blocați” PSD califică sesizarea la CCR drept o „sfidare” la adresa contribuabililor și afirmă că, dacă România pierde suma aferentă Legii integrității, USR ar deveni vinovat „de al doilea cel mai mare prejudiciu asupra României”, după achiziția de vaccinuri COVID, conform comunicatului citat de Economica. Tot în aceeași poziție publică, PSD leagă USR și de „blocarea finalizării unor hidrocentrale aflate într-un stadiu foarte avansat de construcție”, susținând că acest lucru ar vulnerabiliza securitatea energetică a României. Textul nu oferă însă detalii suplimentare despre proiecte sau stadiile lor, dincolo de această afirmație. Disputa juridică: amendamentul PSD și acuzația de „retroactivitate” PSD afirmă că amendamentul său privind o „normă tranzitorie” nu ar acționa retroactiv și că prevede explicit că persoanele condamnate definitiv, cu sancțiuni în desfășurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, „nu vor scăpa de răspunderea legală” și vor suporta sancțiunile aplicabile pe vechea legislație. Potrivit PSD, amendamentul ar viza „toate condamnările definitive”, nu doar conflictele de interese, ci și incompatibilitățile. În acest context, partidul susține că sesizarea la CCR „nu are la bază un temei real de neconstituționalitate”, ci ar urmări protejarea liderului USR, „chiar cu prețul pierderii banilor europeni ai României”. Ce urmează: CCR discută sesizarea pe 12 august Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 12 august sesizarea privind legea de modificare și completare a unor acte normative în domeniul integrității, au precizat oficiali ai CCR pentru AGERPRES, conform informațiilor din articol. Decizia CCR va fi relevantă inclusiv prin efectul de calendar: până la o soluționare, disputa politică se suprapune peste riscul de întârziere sau blocaj în accesarea fondurilor europene invocate de PSD. [...]
Administrația Trump introduce un tarif de 15% la importurile de polisiliciu , o mișcare cu efect direct asupra costurilor și lanțurilor de aprovizionare din industria solară și a semiconductorilor, potrivit Politico . Ordinul vizează o materie primă considerată „componentă-cheie” pentru panouri solare și cipuri, într-un context în care Washingtonul încearcă să reducă dependența de China. Măsura anunțată de președintele Donald Trump se aplică polisiliciului importat și produselor derivate și include, pe lângă tariful de 15%, și stabilirea unor prețuri minime pentru importuri de polisiliciu, lingouri și plachete (wafers), celule solare și module solare. În practică, combinația dintre taxă și praguri minime de preț poate împinge în sus costul materialelor pentru companiile care se bazează pe importuri. Un element cu miză operațională este calendarul: directiva nu intră în vigoare decât pe 4 decembrie, adică după alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie și după un summit planificat în septembrie între Trump și liderul chinez Xi Jinping. Politico notează că administrația se confruntă, simultan, cu nemulțumiri ale alegătorilor legate de prețuri și cu negocieri comerciale fragile cu China. Ce include ordinul și cum încearcă să limiteze „stocarea” înainte de intrarea în vigoare Pe lângă tarife și prețuri minime, ordinul conține o clauză menită să împiedice companiile să își facă stocuri până în decembrie. Documentul autorizează Customs and Border Protection (agenția americană de control la frontieră) să restricționeze importurile dacă suspectează că un importator încearcă să evite taxele mai mari care urmează să se aplice. În cadrul anunțului de la Casa Albă, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a susținut că măsura ar urma să stimuleze producția internă: „Asta va aduce lanțul de aprovizionare aici. Avem industria aici, e prea mică și va exploda.” De ce contează: presiune pe solar, cu justificare de securitate și cipuri Polisiliciul este folosit atât în semiconductori, cât și în panouri solare, fiind relevant pentru echipamente militare și electronice de consum (telefoane, laptopuri), dar și pentru energia solară, descrisă de Politico drept cea mai rapidă sursă de energie în creștere la nivel global. Deși Casa Albă a pus accent pe impactul asupra producției interne de semiconductori — într-un moment în care SUA își dezvoltă infrastructura pentru inteligența artificială — ordinul poate avea „un impact mare” asupra industriei solare, potrivit lui Jon Toomey, președintele organizației pro-tarife Coalition for a Prosperous America. Context: investigație pe securitate națională și reacții în relația cu Beijingul Ordinul vine după o investigație a Departamentului Comerțului, lansată în iulie anul trecut, privind riscurile de securitate națională din lanțul de aprovizionare cu polisiliciu. Demersul este parte dintr-un efort mai larg de mutare a lanțurilor de aprovizionare departe de China, inclusiv în industrii precum turbinele eoliene și robotica. China are un „aproape monopol” asupra producției de polisiliciu, potrivit S&P Global, iar restricțiile americane din zone-cheie ale comerțului au atras deja reacții: Politico amintește că Beijingul a introdus, la începutul acestei săptămâni, noi controale asupra exporturilor de drone către SUA. Ce urmează, din informațiile disponibile: până la 4 decembrie, companiile vor evalua dacă își ajustează contractele și sursele de aprovizionare, în timp ce autoritățile americane pot interveni împotriva importurilor considerate tentative de evitare a viitoarelor taxe. [...]
AUR își mută ofensiva pentru suspendarea președintelui în online , lansând o platformă care urmărește „în timp real” strângerea sprijinului parlamentar și al cetățenilor, pe fondul blocajului prelungit în desemnarea unui prim-ministru, potrivit HotNews . Partidul condus de George Simion anunță că a lansat site-ul suspeND.ro , pe care îl prezintă drept un instrument de monitorizare a demersului de suspendare a președintelui Nicușor Dan. AUR susține că motivul inițiativei este faptul că șeful statului „nu propune un nume de prim-ministru, așa cum prevede Constituția”. Ce urmărește platforma și ce presiune pune pe Parlament Conform descrierii AUR, platforma arată: stadiul demersului de suspendare; numărul de semnături necesare pentru declanșarea procedurii; poziția fiecărui parlamentar față de suspendare; posibilitatea ca cetățenii să își exprime susținerea pentru continuarea demersului. Partidul afirmă că românii pot vedea acolo dacă parlamentarii „și-au asumat sau nu o poziție” și câți cetățeni susțin inițiativa. Acuzațiile AUR și mesajul lui George Simion AUR califică suspendarea drept „un instrument constituțional legitim” și îl acuză pe președinte de „încălcări repetate ale obligațiilor constituționale”, inclusiv prin „tergiversarea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru”, „refuzul” rolului de mediator și „excluderea” AUR din consultările pentru formarea Guvernului. George Simion a anunțat lansarea platformei și pe Facebook, cerând susținătorilor să solicite parlamentarilor sprijin pentru demiterea președintelui. Care este pragul legal și în ce context apare inițiativa Pe 1 iulie, cei 135 de lideri din conducerea AUR au votat în unanimitate pentru demararea procesului de suspendare, notează publicația, trimițând la un articol anterior pe aceeași temă ( HotNews ). Conform Articolului 95 din Constituție, procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor. Demersul vine în contextul unui „blocaj de trei luni” în formarea noului Guvern: Nicușor Dan a făcut două desemnări oficiale de premier (Eugen Tomac și Adrian Veștea), ambele eșuate din lipsă de sprijin parlamentar. Ulterior, președintele a primit două propuneri — Sorin Grindeanu (PSD) și Siegfried Mureșan (PNL) — despre care a spus că nu au, în acel moment, sprijinul necesar pentru validarea Guvernului. În același context, HotNews amintește că, după demiterea prin moțiune de cenzură inițiată de PSD-AUR pe 5 mai , premierul Ilie Bolojan a depășit recordul pentru cel mai lung interimat, iar prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat la Digi24 că „s-au avansat niște nume de premier tehnocrat”, fără să știe care sunt acestea, informație relatată într-un material separat ( HotNews ). [...]
Un deputat afiliat PSD a semnat pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, deși partidul respinge demersul , iar gestul introduce o fisură politică într-un moment în care social-democrații invocă nevoia de „stabilitate”, potrivit HotNews . AUR susține că a strâns 112 semnături din cele 155 necesare pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui și a lansat platforma suspeND.ro , unde sunt afișate semnăturile și pozițiile parlamentarilor. Pe listă apare și Dorin Popa, deputat afiliat grupului PSD, deși PSD nu sprijină public inițiativa. Cine este deputatul PSD care a semnat și cum își justifică decizia Dorin Popa este la primul mandat de deputat. A intrat în Parlament ales pe listele POT, iar pe 10 iunie 2025 s-a afiliat grupului PSD, după plecarea din POT „cu scandal”, pe fondul unui conflict cu președinta partidului, Anamaria Gavrilă (context relatat într-un material HotNews ). Popa spune că susține suspendarea deoarece consideră că președintele blochează formarea unui guvern cu majoritate parlamentară, prin condiția de a obține 233 de voturi, în timp ce ar fi exclus AUR de la guvernare. „Or, conștient fiind de treaba asta, că n-ar exista o majoritate parlamentară pentru a avea un Guvern cu drepturi depline, consider că domnia sa ține pe loc România.” Întrebat de ce a semnat un demers pe care PSD nu îl susține, Popa afirmă că în grupul PSD nu i s-a interzis să voteze după propria opțiune. „La grupul parlamentar PSD nu există treaba asta, «votezi ce vrem noi». Nu, votezi cum te taie capul, cum simte inima, creierul.” Poziția PSD: „Avem nevoie de stabilitate” Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat la Parlament că partidul nu susține inițiativa AUR și că nu vede motive care să justifice suspendarea, invocând contextul unei crize guvernamentale. „PSD, grupurile parlamentare ale PSD nu susțin o astfel de inițiativă, avem nevoie de stabilitate.” Ghigiu a precizat că Dorin Popa este afiliat grupului PSD, dar că decizia partidului rămâne neschimbată: PSD nu sprijină suspendarea. Ce urmează procedural și care sunt pragurile Suspendarea președintelui este reglementată de articolul 95 din Constituție . Propunerea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori, iar suspendarea se votează în ședință comună, cu majoritatea parlamentarilor, după consultarea Curții Constituționale. Dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează referendum pentru demitere. Referendumul este valabil dacă participă cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar rezultatul este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă minimum 25% din totalul înscrișilor. În iulie, Nicușor Dan a catalogat perspectiva suspendării drept un „subiect total neserios”, spunând că suspendarea ar trebui să fie o sancțiune pentru „încălcări serioase ale Constituției”. [...]
