Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan, susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24.
Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”.
În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal:
Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile.
Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”.
Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice:
„Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.”
Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni.
După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”.
Recomandate
PNL își schimbă linia politică și își asumă o ruptură de PSD , după ce Ilie Bolojan a fost reales președinte pentru următorii patru ani, la un congres extraordinar, potrivit Știrile Pro TV . Decizia are miză de reglementare și guvernare: repoziționează partidul în Parlament și în negocierile pentru putere, într-un moment în care liberalii discută inclusiv excluderi interne. Bolojan a acuzat de la tribună că PNL este „sub un asalt” și a susținut că partidul va reveni la guvernare „ca un partid mare”, invocând consecvența față de valori și sprijinul pentru familii. „Vom reveni la guvernare ca un partid mare. Cum putem face asta? Să fim consecvenți cu valorile noastre. Este un partid al… un partid care susține familiile.” Vot în bloc pentru echipă și revenirea la moțiuni Noua echipă de conducere a fost aleasă cu voturile a 96% dintre participanți, la un congres la care au fost prezenți peste 1.800 de delegați, desfășurat la București. Spre deosebire de congresul anterior, liberalii au revenit la sistemul candidaturilor pe bază de moțiuni, iar Bolojan și-a intitulat moțiunea „Modernizare cu rădăcini”. După votul pe moțiune, s-a votat „în bloc” echipa propusă de Bolojan. Structura anunțată include: un prim-vicepreședinte; un secretar general; 8 vicepreședinți executivi. Printre vicepreședinții executivi menționați în material se află Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, înscriși recent în partid. Conflict intern: ultimatum pentru demisii și amenințarea excluderii În tabăra critică față de Bolojan, Adrian Veștea – care inițial anunțase că îi va face opoziție – nu a mai intrat în cursă, dar a contestat promovarea noilor nume în conducere. „Este inadmisibil că aproape toți oamenii din conducerea partidului care au fost validați electoral, care au adus voturi pentru PNL, să fie dați la o parte pentru venetici și oportuniști.” Potrivit aceleiași surse, contestatarii nu au fost prezenți în sală, însă lui Veștea și altor patru liberali li s-au cerut demisiile până în 22 iunie, la ora 12.00. În caz contrar, Biroul Permanent ar urma să înceapă procedurile de excludere. Bolojan a respins ideea că noii veniți ar amenința vechea gardă din partid. „Cei care vin noi nu sunt un pericol pentru oamenii vechi. Doar cei nesiguri se tem. Dar PNL trebuie să aibă uși batante pentru cine vrea să intre, dar și să iasă.” Ce urmează: posibilă contestare în instanță și disputa pe legalitatea congresului Tabăra anti-Bolojan susține că va contesta în instanță legalitatea congresului. Conducerea partidului afirmă, însă, că au participat mai mult de două treimi dintre delegații convocați, ceea ce ar face hotărârile adoptate legale, conform relatării. În paralel, liberalii au decis că nu mai revin la guvernare cu PSD, o poziționare care poate influența direct aritmetica parlamentară și scenariile de formare a majorităților în perioada următoare. [...]
PNL își asumă varianta unui guvern minoritar cu USR și UDMR, dacă PSD refuză intrarea la guvernare , iar Congresul partidului a decis că liberalii nu vor participa la o formulă de guvernare alături de PSD, potrivit Ziarul Financiar . Decizia are un impact direct asupra stabilității politice și a capacității viitorului executiv de a trece rapid prin Parlament măsuri cu efect bugetar, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de negocieri punctuale pentru fiecare vot. Ilie Bolojan a fost reales președinte al PNL, cu 94% din voturile celor care au votat, fiind singurul candidat la șefia partidului. În același timp, Congresul a stabilit că liberalii care s-ar angaja într-o guvernare alături de PSD vor fi excluși din partid. Presiune internă și disciplină de partid În cadrul Congresului, mai mulți lideri PNL – Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – au fost somați să demisioneze din partid până astăzi la ora 12.00, în caz contrar urmând să fie excluși. Publicația notează că aceștia sunt adversari ai lui Bolojan în partid. „Pact pentru România” și condițiile economice invocate Bolojan a propus un „pact pentru România”, adresat tuturor partidelor, care ar urma să fixeze, „cât se poate de clar”, câteva direcții, inclusiv menținerea deficitelor la niveluri „rezonabile” și ducerea la capăt a proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Sunt câteva idei de bază pe care le putem susţine toate partidele şi nu are decât un partid cum este PSD să-şi asume guvernarea ca guvern minoritar sau, dacă nu, noi ne asumăm această guvernare împreună cu aliaţii noştri.” Ce urmează: votul din Parlament pentru guvernul propus de Veștea Adrian Veștea, ultimul premier desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze guvernul, urmează să afle în această săptămână dacă guvernul său trece sau nu de votul Parlamentului. În paralel, PSD a publicat o listă de revendicări pentru susținerea lui Veștea, între care majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanții de stat pentru investiții și capital de lucru și credite cu dobândă subvenționată în proporție de 80% pentru fermierii români. [...]
Disputa din PNL riscă să ajungă în instanță , după ce grupul intern etichetat drept „sudiști” susține că ultimatumul de demisie și eventualele excluderi decise în partid nu ar produce efecte, invocând suspendarea unor hotărâri și lipsa unei baze statutare, potrivit Euronews . Miza este una de reglementare internă și legalitate: „disidenții” afirmă că sancționarea pe baza deciziilor BPN nr. 22 și nr. 25 (adoptate pe 15 iunie) ar însemna sfidarea unei hotărâri a Tribunalului Ilfov , pe care o descriu drept „executorie de drept”. În interpretarea lor, dacă acele decizii sunt suspendate, excluderile întemeiate pe ele „nu pot produce niciun efect”. Cine sunt vizații și care este termenul-limită Conform informațiilor citate, pe „lista neagră” se află cinci lideri liberali: Adrian Veștea Hubert Thuma Rareș Bogdan Alina Gorghiu Lucian Bode În Congres, celor cinci li s-a cerut să demisioneze din calitatea de membri PNL până pe 22 iunie, ora 12:00. Argumentul procedural: „mecanismul nu există în statut” Sursele citate susțin că procedura folosită pentru a ajunge la excluderi nu ar fi prevăzută în statut și că „niciun for nu poate «mandata» alt for să dispună excluderea”. În plus, ei invocă principiile de procedură internă: sancțiunile ar trebui să fie graduale și să includă dreptul la apărare, audiere și cale de atac, ceea ce ar face neconform un ultimatum colectiv de câteva ore. Deși noul statut al PNL a fost ratificat pe 21 iunie în Congres, aceiași liberali susțin că acesta „nu remediază caracterul nelegal și nestatutar al hotărârii” și că, oricum, nu poate fi aplicat retroactiv unor „pretinse fapte anterioare”, invocând principiul neretroactivității. Ei mai afirmă că procedura congresului extraordinar ar fi fost derulată ca și cum noul statut era deja în vigoare, un „viciu” care ar face întreaga procedură „susceptibilă de a fi anulată în instanță”. Critici politice la adresa conducerii: poziția lui Ionuț Stroe Deputatul PNL Ionuț Stroe, prezentat ca parte a grupului care îl susține pe Adrian Veștea, a criticat deciziile Congresului și a spus că nu își va da demisia din partid. „Să demisionez din PNL? Nu, niciodată. Sunt membru din 2001 și nu voi face acest gest chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri (...) oamenii așteaptă ca țara să fie guvernată, ca instituțiile să funcționeze, ca veniturile să nu fie afectate, ca economia să meargă.” „Să validez o adunare care nu face nimic altceva decât să subordoneze un întreg partid voințai unui singur om, Ilie Bolojan, este poate cel mai nedemocratic gest sau procedură prin care a trecut PNL în ultimii ani.” Context: schimbări de statut și noua conducere La Congresul extraordinar , PNL a aprobat modificări de statut, inclusiv reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unul și înființarea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere. Ilie Bolojan a fost votat președinte, iar echipa de conducere include, între alții, pe Dan Motreanu (prim-vicepreședinte) și Robert Sighiartău (secretar general), alături de o listă de vicepreședinți. Moțiunea cu care Bolojan a candidat s-a numit „Modernizare cu Rădăcini”. Pentru partid, următorul test imediat este termenul de 22 iunie, ora 12:00, însă, dacă argumentele privind suspendarea deciziilor și procedura statutară vor fi împinse mai departe, conflictul se poate muta rapid din forurile interne în instanță. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
Premierul desemnat Adrian Veştea încearcă să deblocheze învestirea Guvernului printr-o întâlnire cu liderul AUR, George Simion , în condițiile în care AUR a anunțat că nu va susține cabinetul la votul din plenul comun programat luni seară, potrivit News . Veştea spune că își asumă „un dialog deschis cu orice formațiune politică votată de români”, invocând „responsabilitatea” de a pune capăt „haosului politic” și de a gestiona „o criză fără precedent”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. „Sunt un om al dialogului şi al consensului. Înţelegând responsabilitatea care îmi revine pentru a pune capăt haosului politic, voi avea o întâlnire cu preşedintele AUR, George Simion.” „Atunci când vine vorba de România şi de rezolvarea unei crize fără precedent, îmi asum un dialog deschis cu orice formaţiune politică votată de români.” În același timp, George Simion a transmis că, dacă guvernul Veştea va fi supus votului luni seară și va trece, nu va beneficia de susținerea parlamentarilor AUR. Liderul AUR a precizat că îl așteaptă pe premierul desemnat la sediul partidului până la ora 20.00 și i-a cerut președintelui Nicușor Dan să declare public dacă AUR mai este considerat un partid extremist. Simion a mai cerut ca Veştea să predea mandatul sau să amâne votul, susținând că, „în mod evident”, cabinetul nu ar urma să treacă de Parlament, în contextul poziției anunțate de AUR. [...]
Negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea se mută spre AUR , iar USR anunță că nu va susține un executiv pe care îl consideră „antireformă”, pe fondul discuțiilor despre o posibilă apropiere AUR–PSD, potrivit Adevărul . Președintele USR, Dominic Fritz , a reacționat după ce liderul AUR, George Simion, a vorbit despre o eventuală „reconciliere” cu PSD. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Fritz a susținut că premierul desemnat Adrian Veștea ar putea ajunge să obțină sprijinul necesar „doar pupând inelul lui Simion” și a pus sub semnul întrebării discursul anti-sistem al AUR, în contextul unei apropieri de PSD. Linia roșie a USR: fără vot pentru un „guvern antireformă” În același mesaj, Fritz a enumerat condițiile în care USR nu ar vota învestirea unui guvern, invocând, între altele, refuzul de a susține: „un guvern antireformă”; „un guvern al extracției banilor românilor în buzunare personale”; „un guvern al incompetenților dovediți”; „un guvern al trădării visurilor românilor care-și doresc un stat care livrează pentru ei”. Veștea confirmă întâlnirea cu Simion: „dialog deschis cu orice formațiune” Pe de altă parte, Adrian Veștea a anunțat că merge la sediul AUR pentru discuții privind o posibilă susținere în plen, după ce George Simion a spus public că îl așteaptă la o întrevedere. Veștea și-a justificat demersul prin nevoia de a construi o majoritate în contextul crizei politice și a afirmat că își asumă dialogul cu orice partid votat de români. Contextul imediat este că premierul desemnat caută sprijin parlamentar pentru învestire, iar deschiderea către AUR amplifică tensiunile politice și repoziționează negocierile, inclusiv prin reacția USR, care își reafirmă public refuzul de a vota un guvern pe care îl consideră lipsit de reforme. [...]
