Știri
Știri din categoria Politică
Vicepremierul Oana Gheorghiu cere continuarea reformelor la companiile de stat după căderea Guvernului Bolojan, susținând că, în mandatul ei, a împins măsuri de „decăpușare”, eliminare a privilegiilor, digitalizare și debirocratizare, potrivit Digi24.
Mesajul, publicat marți pe Facebook, vine în contextul demiterii Executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Gheorghiu a folosit formula „am aprins, în sfârșit, lumina” pentru a descrie direcția reformelor începute și a transmis că acestea „trebuie continuate”.
În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu spune că măsurile promovate în Guvern au urmărit „responsabilizarea statului” și au vizat, în principal:
Miza acestor teme este una de funcționare a statului și de guvernanță în sectorul public: companiile de stat și aparatul administrativ sunt zone unde schimbările de reguli și control pot afecta direct modul în care sunt cheltuiți banii publici și cum sunt livrate serviciile.
Gheorghiu afirmă că a primit „zeci de mii” de mesaje de susținere și susține că Executivul a guvernat „în ciuda opoziției constante și a piedicilor” puse de „politicieni puși pe prăduirea banului public”.
Totodată, vicepremierul spune că nu a urmărit ocuparea unei funcții publice și că va continua „lupta pentru reforme”, indiferent de evoluțiile politice:
„Indiferent ce rezervă viitorul, am aprins lumina și, alături de toți oamenii cinstiți din această țară, voi lupta cu toată încrederea nu doar ca această lumină să rămână aprinsă, ci și ca ea să lucească tot mai tare și tot mai tare. Acesta este doar începutul. Vă mulțumesc.”
Digi24 leagă mesajul despre „aprinderea luminii” de o declarație anterioară a lui Ilie Bolojan, din 17 aprilie, când premierul a vorbit despre „deschiderea cămării statului” și despre interese afectate de reforme, în contextul unei măsuri privind vânzarea de pachete de acțiuni la companiile de stat, despre care a spus că este prevăzută în programul de guvernare și discutată în ultimele luni.
După demiterea Guvernului, Biroul Politic Național al PNL a decis marți seară trecerea în opoziție, după o ședință de peste patru ore. Ilie Bolojan a declarat că această decizie ar arăta că partidul este „cu demnitate”.
Recomandate
Lipsa de dialog direct cu PSD complică formarea majorității pentru Guvernul Mureșan , după ce liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , nu l-a contactat pentru discuții, în timp ce președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a cerut o întâlnire, potrivit Agerpres . Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, că se aștepta ca Mureșan să îl caute „din politețe” dacă își dorește voturile PSD, mai ales în contextul în care PSD anunțase că are o ședință luni. „În mod normal, trebuia să mă caute domnia sa, cred, dacă ar fi vrut voturile de la noi. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.” Bolojan cere întâlnire, nu Mureșan În schimb, Grindeanu a afirmat că a fost contactat de Ilie Bolojan, care i-a propus o întâlnire în cursul acestei săptămâni. Liderul PSD a spus că nu a fost stabilită data și că nu știe motivul exact al întâlnirii. „M-a sunat, în schimb, și m-a căutat Ilie Bolojan. (...) M-a întrebat dacă săptămâna asta ne putem întâlni.” Mureșan: discuții întâi cu PNL, USR și UDMR; „testul” ar fi la PSD Tot luni, Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu că va discuta mai întâi cu grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR, urmând ca ulterior să prezinte programul de guvernare și grupului minorităților naționale. În același context, Mureșan a susținut că „testul adevărului” îl va da PSD, care ar trebui să decidă dacă vrea un guvern proeuropean sau dacă se află într-un „parteneriat consolidat” cu AUR, de care ar depinde trecerea Guvernului. [...]
PNL readuce în discuție alegerile anticipate după ce PSD a anunțat că nu va vota învestirea Cabinetului condus de Siegfried Mureșan , iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că actualul Parlament nu mai poate produce o majoritate stabilă, potrivit Adevărul . Într-un mesaj publicat luni, 21 septembrie, pe Facebook, Gheorghiu (președinte al PNL Sector 4) a acuzat PSD că își schimbă pozițiile „în funcție de evoluția politică” și că prelungește „nejustificat” criza politică. În logica ei, refuzul de a susține guvernul propus ar arăta că social-democrații nu sunt dispuși să sprijine „reforma reală a statului” și „tăierea privilegiilor”. Gheorghiu a trecut în revistă, în mesaj, mai multe etape ale poziționării PSD din ultimele luni, culminând cu respingerea unui guvern condus de Mureșan, descris de PSD drept „un Bolojan 2.0”. Ea a concluzionat că PSD „nu va accepta niciodată un guvern care susține reforma reală a statului și tăierea privilegiilor”. De ce contează: blocajul politic împinge spre scenariul anticipatelor Mesajul PNL mută accentul de la negocieri pentru o majoritate la ideea că soluția ar fi resetarea legislativului prin alegeri anticipate , dacă Parlamentul „nu poate genera o majoritate stabilă pentru guvernare”. În același timp, Gheorghiu susține că România are nevoie de „un Guvern stabil” de cinci luni, „de când PSD și AUR au demis guvernul fără să aibă o soluție de pus în loc”. Ce urmează, potrivit declarațiilor citate După ce PSD a transmis că nu va vota un guvern cu Siegfried Mureșan premier, Oana Gheorghiu afirmă că partidul i-a cerut acestuia să își depună mandatul. În lipsa unei majorități funcționale, ea indică drept opțiune alegerile anticipate și formarea „unui nou Parlament”, fără a detalia pașii concreți sau un calendar. [...]
PSD condiționează orice negociere cu premierul desemnat de includerea „decalogului” de la Sinaia în programul de guvernare , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este dispus la discuții cu Siegfried Mureșan doar dacă acesta ia în calcul cele 10 recomandări adoptate de partid la reuniunea de la Sinaia, în condițiile în care conducerea PSD a decis deja să nu susțină viitorul guvern. Grindeanu a argumentat că PSD a votat retragerea de la guvernare după dezbateri interne de „mai multe luni”, invocând un vot în care „aproape 98%” dintre „cei 5.000 de colegi” ar fi susținut schimbarea direcției și ieșirea din Guvernul Bolojan. În acest context, liderul PSD afirmă că Mureșan ar fi transmis public intenția de a continua „în același mod” ca Ilie Bolojan, înainte de a discuta cu PSD despre sprijin parlamentar. Condiția PSD: programul de guvernare să preia cele 10 recomandări Liderul social-democrat spune că, dacă premierul desemnat vrea voturile PSD, ar trebui să explice „cum poate prinde în programul de guvernare” cele 10 recomandări votate de PSD la Sinaia, descrise de Grindeanu drept „decalog”. El susține că nu a auzit, de la nominalizarea lui Mureșan și până la momentul declarațiilor, ca acesta să fi spus că ia în calcul propunerile PSD. Tensiuni politice și acuzații de atacuri la adresa PSD Grindeanu a mai afirmat că, din joia precedentă și până luni, ar fi auzit „jigniri la adresa PSD” din partea premierului desemnat, inclusiv în dimineața zilei declarațiilor. În același timp, el a spus că PSD ar trece peste aceste aspecte și că partidul ar fi interesat „în primul rând” de politicile publice. În declarațiile sale, Grindeanu a legat moțiunea de cenzură votată anterior de ideea că România ar fi mers „în direcție greșită” și a criticat perspectiva continuării aceleiași direcții, în paralel cu solicitarea de sprijin din partea PSD, fără referire la documentul adoptat la Sinaia. [...]
PSD riscă să blocheze învestirea Guvernului Mureșan , după ce deputatul Mihai Fifor a transmis, în timpul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu pot vota un executiv care ar continua „aceeași politică de austeritate” a guvernării anterioare, potrivit Mediafax . Fifor, fost ministru al Apărării și în prezent deputat PSD, a scris pe Facebook chiar în timpul discuțiilor de la sediul partidului, unde liderii decid dacă susțin sau nu la votul de învestire guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . În mesaj, el indică drept motiv central faptul că Mureșan ar fi anunțat continuarea politicilor de austeritate asociate cu Ilie Bolojan. „Motivul principal pentru care PSD nu poate acorda un vot de susținere Guvernului Mureșan este cât se poate de simplu: premierul desemnat a anunțat că va continua aceeași politică de austeritate a lui Bolojan.” Negocierea majorității, sub semnul refuzului PSD Ședința Biroului Politic Național al PSD a început luni, 21 septembrie, la ora 11:00, iar discuțiile au durat aproape două ore. În paralel, partidele din guvernul interimar — PNL, USR și UDMR — le-ar fi propus social-democraților să stea un an în opoziție, urmând să revină ulterior la guvernare printr-o rotativă, conform informațiilor din articol. Fifor îl acuză pe premierul desemnat că își reduce singur șansele de a obține voturile PSD, invocând lipsa unui dialog și un discurs politic ostil la adresa partidului. „Nu poți avea drept program politic «jos PSD», să ataci PSD de dimineața până seara, iar apoi să faci apel la «responsabilitate» și «stabilitate» când ai nevoie de voturile noastre.” Anticipatele, folosite ca argument în interiorul PSD În același mesaj, deputatul PSD susține că partidului i-ar fi „fluturată” amenințarea alegerilor anticipate, dar afirmă că acest scenariu ar fi preferabil votării unui guvern cu politici considerate greșite, chiar dacă „nu reprezintă scenariul ideal într-un moment economic atât de dificil”. „Mai bine ne întoarcem la votul românilor decât să votăm împotriva lor.” Fifor își încheie postarea reluând întrebarea atribuită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu: dacă Siegfried Mureșan schimbă politicile guvernului anterior sau le continuă. Potrivit articolului, Grindeanu nu făcuse încă declarații pe acest subiect la momentul publicării. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite că nu va mai crește taxele , susținând că majorările din ultimul an au fost „inevitabile”, dar că „nu mai sunt necesare” după stabilizarea economiei, potrivit News . Declarațiile vin pe fondul unei dispute publice cu PSD, care acuză degradarea indicatorilor economici și refuză să îl voteze. Mureșan a fost întrebat la Știrile ProTV despre afirmațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu , privind o „situație gravă” a economiei. În replică, premierul desemnat a contestat credibilitatea PSD și a spus că „oamenii trebuie să știe adevărul”, argumentând că economia ar fi fost „la limită” în urmă cu un an, dar că „astăzi economia e stabilizată”. „Creșterile de taxe nu mai sunt necesare. Nu vom crește taxele.” Ce înseamnă mesajul fiscal: fără noi majorări, dar fără termene pentru reduceri În același context, Mureșan a încercat să traseze o direcție de politică fiscală pentru perioada următoare: menținerea nivelului actual al taxelor și, doar „de îndată ce ne permitem”, discuții despre relaxare fiscală. El a indicat explicit TVA, despre care a spus că și-ar dori să revină de la 21% la 19% „cât de curând posibil”, fără să avanseze un calendar. Totodată, a precizat că nu poate promite reduceri imediate de taxe și a legat eventuale creșteri de venituri (indexări) de existența „spațiului” bugetar. Contextul politic: PSD invocă scăderea puterii de cumpărare și indicatori negativi Sorin Grindeanu a susținut, într-o conferință, că România are „12 luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare”, cu pensionarii cei mai afectați. El a invocat și: „cea mai puternică prăbușire a consumului” din Uniunea Europeană; „cea mai mare cădere a producției industriale” din UE, „minus 6,3%”; „cea mai mare scădere a investițiilor străine directe din ultimii 15 ani”, cu „aproape 600 de milioane de euro” mai puțin față de trimestrul 2 din 2025 (aprox. 3 miliarde lei); creșteri ale prețurilor la energie și carburanți, cu „benzina peste 10 lei” și „motorina peste 11 lei”. Pe baza acestor argumente, liderul PSD a afirmat că partidul „nu poate gira, prin vot”, continuarea „acestui model economic” și a indicat că PSD nu îl va vota pe Mureșan, inclusiv pe motiv că acesta ar fi spus că vrea să fie „discipolul” lui Ilie Bolojan. Ce urmează Din declarațiile citate de News rezultă o linie de mesaj: fără noi majorări de taxe și posibilitatea unei relaxări fiscale (inclusiv la TVA) doar condiționat de evoluția bugetară. Nu sunt oferite, însă, detalii despre măsuri concrete, termene sau criterii după care Guvernul ar decide eventuale reduceri ori indexări. [...]
PNL avertizează că refuzul PSD de a susține Guvernul Mureșan prelungește criza politică și poate amplifica riscurile economice , inclusiv printr-o posibilă degradare a ratingului de țară, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PNL susține că PSD a decis „adâncirea” și „prelungirea” crizei politice prin hotărârea de a nu sprijini un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Liberalii califică argumentele invocate de social-democrați drept „manipulatoare și, parțial, mincinoase” și afirmă că, timp de peste patru luni, conducerea PSD nu a găsit o soluție la criza pe care ar fi declanșat-o. Miza: bugetul, energia și fondurile europene, pe fondul incertitudinii politice PNL afirmă că PSD ar fi trebuit să decidă asupra învestirii doar după analizarea programului de guvernare, a echipei propuse și a „soluțiilor concrete” pentru problemele curente. În același mesaj, liberalii indică teme care ar necesita un executiv „cu puteri depline”: rectificarea bugetară; proiectul de buget pentru 2027; evoluția prețurilor la energie; continuarea absorbției fondurilor europene; situația de securitate regională. PNL: respingerea guvernului poate pune presiune pe ratingul de țară Potrivit PNL, respingerea unui nou guvern „cu argumente populiste” ar prelungi criza și ar implica „asumarea riscului degradării ratingului de țară”. În acest context, partidul cere ca formațiunile parlamentare să analizeze programul și componența guvernului propus, dar și consecințele prelungirii crizei, înainte de votul de învestitură. PNL mai transmite că susține demersurile premierului desemnat de a prezenta, în termenul constituțional, programul de guvernare și lista miniștrilor. Decizia PSD și pașii următori Biroul Permanent Național al PSD a decis luni să nu susțină guvernul care urmează să fie alcătuit de Siegfried Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că recomandarea va fi înaintată Consiliului Politic Național, forul statutar relevant, și că decizia a fost luată în unanimitate. [...]
