Știri
Știri din categoria Politică
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD, după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea.
Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”.
În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică.
În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor.
„Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.”
Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament.
Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme.
Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021, notează publicația.
Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene.
Recomandate
Ilie Bolojan acuză PSD că a încercat să subordoneze PNL , într-un context în care liberalii reclamă presiuni politice legate de moțiunea de cenzură și de căderea Guvernului, potrivit news.ro . Miza declarațiilor este una de funcționare a coalițiilor: Bolojan susține că PSD ar fi urmărit nu un parteneriat, ci un raport de tip „partid subordonat”. Președintele PNL a fost întrebat, miercuri seară, la B1 TV, cât este adevăr și cât este „anecdotă” în informațiile potrivit cărora PSD ar fi încercat să scindeze PNL odată cu introducerea moțiunii de cenzură și cu răsturnarea Guvernului. În răspuns, Bolojan a afirmat că, pe lângă obiectivul de a dărâma Guvernul, PSD ar fi urmărit „blocarea reformelor” și „eliminarea risipei”, dar și un calcul politic prin care PNL să devină „unul dintre partidele subordonate”. Bolojan a admis că, „în anumite perioade”, o astfel de subordonare „s-a întâmplat”, însă a susținut că PNL „a învățat din aceste greșeli” și că deciziile recente ar arăta că o parte majoritară a partidului a înțeles că „a fi demn este o necesitate” pentru a păstra respectul și încrederea electoratului. În același context, el a invocat și o afirmație a lui Ciprian Ciucu, potrivit căreia PNL „și-a redescoperit sufletul”. Atacul la PSD: „au nevoie de vasali, nu de parteneri” În intervenția sa, liderul PNL i-a criticat pe social-democrați, susținând că „foarte mulți oameni din PSD” ar proveni din „zone unde s-au obișnuit cu mici feude” și ar avea „o mentalitate de feudal”, ceea ce ar face ca PSD să caute „vasali”, nu parteneri. „Ei n-au nevoie de parteneri. Ei au nevoie de vasali. (...) PNL nu are vocație de vasal.” Bolojan a mai spus că, într-o „țară pe care ne-o dorim respectuoasă, civilizată”, respectul și încrederea trebuie oferite pentru a fi primite, iar nerespectarea înțelegerilor și a partenerilor ar face imposibilă continuarea unei colaborări în aceleași condiții. De ce contează Declarațiile indică o linie de demarcare mai dură a PNL față de PSD, cu efect direct asupra modului în care ar putea funcționa viitoare formule de guvernare sau înțelegeri parlamentare. În lectura lui Bolojan, problema nu este doar una de competiție electorală, ci de raport de forțe în coaliții: parteneriat versus subordonare. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune presiune pe PSD să deblocheze rapid formarea guvernului , argumentând că România nu își permite o perioadă în care Executivul „nu lucrează la capacitate”, într-un moment sensibil pentru accesarea fondurilor europene, potrivit Stirile Pro TV . Bolojan, lider al PNL, a spus că nu este „astăzi o piedică” în formarea unei majorități parlamentare și a susținut că PSD, care „a generat criza politică”, are „responsabilitatea morală” să vină cu soluții. Declarațiile au fost făcute în contextul consultărilor de la Cotroceni și al discuțiilor despre cine ar trebui să primească mandatul de a forma un nou guvern. Argumentul lui Bolojan: cine a dărâmat guvernul trebuie să vină cu majoritatea Întrebat la B1TV despre așteptările sale după consultările cu președintele și despre posibilitatea ca șeful statului să dea social-democraților mandatul de formare a guvernului, Bolojan a invocat „logica politică”: PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și, prin demiterea guvernului, „au probat că sunt în stare să facă o majoritate”, în timp ce partidele rămase în coaliție (PNL, USR, UDMR) ar fi arătat, „cel puțin asta este poza de moment”, că nu au capacitatea de a face majoritatea. În acest cadru, Bolojan a criticat faptul că, la mai mult de două săptămâni de la moțiune, PSD nu a anunțat public o asumare și o propunere de guvernare. Miza imediată: funcționarea guvernului și fondurile europene Bolojan a avertizat că România are nevoie de un guvern funcțional „în această perioadă”, pe care a descris-o drept crucială pentru accesarea fondurilor europene, și că trebuie evitată o etapă în care guvernul „nu lucrează”. Schimb de acuzații cu PSD: „campanie electorală” vs. „nu e cazul” În același context, Bolojan a respins acuzațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, potrivit cărora ar fi în „campanie electorală prezidențială” și ar bloca formarea unei majorități. El a susținut că ideea este falsă și a argumentat că munca și comunicarea periodică a unui premier sunt firești și țin de respectul față de cetățeni. Potrivit relatării, Grindeanu i-a cerut premierului interimar „să iasă din campania electorală prezidențială” și a solicitat ca partidele prooccidentale să se așeze la masă pentru a forma guvernul. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și PNL mută presiunea pe formarea majorității , după ce Ilie Bolojan a respins public ideea că ar fi „în campanie” și a susținut că nu el blochează negocierile pentru un nou guvern, potrivit HotNews . Ilie Bolojan, premier interimar și lider PNL, a declarat miercuri seară la B1 TV că acuzația lansată de Sorin Grindeanu, liderul PSD, este „falsă” și a negat că acțiunile sale ar face parte dintr-un plan de candidatură la următoarele alegeri prezidențiale. Bolojan a argumentat că își menține ritmul de lucru și comunicarea publică „din respect pentru oameni”, invocând o practică pe care spune că a avut-o „în toate cele nouă luni” cât a fost premier. „Eu întotdeauna, așa cum v-am spus, muncesc de dimineață până seara, or se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești, or nu este cazul ăsta.” Miza: cine poartă responsabilitatea pentru o nouă majoritate În aceeași intervenție, Bolojan a răspuns și acuzației că ar „bloca găsirea unei soluții” și că „se agață în continuare de funcții”. El a spus că „Bolojan nu este astăzi o piedică în formarea unei majorități” și a atacat PSD, pe care l-a acuzat că a „dinamitat coaliția în mod iresponsabil” și că „nu are soluții”. Liderul PNL a reiterat că PSD și AUR, partidele care au demis Guvernul prin moțiune de cenzură , „au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile”, susținând că demiterea executivului ar fi trebuit să fie însoțită de capacitatea de a construi o majoritate. Ce a spus Grindeanu Tot miercuri, la „Adevărul LIVE” , Sorin Grindeanu a afirmat că Bolojan „este în campanie electorală prezidențială” și că ar trebui „să pună pauză câteva săptămâni, să facem Guvernul”. În plus, l-a acuzat că „se agață în continuare de funcții” și că „blochează găsirea unei soluții” pentru formarea unui nou guvern, susținând că „ține captiv USR”. Contextul acuzațiilor este detaliat într-un material anterior al publicației, despre care HotNews face trimitere aici: „blochează găsirea unei soluții” . În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul negocierilor, schimbul de replici indică o dispută directă pe tema responsabilității politice pentru formarea majorității și a viitorului guvern, într-un moment în care fiecare tabără încearcă să transfere costul blocajului către cealaltă. [...]
Ilie Bolojan susține că „traseiștii” pot înclina voturi-cheie în Parlament , iar miza este una de stabilitate legislativă și de guvernare, într-un Legislativ în care „10% cel puțin” dintre aleși nu mai sunt în partidele pe listele cărora au intrat, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la B1TV. Liderul PNL a afirmat că este vorba de „aproximativ 50 de parlamentari”, care, dacă „acționează ca un grup coerent”, pot influența „formarea unui guvern sau adoptarea unor legi”, mai ales în situații de vot strâns. De ce contează: un bloc de 10% poate decide majorități Bolojan a argumentat că un grup care reprezintă circa 10% din Parlament este „mai mult decât are UDMR” și, dacă funcționează coerent, poate înclina decizii în ambele direcții. „Pot să influențeze, într-o măsură sau alta, în cazul unor voturi relativ apropiate, formarea unui guvern sau adoptarea unor proiecte de lege, într-un sens sau altul”. Poziția PNL: colaborare, dar fără „încurajarea” traseismului Întrebat despre parlamentarii care au trecut la PNL, Bolojan a spus că nu a încurajat traseismul politic , însă a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu cei care au discutat cu organizațiile liberale și „sunt în bună regulă”. „Eu nu am încurajat traseismul politic. În situația în care dintre acești parlamentari au purtat discuții cu organizațiile noastre, dacă sunt în bună regulă, s-au înțeles, nu văd de ce nu am putea să colaborăm. Nu ar fi bine să fie un grup de parlamentari mare care nu oferă predictibilitate”. Totodată, liderul PNL a susținut că nu li s-a oferit nimic în schimbul înscrierii sau al colaborării. „Nu cred că atunci când te înscrii într-un partid sau decizi să colaborezi trebuie să o faci dacă primești ceva. (…) Nu s-a pus problema unor astfel de discuții”. [...]
PNL și USR își coordonează acțiunea în Parlament și în Guvern pentru a „contrabalansa” PSD , într-o formulă de colaborare pe care Ilie Bolojan o descrie ca necesară în actualul „provizorat”, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, miercuri seară, la B1 TV, că decizia de a colabora „din punct de vedere parlamentar”, de a face „în Guvern fiecare ce ține de noi ca lucrurile să meargă” și de a-și corela pozițiile în consultările cu președintele României a fost „un lucru corect” în contextul actual. Colaborare, dar fără „clonare” politică Bolojan a insistat că relația dintre PNL și USR este „una de colaborare și de respect”, însă partidele rămân distincte. El a descris PNL ca având „valori liberal-conservatoare”, legate de tradiții, vocație europeană și „valori economice”, precum și de „libertăți, de ordine, de familii, de comunități”. În același timp, a arătat că USR „are un profil diferit” și „reprezintă uneori categorii de votanți diferite”, dar a susținut că cele două formațiuni au, „una peste alta”, direcții convergente pentru „România modernă”. Miza: o contrapondere parlamentară la PSD Liderul PNL a argumentat că, lucrând împreună, PNL și USR pot constitui o „contrabalansare” în Parlament față de PSD, pe care îl acuză de „acțiuni iresponsabile”. El a precizat că, însumate, grupurile PNL și USR sunt „puțin mai mari decât PSD-ul” în Parlament. Bolojan a mai spus că a colaborat cu miniștri propuși de USR și de alte partide, încercând să mențină relații „civilizate” și de „încredere”, inclusiv prin susținerea lor în momente dificile și prin apărarea lor când au fost atacați. [...]
Ilie Bolojan spune că scenariul alegerilor anticipate rămâne puțin probabil , în condițiile în care procedura de formare a unui guvern este abia la început, iar România nu are o practică recentă în acest sens, potrivit news.ro . Mesajul liderului PNL indică, pe fondul crizei politice, o preferință pentru soluții în interiorul actualului Parlament, ceea ce reduce riscul unui calendar electoral accelerat cu efecte directe asupra stabilității decizionale. Când ar deveni posibile alegerile anticipate, în viziunea lui Bolojan Președintele PNL a explicat că alegerile anticipate pot apărea în două situații: când se ajunge la „o situație de blocaj total”; când analizele sociologice ar arăta un rezultat la vot „destul de diferit” de actuala configurație parlamentară, astfel încât un nou vot ar putea debloca situația. În acest context, Bolojan a afirmat că PNL „nu fuge” de ipoteza anticipatelor, dar a încadrat-o drept una de ultimă instanță. De ce spune că anticipatele sunt improbabile acum Bolojan a susținut că, pe baza experienței parlamentare din ultimele trei decenii, România nu a ajuns la un astfel de deznodământ, iar lipsa precedentului face dificil de presupus că se va întâmpla acum. El a argumentat că, în acest moment, nu sunt îndeplinite condițiile procedurale care ar putea împinge țara spre anticipate, deoarece procesul de formare a guvernului este „într-o fază de început”. „Este o ipoteză de lucru care probabil este una din ultimele ipoteze şi cel puţin în momentul de faţă nu pare că ajungem într-o astfel de situaţie”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seară, la B1 TV. Context: reacție la discuțiile despre „boți” și percepția publică În aceeași intervenție, liderul PNL a respins ideea că percepțiile publice ar fi explicate automat prin „boți”, susținând că „fiecare om vede lumea prin ochii lui” și că, în cariera sa, a încercat să aibă poziții „fără echivoc” și să nu mintă oamenii. [...]
