Știri
Știri din categoria Politică
PNL a decis să excludă o nouă coaliție cu PSD, după căderea Guvernului Bolojan la moțiunea de cenzură, o mișcare care complică formarea rapidă a unei majorități și menține presiunea pe stabilitatea guvernării, inclusiv în dosare sensibile precum PNRR și relația cu agențiile de rating, potrivit Libertatea.
Decizia a fost luată marți, 5 mai, în ședința Biroului Politic Național (BPN) al PNL, desfășurată la Parlament. Conform informațiilor publicate, votul a fost de 34 „pentru”, 10 abțineri și 0 „împotrivă”.
În termeni politici, votul este prezentat ca o reconfirmare a unor rezoluții mai vechi din partid, adoptate înainte ca PSD să-și retragă miniștrii din Guvern și să declanșeze criza politică.
În cadrul ședinței, prim-vicepreședintele PNL Adrian Veștea a indicat că liberalii discută inclusiv varianta unui guvern minoritar, care ar putea fi condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider PNL, invocând explicit mizele legate de finanțarea europeană și percepția piețelor.
„Cred că ar trebui să evaluăm care sunt soluțiile, inclusiv și de guvern minoritar, condus de Ilie Bolojan sau de un alt lider al PNL, acum când vorbim de ratingurile agențiilor și PNRR, în așa fel încât să putem gestiona această perioadă.”
Ședința BPN a fost convocată tocmai pentru stabilirea strategiei PNL după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament.
Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, la 11 luni de la învestire. Înainte de vot, PSD își retrăsese miniștrii cu două săptămâni mai devreme.
Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021, notează publicația.
Dincolo de aritmetica parlamentară, referirile din interiorul PNL la agențiile de rating și la PNRR indică faptul că partidul își leagă următorul pas de riscul unei perioade prelungite de instabilitate, care poate întârzia decizii și reforme asociate finanțărilor europene.
Recomandate
PSD condiționează orice negociere cu premierul desemnat de includerea „decalogului” de la Sinaia în programul de guvernare , potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că este dispus la discuții cu Siegfried Mureșan doar dacă acesta ia în calcul cele 10 recomandări adoptate de partid la reuniunea de la Sinaia, în condițiile în care conducerea PSD a decis deja să nu susțină viitorul guvern. Grindeanu a argumentat că PSD a votat retragerea de la guvernare după dezbateri interne de „mai multe luni”, invocând un vot în care „aproape 98%” dintre „cei 5.000 de colegi” ar fi susținut schimbarea direcției și ieșirea din Guvernul Bolojan. În acest context, liderul PSD afirmă că Mureșan ar fi transmis public intenția de a continua „în același mod” ca Ilie Bolojan, înainte de a discuta cu PSD despre sprijin parlamentar. Condiția PSD: programul de guvernare să preia cele 10 recomandări Liderul social-democrat spune că, dacă premierul desemnat vrea voturile PSD, ar trebui să explice „cum poate prinde în programul de guvernare” cele 10 recomandări votate de PSD la Sinaia, descrise de Grindeanu drept „decalog”. El susține că nu a auzit, de la nominalizarea lui Mureșan și până la momentul declarațiilor, ca acesta să fi spus că ia în calcul propunerile PSD. Tensiuni politice și acuzații de atacuri la adresa PSD Grindeanu a mai afirmat că, din joia precedentă și până luni, ar fi auzit „jigniri la adresa PSD” din partea premierului desemnat, inclusiv în dimineața zilei declarațiilor. În același timp, el a spus că PSD ar trece peste aceste aspecte și că partidul ar fi interesat „în primul rând” de politicile publice. În declarațiile sale, Grindeanu a legat moțiunea de cenzură votată anterior de ideea că România ar fi mers „în direcție greșită” și a criticat perspectiva continuării aceleiași direcții, în paralel cu solicitarea de sprijin din partea PSD, fără referire la documentul adoptat la Sinaia. [...]
PSD riscă să blocheze învestirea Guvernului Mureșan , după ce deputatul Mihai Fifor a transmis, în timpul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu pot vota un executiv care ar continua „aceeași politică de austeritate” a guvernării anterioare, potrivit Mediafax . Fifor, fost ministru al Apărării și în prezent deputat PSD, a scris pe Facebook chiar în timpul discuțiilor de la sediul partidului, unde liderii decid dacă susțin sau nu la votul de învestire guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . În mesaj, el indică drept motiv central faptul că Mureșan ar fi anunțat continuarea politicilor de austeritate asociate cu Ilie Bolojan. „Motivul principal pentru care PSD nu poate acorda un vot de susținere Guvernului Mureșan este cât se poate de simplu: premierul desemnat a anunțat că va continua aceeași politică de austeritate a lui Bolojan.” Negocierea majorității, sub semnul refuzului PSD Ședința Biroului Politic Național al PSD a început luni, 21 septembrie, la ora 11:00, iar discuțiile au durat aproape două ore. În paralel, partidele din guvernul interimar — PNL, USR și UDMR — le-ar fi propus social-democraților să stea un an în opoziție, urmând să revină ulterior la guvernare printr-o rotativă, conform informațiilor din articol. Fifor îl acuză pe premierul desemnat că își reduce singur șansele de a obține voturile PSD, invocând lipsa unui dialog și un discurs politic ostil la adresa partidului. „Nu poți avea drept program politic «jos PSD», să ataci PSD de dimineața până seara, iar apoi să faci apel la «responsabilitate» și «stabilitate» când ai nevoie de voturile noastre.” Anticipatele, folosite ca argument în interiorul PSD În același mesaj, deputatul PSD susține că partidului i-ar fi „fluturată” amenințarea alegerilor anticipate, dar afirmă că acest scenariu ar fi preferabil votării unui guvern cu politici considerate greșite, chiar dacă „nu reprezintă scenariul ideal într-un moment economic atât de dificil”. „Mai bine ne întoarcem la votul românilor decât să votăm împotriva lor.” Fifor își încheie postarea reluând întrebarea atribuită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu: dacă Siegfried Mureșan schimbă politicile guvernului anterior sau le continuă. Potrivit articolului, Grindeanu nu făcuse încă declarații pe acest subiect la momentul publicării. [...]
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]
PSD avertizează că un calendar de anticipate ar prelungi blocajul guvernamental și ar amplifica presiunea financiară , inclusiv prin reacția agențiilor de rating, potrivit declarațiilor secretarului general al partidului, Claudiu Manda , relatate de Mediafax . El susține că social-democrații „nu se tem” de alegeri anticipate, dar spune că acestea nu ar rezolva situația politică și ar veni cu costuri. Manda a afirmat, duminică seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că anticipate nu pot fi organizate mai devreme de șase luni. În acest interval, avertizează el, România ar rămâne „tot fără guvern”, iar agențiile de rating ar pune presiune pe autorități pe fondul lipsei unor decizii bugetare, inclusiv rectificare și buget. De ce contează: riscul de costuri bugetare și măsuri „populiste” În scenariul anticipatelor, Manda anticipează o perioadă în care Parlamentul ar putea deveni teren pentru inițiative cu impact bugetar, lansate în logica de campanie. „Și atunci ne vom trezi cu tot felul de măsuri populiste în Parlament. Fiecare le pune pe masă cu speranța că ceilalți nu le va vota, dar ei să puncteze în fața populației.” El a adăugat că astfel de propuneri ar putea ajunge totuși să fie votate, caz în care „cineva trebuie să plătească aceste costuri”. În final, Manda a pus această posibilă notă de plată pe seama „încăpățânării domnului Bolojan”, dacă se ajunge la anticipate. Estimări politice: PSD „pe trend crescător”, USR „în scădere” Pe fondul discuțiilor despre anticipate, Manda a invocat și o evaluare bazată pe sondaje (fără a indica un institut sau date concrete), susținând că PSD ar fi pe un trend de creștere și „ia mai mult”. În aceeași logică, el a avansat următoarele estimări: „zona suveranistă” (POT, SOS și AUR) ar rămâne „cam la aceleași procente”; PSD ar avea „ceva mai mult”; USR ar fi „în scădere, undeva la 9-7-8%”; PNL „s-a umflat un pic”, dar ar fi din nou în scădere și „s-ar putea să ia sub 14%”; UDMR „își păstrează scorul”. Manda a mai spus că, în ipoteza anticipatelor, nici suveraniștii nu ar depăși 50% din mandate pentru a guverna singuri, în timp ce „forțele pro-occidentale” ar rămâne peste 50%, „ceea ce au și acum”. De ce ar dura șase luni: argumentul diasporei Unul dintre motivele invocate pentru calendarul de minimum șase luni este organizarea votului în diaspora, Manda menționând necesitatea trimiterii plicurilor cu buletinele de vot. În ansamblu, mesajul PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Manda, combină disponibilitatea de a intra în anticipate cu avertismentul că procesul ar prelungi incertitudinea politică și ar putea genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. [...]
PNL împinge nominalizarea lui Siegfried Mureșan spre un vot în Parlament, miza fiind profilul pro-european al viitorului premier , potrivit G4Media . Deputatul PNL Raluca Turcan susține că un premier „precum Siegfried Mureșan” ar crește influența României în negocierile externe și ar consolida direcția pro-europeană. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că, la întâlniri avute duminică la Sibiu, mai mulți cetățeni i-ar fi transmis că România „ar avea de câștigat” cu un premier cu experiența lui Mureșan. Ea îl descrie pe europarlamentar ca pe un politician care „a crescut prin muncă” și care ar reprezenta „o garanție” pentru modernizare și pentru menținerea parcursului pro-european, invocând și „rezultatele obținute în ultimele luni” de guvernul Bolojan. Argumentul central: experiența de negociere la nivel european Turcan își bazează susținerea pe rolurile lui Siegfried Mureșan în politica europeană: al treilea mandat de europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European și implicare repetată în negocierile bugetului Uniunii Europene. Ea afirmă că Mureșan a negociat de trei ori bugetul UE și că este în prezent negociator-șef pentru viitorul buget multianual al UE 2028–2034 . În logica acestei argumentații, capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite (populari, socialiști, liberali, verzi, conservatori) ar fi un atu direct pentru funcția de prim-ministru. Linia de conflict: PSD și „refuzul dialogului” în România Un punct distinct al mesajului este critica la adresa PSD: Turcan spune că socialiștii europeni negociază cu Mureșan la Bruxelles, dar PSD ar refuza să stea „la aceeași masă” cu el în România. În acest context, ea ridică întrebarea dacă nu ar fi „bine pentru România” ca președintele să aibă alături un premier care, în deplasări la Bruxelles, Berlin sau Paris, „cunoaște orice dosar” și „înțelege cum funcționează Europa”. Turcan mai afirmă că un premier ca Mureșan ar face ca România să fie „respectată, ascultată” și să aibă „un cuvânt de spus” atât în țară, cât și în străinătate. Ce urmează: presiune pentru votul din Parlament Deputatul PNL insistă că este „obligatoriu” să se ajungă la vot în Parlament, pentru ca „fiecare partid și fiecare parlamentar” să arate „ce fel de Românie susține”. În același mesaj, ea susține că Mureșan ar avea un „parcurs curat, fără scandaluri sau controverse majore”, pe care îl consideră relevant pentru un candidat la funcția de premier. [...]
