Știri
Știri din categoria Politică monetară
Deprecierea leului în plină criză politică crește riscul ca BNR să fie împinsă spre dobânzi mai mari, pe fondul presiunilor inflaționiste și al costurilor tot mai mari ale intervențiilor valutare, potrivit unei analize preluate de Economedia.
Leul s-a slăbit față de euro după ce parlamentarii au votat demiterea guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pe fondul conflictelor din coaliție privind măsurile de austeritate. Marți, moneda națională a scăzut cu 0,8% față de euro, una dintre cele mai mari scăderi din rândul monedelor piețelor emergente, în contextul votului din Parlament.
România funcționează cu un regim de „flotare controlată”, adică banca centrală menține cursul într-o bandă de variație nespecificată față de euro, spre deosebire de alte state din regiune care acceptă o flexibilitate mai mare. Autoritățile consideră stabilitatea cursului un „ancoră” care a ajutat la temperarea inflației anul trecut, într-un context de reduceri bugetare menite să reducă cel mai mare deficit fiscal din UE.
Potrivit lui Piotr Matys, strateg la In Touch Capital Markets, a lăsa moneda să se deprecieze ar putea fi cea mai bună opțiune pe termen scurt, însă presiunile inflaționiste se acumulează, alimentate atât de șocul energetic asociat conflictului cu Iranul, cât și de un leu mai slab. În scenariul în care presiunea de depreciere persistă, Matys avertizează că intervențiile pe piața valutară pot deveni greu de susținut, ceea ce ar putea împinge banca centrală să ia în calcul majorarea dobânzilor.
În ultimele două săptămâni, leul a pierdut 2,7% față de euro, coborând sub niveluri care, în trecut, ar fi determinat vânzări de valută din partea băncii centrale. BNR nu publică informații despre operațiunile sale pe piața valutară și a refuzat în repetate rânduri să comenteze pe acest subiect.
Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că preferă stabilitatea cursului într-un interval nedivulgat, pe care îl consideră un reper psihologic pentru populație privind starea economiei. Stabilitatea cursului este relevantă și pentru inflație, în condițiile în care unele prețuri interne (de exemplu, telecomunicații și chirii) sunt frecvent legate de euro.
În afara cursului, reacția pieței la criza politică a fost mai puțin abruptă. Randamentul obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani în lei este la 7,30%, ușor sub maximul atins în martie, iar indicele BET a crescut cu 17% de la începutul anului.
Analiștii Societe Generale estimează că presiunea asupra leului s-ar putea reduce pe măsură ce situația politică se stabilizează, fie prin instalarea unui cabinet tehnocrat, fie prin reconfigurarea coaliției. Totuși, strategul Juan Orts (SocGen) avertizează că o îmbunătățire susținută a sentimentului de piață ar necesita un cadru politic „mai clar și mai durabil”, devenit „mult mai puțin probabil” în opinia sa.
În acest context, investitorii urmăresc mai atent consolidarea fiscală, accesul la fondurile UE și predictibilitatea politicilor. Ministrul de finanțe interimar Alexandru Nazare a spus că există puțin spațiu pentru modificarea reformelor bugetare fără a afecta încrederea investitorilor și că România trebuie să demonstreze rapid stabilitate și previzibilitate pentru a evita noi turbulențe.
„Reacțiile pieței sunt rapide, iar corecțiile vor fi costisitoare”, a spus Nazare.
Recomandate
România rămâne la ani distanță de adoptarea euro din cauza dezechilibrelor fiscale și a inflației, iar intrarea în zona euro „nu poate avea loc” fără deficite bugetare mici și o datorie publică sustenabilă, potrivit unui studiu al BNR citat de Antena 3 . Mesajul central al documentului este că problemele economice ale României nu sunt generate de faptul că nu folosește euro, ci de „erori în politica fiscală/bugetară”. În acest cadru, BNR indică drept condiții esențiale pentru aderare menținerea deficitului bugetar în jur de 3% din PIB, o inflație scăzută și stabilă și o datorie publică sustenabilă. „Aderarea la zona euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (3 la sută din PIB) și o inflație joasă în mod sustenabil, o datorie publică sustenabilă. Necazurile din România sunt cauzate, în principal, nu de nonapartenența la zona euro, ci de erori în politica fiscală/bugetară”, precizează raportul BNR. De ce comparația cu Bulgaria „nu se potrivește” direct Studiul arată că raportarea la Bulgaria este incompletă dacă ignoră rolul regimului de „ consiliu monetar ” (currency board) introdus acolo în urmă cu aproximativ trei decenii. Acest regim a limitat aproape complet autonomia politicii monetare: banca centrală nu putea emite bani decât în limita rezervelor valutare, iar moneda națională a fost legată fix de euro, în schimbul stabilității macroeconomice și al disciplinei fiscale. În această logică, trecerea Bulgariei la euro este descrisă mai degrabă ca o continuare instituțională a unui regim deja apropiat de moneda unică, nu ca o schimbare majoră de politică economică. Deficitele mari, miza care împinge calendarul euro în viitor Documentul BNR citat în material include și o radiografie a poziției fiscale recente, în contextul consolidării bugetare. Potrivit studiului, anul 2024 s-a încheiat cu un deficit cash de 8,7% din PIB și un deficit ESA de 9,3% din PIB, cele mai ridicate din UE. Pentru 2025, BNR notează că deficitul „ar fi fost mai înalt de 10% din PIB” în absența înghețării salariilor bugetarilor și a pensiilor la nivelul din noiembrie 2024. Totodată, programul de corecție bugetară ar fi coborât deficitul cash la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% din PIB (în varianta cash), pe fondul unor factori precum restructurarea PNRR (mutarea unor proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuieli cu dobânzile mai mici decât cele programate și unele economii la cheltuieli, alături de creșterea unor venituri bugetare. Ce urmează: ținta de deficit și riscul șocurilor energetice În același context, BNR menționează că, dacă Guvernul țintește un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an, „nu ar fi nevoie de noi taxe și impozite” în afara celor din pachetele de măsuri deja adoptate. În plus, măsurile de răspuns la un nou șoc energetic nu ar trebui, în viziunea BNR, să scoată de pe traiectorie consolidarea fiscal-bugetară. Separat, materialul amintește o declarație a guvernatorului Mugur Isărescu din 2 aprilie, potrivit căreia România nu poate adopta euro până când întreaga țară, nu doar zonele dezvoltate, îndeplinește criteriile economice necesare; el a indicat și aderarea la OCDE drept proiect strategic aflat în faza finală, iar adoptarea euro ca obiectiv ulterior, potrivit Agerpres. [...]
BNR a cheltuit în martie peste 1 miliard de euro pentru a apăra leul în fața turbulențelor de pe piețele globale generate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit Economedia , care citează Bloomberg. Intervenția a avut loc în contextul în care România operează un regim monetar de „flotare controlată”, adică banca centrală lasă cursul să se miște, dar intervine pentru a-l menține într-un interval care nu este făcut public. În acest cadru, leul este folosit ca „ancoră” pentru stabilitatea economică, în timp ce autoritățile încearcă să îmbunătățească finanțele publice și să reducă inflația, menționată în articol ca fiind „aproape 10%”. Șocul geopolitic asociat războiului din Iran a alimentat o vânzare masivă pe piețele dezvoltate și emergente, pe fondul scumpirii petrolului și al temerilor privind o nouă accelerare a inflației, respectiv o încetinire economică. În acest context, mai multe bănci centrale din economii emergente, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri. În România, obligațiunile de stat au scăzut în linie cu alte piețe după începerea conflictului, însă leul a rămas relativ stabil. Conform informațiilor citate, moneda națională s-a depreciat cu doar 0,1% față de euro în martie. „Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile pieței.” Articolul mai notează că volatilitatea curentă este comparabilă cu turbulențele din timpul crizei politice de anul trecut, dar că presiunea asupra monedei se menține de mai mult timp, fără ca finalul ei să poată fi anticipat, potrivit uneia dintre sursele citate. În același timp, prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a spus că rezervele valutare ale României sunt la un nivel record de 67 de miliarde de euro, pe care l-a descris drept „nivel adecvat” pentru a funcționa ca ancoră în perioade incerte. Rezervele totale sunt de aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aurul. Elementele-cheie din informațiile prezentate: suma echivalentă cu peste 1 miliard de euro cheltuită în martie pentru susținerea leului; regimul de flotare controlată, cu un interval de curs nedivulgat; deprecierea leului de 0,1% față de euro în martie, în pofida scăderii obligațiunilor; rezerve valutare la 67 de miliarde de euro și rezerve internaționale totale de circa 80 de miliarde de euro (inclusiv aur). [...]
România își pregătește următorul „proiect de țară”, adoptarea monedei euro , după finalizarea aderării la OCDE. Mesajul a fost transmis de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , la o conferință despre riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc, în contextul în care deficitul fiscal rămâne o vulnerabilitate majoră. Isărescu a spus că aderarea la OCDE este deja în faza finală, după îndeplinirea unui număr mare de „jaloane”, iar următorul obiectiv strategic ar urma să fie trecerea la moneda unică. În viziunea sa, acest pas trebuie pregătit „temeinic”, inclusiv pentru generația tânără, și nu poate fi desprins de condiția echilibrării economiei. „Avem, practic, un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE (...) și vom intra într-un alt proiect de țară (...) și anume, adoptarea euro (...) până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia (...) și anume deficitul fiscal major.” Guvernatorul a insistat că îndeplinirea criteriilor nominale pentru adoptarea euro (setul de condiții macroeconomice cerute în zona euro) trebuie făcută „în mod sustenabil”, adică fără corecții temporare care se pot inversa rapid. El a amintit că România a mai atins aceste criterii în 2015, dar ulterior a deviat „datorită altor politici” și a presiunilor sociale. Un alt punct al intervenției a fost diferența de dezvoltare dintre București și restul țării, pe care Isărescu o vede ca obstacol practic și politic în calea adoptării monedei unice. Potrivit acestuia, trecerea la euro nu poate fi tratată ca un proiect „local”, pentru că rigorile ajustării trebuie asumate și în zonele mai sărace, unde cererile de investiții publice (infrastructură, utilități) apasă asupra bugetului. Președintele Nicușor Dan a susținut recent că adoptarea euro ar putea fi benefică pentru companiile românești, prin integrarea mai profundă într-o piață mai largă, ceea ce ar putea susține productivitatea și salariile. Totodată, premierul Ilie Bolojan a vorbit despre necesitatea unui pact politic pentru moneda euro. Pe fundal, România rămâne între statele din regiune care nu au adoptat euro, alături de Ungaria, Cehia și Polonia, după ce Bulgaria a trecut la moneda unică la 1 ianuarie 2026. România ar mai îndeplini un singur criteriu pentru adoptarea euro, cel privind datoria publică, însă avertizează că și acesta ar putea deveni neîndeplinit dacă deficitele bugetare rămân ridicate. [...]
BNR avertizează că riscurile pentru cursul leului rămân ridicate , pe fondul volatilității internaționale și al deficitelor interne încă mari, iar banca centrală cere continuarea ajustării fiscal-bugetare pentru a reduce presiunea asupra costurilor de finanțare, potrivit Ziarul Financiar . În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie, membrii Consiliului de administrație al BNR leagă riscurile de curs de creșterea volatilității pe piețele financiare internaționale și de aversiunea globală față de risc, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de „ deficitele gemene ” ale României – bugetar și de cont curent – care rămân la niveluri ridicate. Deficitele și „prima de risc” suverană, în centrul mesajului Conducerea băncii centrale reiterează importanța „implementării consecvente” a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor care ar putea fi aprobate ulterior, cu obiectivul continuării corecției bugetare. BNR indică faptul că o astfel de corecție ar putea contribui și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, cu efecte favorabile asupra primei de risc suveran (costul perceput de investitori pentru a finanța statul), implicit asupra costurilor de finanțare din economie. Semnale de încetinire economică la început de 2026 BNR anticipează „o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB” în primul trimestru din 2026, influențată probabil în principal de evoluția investițiilor (formarea brută de capital fix), pe baza indicatorilor cu frecvență ridicată disponibili. Banca centrală mai arată că influențe în același sens ar putea veni și dinspre exportul net, în condițiile în care, în ianuarie 2026, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus vizibil ecartul pozitiv față de cea a importurilor, ajungând în teritoriu negativ după o scădere mai pronunțată față de trimestrul IV 2025. Totuși, noile evaluări ale BNR indică o ușoară redresare a activității economice în primul semestru din 2026 față de ultimul trimestru din 2025, cu „coborârea deficitului de cerere agregată” la valori mai joase decât cele anticipate anterior pentru acest interval. Inflația: peste așteptările anterioare pe termen scurt Pe partea de prețuri, BNR estimează că rata anuală a inflației va crește și se va menține în intervalul martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele prognozate anterior, în februarie. În ansamblu, mesajul băncii centrale pune accent pe legătura dintre disciplina fiscală, percepția de risc a României și stabilitatea cursului, într-un context extern mai volatil și cu presiuni interne venite din deficite. [...]
BNR avertizează că disputele publice despre ROBOR pot distorsiona înțelegerea transmisiei politicii monetare , în contextul investigației Consiliului Concurenței privind suspiciuni de înțelegeri între bănci, potrivit Economedia . Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că a parcurs raportul autorității, care ar avea 500 de pagini plus 300 de pagini de anexe, și a insistat că piața monetară interbancară este „esențială” pentru ca deciziile de politică monetară să ajungă în economie. În intervenția de luni, la Forumul Educației Financiare, Isărescu a ridicat întrebarea de ce ROBOR ar fi scăzut dacă „singura grijă” a băncilor ar fi fost să îl împingă în sus. El a afirmat că „din iunie până în prezent ROBOR a scăzut cu două procente” și a sugerat că această evoluție contrazice narațiunea simplificată despre o presupusă manipulare permanentă a indicelui. De ce contează: ROBOR ca mecanism de transmitere a dobânzilor în economie Guvernatorul a argumentat că ROBOR nu poate fi tratat doar ca un reper pentru credite, deoarece este „indicele pieței interbancare, a pieței monetare”, iar prin această piață se transmite politica monetară. În logica prezentată de șeful BNR, banca centrală nu creditează populația sau companiile, iar canalul prin care o modificare de dobândă se propagă în economie este tocmai piața monetară, în care operează BNR și băncile comerciale. Totodată, Isărescu a spus că raportul Consiliului Concurenței „începe bine” prin a explica rolul ROBOR și a remarcat o schimbare față de discuțiile din anii anteriori: ar exista o înțelegere mai bună a faptului că în calcul intră „cotații ferme” (adică angajamente de tranzacționare care trebuie onorate), nu simple cotații orientative. Investigația și reacția instituțională: „autocritică” și comunicare Pe fondul acuzației principale din dezbaterea publică – existența unor „înțelegeri neconcurențiale”, „un fel de cartelizare” între bănci – guvernatorul a susținut că persistă confuzii privind rolul băncilor, al băncii centrale și al indicatorilor folosiți în economie. În acest context, el a indicat că instituțiile responsabile, inclusiv BNR și Asociația Română a Băncilor (ARB), ar trebui să își facă „autocritica” dacă publicul nu înțelege mecanismele de funcționare ale sistemului. Isărescu a mai afirmat că, dacă există nemulțumiri legate de utilizarea ROBOR în zona de creditare (menționând că este „un indicator împrumutat din 2010” și că ulterior s-a trecut la IRCC), soluția ar fi construirea unui alt indicator, nu demonizarea ROBOR ca atare. Context operațional: rolul băncilor în plăți Guvernatorul a legat discuția și de funcționarea infrastructurii de plăți, subliniind că prin bănci se efectuează plățile din economie. El a declarat că zilnic se fac 300.000 de plăți, iar fiecare bancă participantă la ROBOR ar efectua între 10.000 și 30.000 de plăți, argumentând că reducerea activității băncilor la „stabilirea ROBOR” este o simplificare care alimentează confuzia. În final, Isărescu a făcut apel la tratarea serioasă a problemei de comunicare și educație financiară, inclusiv din perspectiva limbajului tehnic folosit în domeniul bancar, care poate amplifica neînțelegerile în spațiul public. [...]
BCE semnalează că ar putea înăspri politica monetară dacă șocul energetic împinge inflația peste țintă pe termen mai lung , iar riscul major este „de-ancorarea” așteptărilor inflaționiste, care ar face mai dificilă readucerea prețurilor sub control, potrivit Economica , cu puțin timp înaintea ședinței de politică monetară din 30 aprilie. Christine Lagarde a spus că instituția este pregătită să acționeze dacă va fi necesar, subliniind că războiul din Orientul Mijlociu a crescut incertitudinea și a amplificat riscurile la adresa inflației, dar și riscurile negative pentru evoluția economiei. Impactul imediat este așteptat să vină prin prețuri mai mari la energie, în timp ce efectele pe termen mediu depind de intensitatea și durata conflictului. Ce urmărește BCE și de ce contează pentru dobânzi Lagarde a reiterat că BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, iar deciziile vor depinde de date. Mesajul central este că, dacă banca centrală ajunge să se aștepte la o abatere „semnificativă și persistentă” a inflației de la țintă, răspunsul ar trebui să fie „corespunzător de puternic sau persistent”, pentru a evita slăbirea ancorării așteptărilor inflaționiste. „Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut.” În acest context, BCE caută „semne timpurii” că șocul energetic se transmite în restul economiei și se reflectă în dinamici mai largi ale inflației, inclusiv prin salarii și așteptările inflaționiste. Context: inflația a urcat în martie, iar scenariile BCE rămân tensionate Inflația anuală în zona euro a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, pe fondul șocului energetic, conform Eurostat . Ținta BCE pe termen mediu este 2%. În scenariul de bază al BCE, inflația este estimată la 2,6% anul acesta, față de aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflația ar depăși 4% în semestrul doi din 2026, dar ar reveni la țintă până la mijlocul anului viitor, iar în scenariul „sever” ar depăși 6% la începutul anului viitor și nu ar reveni la țintă în anii următori. Luna trecută, BCE a menținut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmărește atent riscurile pentru inflație și creștere economică venite din scumpirea petrolului și că este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar. În paralel, analiștii citați de Economica se așteaptă la două majorări de dobândă în acest an, pe fondul anticipației că inflația va rămâne peste țintă în următorii ani. [...]
