Știri
Știri din categoria Piețe financiare

$313.30+2.27%AMZN
$274.44-1.13%GOOGL
$354.25-5.75%META
$591.82+1.37%CO1$83.54+0.08%XBR/USD$81.47-0.34%WTI/USD$76.37-1.23%CL1$78.22+0.10%Virajul agresiv al băncilor centrale împinge randamentele în sus și taie din speranțele de relaxare monetară, pe fondul scumpirii petrolului după escaladarea conflictului cu Iranul, în timp ce acțiunile din tehnologie rămân susținute de rezultatele financiare și de entuziasmul din jurul inteligenței artificiale, potrivit Reuters.
Mesajul mai dur al Rezervei Federale (Fed) a venit după ce banca centrală americană a menținut dobânzile, dar cu cel mai divizat vot din 1992 încoace: trei președinți regionali au contestat formularea care sugera o „înclinație spre relaxare”, argumentând că nu mai este potrivită în contextul inflației ridicate și al incertitudinii legate de prețul petrolului. Reuters notează că Jerome Powell a confirmat că va rămâne guvernator al Fed până când perspectivele devin mai clare.
Creșterea petrolului Brent la un maxim al ultimilor patru ani, de 125 de dolari/baril (aprox. 575 lei), și menținerea închiderii Strâmtorii Hormuz au amplificat temerile privind inflația. În acest context, randamentele titlurilor de stat americane au urcat, iar piețele au eliminat practic scenariul unor tăieri de dobândă în acest an, traderii ajungând să vadă o probabilitate aproximativ egală pentru o majorare de dobândă până în aprilie 2027.
Reuters menționează și că, pe fondul tensiunilor geopolitice, există așteptări ca președintele SUA, Donald Trump, să fie informat în cursul zilei despre noi opțiuni militare împotriva Iranului, după ce discuțiile de pace par să fi intrat în impas.
În contrast cu reacția din obligațiuni, acțiunile au fost sprijinite de sezonul de raportări, în special în sectorul tehnologic. Contractele futures pe Nasdaq au urcat cu aproximativ 0,4%, după rezultate în general pozitive ale unor giganți din tehnologie.
Alphabet a crescut puternic în tranzacțiile extinse după ce a depășit estimările, iar Microsoft și Amazon au livrat rezultate în linie cu așteptările menționate de Reuters. În schimb, Meta a dezamăgit pe fondul îngrijorărilor legate de cheltuielile pentru inteligență artificială. Următorul test pentru sentimentul din sector este raportarea Apple, programată mai târziu în aceeași zi.
Diferența dintre „frica macro” (inflație, petrol, război) și „euforia micro” (profituri, AI) pregătește o deschidere mai slabă în Europa: futures pe acțiunile pan-europene indicau un minus de circa 0,4%. Investitorii urmăresc deciziile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, ambele așteptate în aceeași zi, cu temerea că mesajele ar putea deveni și mai restrictive.
Pe agenda zilei mai intră și datele de inflație din Europa și SUA pentru martie, care ar urma să arate primele efecte ale războiului cu Iranul. Reuters anticipează o creștere a inflației totale, alimentată de scumpirea carburanților, pe fondul așteptărilor că presiunile ar putea continua.
Recomandate

Șocul petrolului împinge randamentele obligațiunilor la maxime multianuale și rescrie așteptările de dobândă , într-o piață în care investitorii tratează din nou inflația energetică drept risc central, potrivit HotNews , care citează o analiză Naftemporiki . Petrolul reaprinde scenariul „dobânzi mai sus, mai mult timp” La trei luni de la începutul războiului din Iran, prețul petrolului este descris ca principalul canal prin care criza geopolitică se transmite în piețe. Cotația a urcat cu aproximativ 40% de la debutul conflictului, iar Brent s-a menținut în jurul a 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), după ce la începutul lunii aprilie a atins niveluri aproape duble față de perioada de dinaintea războiului. Deși economiile majore au eliberat 400 de milioane de barili din rezervele strategice și au căutat surse alternative, presiunea asupra sistemului energetic global rămâne în creștere. Consecința directă: piețele își ajustează așteptările privind traiectoria ratelor dobânzilor, pe fondul temerilor că inflația ar putea reveni în prim-plan. Obligațiunile guvernamentale, „perdantul” cel mai vizibil Analiza indică obligațiunile guvernamentale drept cei mai clari perdanți ai crizei, pe măsură ce investitorii se tem că băncile centrale vor fi forțate să mențină dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze pentru a contracara inflația alimentată de energie. Randamentul obligațiunii americane pe 30 de ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din 2007, iar randamentele germane sunt la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 15 ani. În acest context, traderii nu mai iau în calcul două majorări ale ratelor dobânzii din partea Băncii Centrale Europene până la finalul anului, potrivit aceleiași surse. Piețe „în două viteze”: acțiuni la record, dolarul se întărește În paralel cu tensiunile din energie și obligațiuni, acțiunile – în special în SUA – continuă să atingă maxime istorice, susținute de frenezia investițională din jurul inteligenței artificiale. S&P 500 și Nasdaq sunt la niveluri record, iar și piețele europene sunt în creștere, deși regiunea este prezentată ca mai vulnerabilă la șocul energetic. Dolarul își consolidează rolul de activ de refugiu: s-a apreciat cu aproximativ 1,5% față de principalii rivali de la începutul războiului, depășind inclusiv francul elvețian și yenul, fiind susținut și de randamentele mai mari ale obligațiunilor americane. Cine resimte cel mai puternic presiunea: Asia și Europa Pe partea de pierzători, analiza plasează multe economii asiatice dependente de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz: rupia indiană, rupia indoneziană și peso-ul filipinez au atins minime istorice față de dolar, iar mai multe bănci centrale sunt împinse spre majorări de dobândă sau intervenții valutare. Sri Lanka este menționată cu o creștere a dobânzii de 100 de puncte de bază. Excepția indicată este yuanul chinezesc, susținut de rezerve energetice interne mari. În Europa, vulnerabilitatea este legată de activitatea economică: în zona euro, aceasta s-a contractat în mai în cel mai rapid ritm din ultimii peste doi ani și jumătate, conform indicatorilor S&P Global PMI, iar BCE a avertizat că războiul accentuează vulnerabilitățile financiare. În Marea Britanie, companiile raportează costuri mai mari cu energia și o încetinire a activității. În SUA, economia este descrisă ca mai rezistentă, pe fondul autosuficienței energetice și al investițiilor în economia bazată pe inteligență artificială, însă efectele nu lipsesc: prețul mediu al benzinei a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii patru ani. În ansamblu, concluzia analizei este că, la trei luni de la izbucnirea conflictului, criza nu mai funcționează doar ca „zgomot de fundal”, ci rearanjează concret ierarhiile din piețe – cu impact imediat în costul finanțării prin obligațiuni și în așteptările privind dobânzile. [...]

Aurul a devenit cel mai important activ de rezervă al băncilor centrale , depășind obligațiunile guvernamentale americane, pe fondul achizițiilor susținute și al scumpirii accelerate din ultimii ani, potrivit unei analize prezentate de Mediafax , care citează un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) . La finalul lui 2025, lingourile reprezentau 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale la nivel global, în creștere de la 20% cu un an înainte. În același interval, obligațiunile de trezorerie americane au coborât la 22%, de la 25%. Ponderea rezervelor denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. De ce contează: rezervele se rearanjează în jurul riscului geopolitic Schimbarea de compoziție a rezervelor indică o căutare de alternative la dolarul american, în contextul în care multe state reevaluează riscurile asociate activelor financiare „clasice” și preferă active considerate mai greu de sancționat sau blocat. Potrivit raportului BCE, aceste tendințe s-au accelerat din 2022, după ce SUA au folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele în dolari ale Rusiei, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei. În raport, președinta BCE, Christine Lagarde , leagă cererea de aur de contextul geopolitic: „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale.” Cât aur există în rezerve și cine a cumpărat cel mai mult Băncile centrale ale lumii dețin peste 36.000 de tone de aur, aproape de nivelul maxim din perioada Bretton Woods, când stocurile ajungeau la 38.000 de tone, potrivit BCE. Achizițiile de aur au încetinit ușor în 2025, la 850 de tone, după trei ani în care cumpărările nete au depășit 1.000 de tone anual. Raportul BCE indică drept cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022: China Polonia Turcia India În cazul Turciei, BCE notează o schimbare de direcție: după ce a cumpărat 220 de tone de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina (2022), la începutul lui 2026 a redus puternic rezervele, vânzând sau împrumutând 130 de tone, după începerea războiului din Iran. Dolarul rămâne dominant, dar aurul câștigă teren Deși aurul a depășit obligațiunile de trezorerie americane ca instrument individual în rezerve, activele denominate în dolari, per ansamblu, reprezintă în continuare cea mai mare parte a rezervelor globale: 42%, potrivit datelor BCE. Raportul mai arată că rolul internațional al euro a crescut „treptat, dar constant” în ultimul deceniu. BCE menționează că emisiunile de datorie internațională în euro au urcat cu 30% până la un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, iar investitorii internaționali au investit net 850 de miliarde de euro în active din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin aproape de maximele de la crearea monedei unice. [...]

Escaladarea din jurul Strâmtorii Ormuz împinge din nou petrolul în sus și apasă pe bursele asiatice , pe fondul temerilor că armistițiul fragil dintre Washington și Teheran ar putea ceda, cu efecte directe asupra costurilor energiei și inflației, potrivit Mediafax , care citează AP. Joi dimineață, petrolul Brent a urcat cu aproximativ 1,7 dolari pe baril, până aproape de 94 de dolari, după ce cu o zi înainte scăzuse cu peste 4%. Și petrolul american WTI a crescut cu aproape 1,7 dolari pe baril, revenind peste 90 de dolari. Mișcarea vine după informații că armata americană a doborât mai multe drone iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz și a lovit o stație de control din Bandar Abbas, iar Iranul a anunțat ulterior că a atacat o bază militară americană din regiune. Bursele din Asia reduc expunerea pe active riscante Piețele asiatice au închis în mare parte în scădere: indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut aproape 2%, iar bursa din Coreea de Sud a coborât cu peste 1%. Și piața australiană a înregistrat scăderi, în contextul în care investitorii au început să reducă expunerea pe active considerate riscante. Analiștii citați de AP leagă reacția de îngrijorarea tot mai mare că negocierile indirecte dintre SUA și Iran ar putea eșua. Tan Boon Heng, analist la Mizuho Bank, a spus: „Devine din ce în ce mai greu de imaginat un compromis pe problemele-cheie.” De ce contează Ormuz: risc de șoc energetic și presiune pe inflație Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața energetică: prin zonă trece aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol și gaze în perioade normale. Orice amenințare la adresa traficului naval se reflectă rapid în prețurile energiei și, implicit, în presiuni inflaționiste la nivel global. În acest context, Comisia Europeană a redus recent prognozele economice pentru 2026, avertizând că tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz afectează direct economia europeană și costurile energiei. SUA: indici la record, dar piața urmărește pragul de 100 de dolari În pofida tensiunilor geopolitice, bursele americane au continuat să atingă maxime istorice: S&P 500 și Nasdaq au închis miercuri la noi recorduri, susținute de rezultate financiare solide și de speranțele că petrolul nu va reveni rapid peste 100 de dolari pe baril. În același timp, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul „negociază pe fumuri” și a transmis că alegerile legislative din noiembrie nu îl vor grăbi să accepte un acord rapid cu Teheranul, alimentând incertitudinea privind următorii pași în regiune. [...]

Ratingurile „BBB-” cu perspectivă negativă primite de Constanța, București, Oradea, Brașov și Buzău pot influența direct costul la care orașele se împrumută pentru investiții , iar plafonarea lor la nivelul ratingului de țară înseamnă că o eventuală deteriorare a percepției asupra României se transmite rapid și către finanțarea locală, potrivit unei analize Digi24 . Constanța este unul dintre puținele municipii evaluate de Fitch Ratings , iar în 2026 agenția a publicat evaluări și pentru București, Oradea, Brașov și Buzău. Toate au primit același calificativ final, „BBB-”, cu perspectivă negativă, la fel ca România, însă fiecare administrație este analizată separat, în funcție de situația financiară, datorie, capacitatea de rambursare și planurile de investiții. De ce contează ratingul pentru finanțarea municipală Ratingul nu este o „notă” pentru calitatea administrației și nici un clasament între orașe, ci un instrument folosit de investitori, în special când o primărie vrea să se finanțeze prin obligațiuni municipale (împrumuturi luate de pe piața de capital pentru proiecte de investiții). Adrian Codîrlașu, președintele CFA România , explică faptul că ratingul se traduce într-o probabilitate de neplată (Probability of Default – PD) pe un orizont scurt, iar acest risc se reflectă în dobânda cerută de investitori: risc mai mare, dobândă mai mare. În același timp, ratingul îi ajută pe investitori să compare mai ușor obligațiuni diferite și să evalueze dacă dobânda oferită compensează riscul. „Ratingul se traduce într-o cifră. Cifra aceea se numește PD, Probability of Default, și arată care este probabilitatea ca, în următoarele 12 luni, emitentul unei obligațiuni să intre în default.” De ce doar câteva orașe cer evaluări și ce semnal dă retragerea ratingului Spre deosebire de ratingul suveran, ratingurile locale nu sunt acordate automat. De regulă, sunt cerute de emitent înaintea unei emisiuni de obligațiuni și sunt plătite de acesta, fiind descrise ca un audit independent asupra situației financiare prezente și, mai ales, viitoare, având în vedere că obligațiunile pot avea maturități de cinci-zece ani. În acest context, Codîrlașu arată că retragerea unui rating poate ridica întrebări pentru investitori dacă emitentul are încă obligațiuni în piață. Ca exemplu, Clujul a avut în trecut un rating Fitch, dar acesta a fost retras după încheierea contractului cu agenția, la cererea emitentului. Ce a urmărit Fitch la Constanța: investiții mari, dar și riscuri de dobândă și valută În analiza dedicată Constanței, Fitch descrie orașul ca principalul port al României la Marea Neagră, cu aproximativ 300.000 de locuitori. Agenția a indicat că economia diversificată și șomajul de 2,4% în 2025 (sub media națională de 3,3%) susțin un profil economic stabil. Fitch a mai apreciat stabilitatea veniturilor și capacitatea administrației de a susține un plan de investiții estimat la aproximativ 3,6 miliarde de lei, dar a evidențiat și vulnerabilități: 87% din datoria orașului are dobândă variabilă, ceea ce crește expunerea la majorări ale ratelor de dobândă; 61% din datorie este denominată în euro, ceea ce adaugă risc valutar. Agenția a estimat că raportul dintre datoria netă și capacitatea de rambursare va rămâne sub patru ori în perioada 2026–2030 și a încadrat profilul financiar al municipiului în categoria maximă „aaa”. De ce toate orașele ajung la același calificativ final: plafonul ratingului de țară Fitch folosește două evaluări distincte: Standalone Credit Profile (SCP), care măsoară puterea financiară proprie a orașului, și Issuer Default Rating (IDR), ratingul efectiv folosit de investitori. În cazul Constanței, SCP este „a-”, peste ratingul final, însă IDR rămâne, în practică, plafonat de ratingul suveran al României. Acesta este motivul pentru care, deși Fitch a evidențiat diferențe între municipii (de exemplu, o flexibilitate mai mare a Capitalei în gestionarea cheltuielilor sau SCP „A-” reconfirmat pentru Oradea), toate au rămas la „BBB-” cu perspectivă negativă, reflectând perspectiva României. Ce urmează și de ce riscul de retrogradare ar conta și local Codîrlașu spune că, în practică, investitorii se uită adesea la cel mai slab calificativ dintre marile agenții, iar o retrogradare sub „investment grade” (categoria recomandată pentru investiții) poate declanșa restricții pentru anumite categorii de investitori. În discuția despre evaluarea Moody’s pentru România, așteptată vineri, economistul a indicat o probabilitate „50-50” între menținere și retrogradare. Pentru orașe, implicația este directă: chiar dacă finanțele locale arată solid, o deteriorare a ratingului de țară poate împinge în sus costurile de finanțare pentru investiții, iar asta se vede ulterior în bugetele locale prin cheltuieli mai mari cu dobânzile și mai puțini bani disponibili pentru proiecte. [...]

Bursa românească este trasă în sus de două sectoare dominante, banking și energie , iar această concentrare explică o parte din „valul” actual al pieței, într-un context în care investitorii caută randamente care să bată inflația, potrivit Ziarul Financiar . Declarația îi aparține lui Aurel Bernat, director executiv Instituții Financiare și Relații Investitori în cadrul Banca Transilvania , și a fost făcută la ZF Bankers Summit 2026 (eveniment desfășurat în iunie). Mesajul central: dacă România este privită „așa cum este ea”, două industrii listate au în prezent „tracțiune importantă” – bankingul și energia – iar dinamica lor se vede direct în evoluția pieței de capital. De ce contează: piața urcă, dar motorul e îngust Într-un mediu marcat de inflație ridicată și incertitudine geopolitică, Bernat a argumentat că orientarea către piața de acțiuni este un fenomen mai larg, nu doar local, pe fondul lipsei de alternative „suficient de lichide” care să depășească inflația mai ușor decât acțiunile. „Este un fenomen general valabil: vedem conflicte, inflaţie ridicată şi o orientare către piaţa de acţiuni, care creşte. Nu există multe pieţe suficient de lichide care să bată inflaţia mai uşor decât piaţa de acţiuni, în momentul de faţă.“ Pentru investitori, implicația practică este că performanța bursei poate depinde disproporționat de evoluția celor două sectoare dominante. Cu alte cuvinte, „piața pe val” poate însemna și o expunere mai concentrată pe banking și energie, nu neapărat o creștere uniformă în toate industriile listate. Context: interes mai mare pentru acțiuni, fonduri și ETF-uri În același cadru, Ziarul Financiar notează că piața de capital câștigă teren în rândul investitorilor români, iar interesul se vede în creșterea atenției pentru: fonduri de investiții; ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă, care urmăresc un indice sau un coș de active); portofolii de acțiuni. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre volume, randamente sau fluxuri de bani, rămâne de urmărit în ce măsură această tendință se traduce în lichiditate mai mare și într-o diversificare a interesului dincolo de cele două sectoare considerate „cu tracțiune” de către reprezentantul Băncii Transilvania. [...]

Jamie Dimon spune că, la prețurile actuale, nu ar cumpăra nici acțiuni, nici obligațiuni americane pe termen lung , un semnal de prudență într-o piață care a continuat să urce în pofida riscurilor geopolitice și fiscale, potrivit HotNews . Directorul general al JPMorgan Chase susține că investitorii subestimează o „listă tot mai lungă” de amenințări, de la războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, până la tensiunile dintre SUA și China și creșterea cheltuielilor militare într-un context de deficite bugetare în creștere. Într-un interviu pentru podcastul lui Wilfred Frost, Dimon a spus că riscurile „sunt probabil mai mari decât estimează majoritatea oamenilor” și că, dincolo de ce e deja inclus în prețuri, rămâne necunoscuta legată de „ceea ce se va întâmpla în realitate”. De ce contează: avertisment pe fondul unor evaluări ridicate Mesajul vine în contrast cu apetitul recent al piețelor pentru risc. În material este menționat că indicele S&P 500, reperul Bursei de la New York, a avut un randament de aproape 10% în acest an, în condițiile în care investitorii au trecut relativ ușor peste războaie, taxe vamale și alte șocuri. Dimon a admis că economia globală a devenit mai rezilientă, inclusiv printr-o dependență mai redusă de energie decât în deceniile anterioare, dar a avertizat că acest lucru nu exclude apariția unui „punct de inflexiune”, care poate fi declanșat de acumularea mai multor șocuri. Ținta de randament pentru titlurile SUA și rezervele față de bursă Întrebat direct dacă ar cumpăra obligațiuni americane pe termen lung, Dimon a răspuns: „Personal, nu”. El a indicat că randamentul obligațiunii americane pe 10 ani „ar trebui probabil să fie între 4% și 4,5%”, chiar și în scenariul în care inflația revine la ținta de 2% a Rezervei Federale. În iunie, randamentul a fost de 3,5%, după 4,2% în luna mai, potrivit datelor citate în articol. În privința acțiunilor, Dimon a spus că ar putea lua în calcul titluri individuale dacă ar fi „o investiție excelentă”, însă nu ar cumpăra piața americană „în ansamblu” la evaluările actuale. Separat, el a reiterat că deficitele bugetare persistente ale SUA vor forța, în timp, o confruntare cu „realitatea”. Context: investițiile în inteligență artificială, comparate cu începuturile internetului Dimon a adoptat un ton mai echilibrat despre inteligența artificială, comparând valul de investiții cu primele etape ale internetului: sumele sunt „uriașe”, iar beneficiile sunt probabile, însă nu e sigur că actualii lideri vor fi și câștigătorii finali, amintind că în „boom”-ul internetului companii precum Yahoo și Netscape au pierdut teren, în timp ce Google și Facebook au dominat mai târziu. Informațiile sunt relatate de CNBC, citată de HotNews, iar interviul integral este disponibil și pe YouTube. [...]