Inflație16 nov. 2026
BNR ridică prognoza de inflație pentru decembrie 2026 la 7,4% - revizuirea este pusă pe seama energiei și combustibililor, nu a TVA
BNR a urcat la 7,4% prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 , pe fondul presiunilor venite din energie și combustibili, într-un context în care cererea din economie rămâne slabă, ceea ce limitează spațiul pentru o înăsprire „mai brutală” a politicii monetare, potrivit Economedia , care relatează prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației susținută de guvernatorul Mugur Isărescu pe 16 noiembrie 2026. BNR indică acum o inflație (IPC – indicele prețurilor de consum) de 7,4% în decembrie 2026, în creștere de la 6,1% în prognoza anterioară, și de 3,7% la final de 2027, față de 3,4% anterior, conform raportului publicat în noiembrie (documentul BNR este disponibil aici ). De ce a fost revizuită inflația: energia rămâne factorul dominant Guvernatorul a arătat că rata anuală a inflației s-a redus „semnificativ” în trimestrul al treilea, în principal pe fondul unor „efecte statistice favorabile”, dar traiectoria până la final de an include o ușoară creștere, pe care BNR o leagă în principal de evoluțiile din energie și produse petroliere. Isărescu a spus că efectul de vârf apărut după majorarea TVA și a accizelor, suprapus peste criza energetică, s-a estompat: „A cam dispărut «cocoașa» inflaționistă apărută după creșterea prețurilor determinate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică.” În explicațiile privind determinanții recenți ai prețurilor, BNR pune accent pe „tensionarea suplimentară” a piețelor internaționale de energie și pe transmiterea în lanț a scumpirilor combustibililor în economie. Raportul mai notează presiuni și în zona bunurilor intermediare, unde unele variații sunt amplificate de cotațiile energetice ridicate. Cererea slabă și așteptările pesimiste: constrângeri pentru politica monetară Un mesaj central al prezentării a fost că economia operează în continuare cu un deficit de cerere (deviație negativă a PIB), ceea ce face dificil de justificat o înăsprire puternică a politicii monetare doar pentru câștiguri marginale pe inflație, în condițiile în care o parte importantă a dinamicii prețurilor vine din ofertă și energie. În același timp, Isărescu a indicat că așteptările privind evoluția economiei rămân „încă pesimiste”, după „mai mult de un an de evoluții nefavorabile”, iar anticipațiile inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici rămân ridicate. Cerere internă: consumul scade, investițiile au contrabalansat BNR se așteaptă ca consumul privat să se contracte în 2026, pe fondul scăderii puterii de cumpărare și al restrângerii apelului la creditare. În contrapondere, investițiile (formarea brută de capital fix) au avut o evoluție pozitivă, iar guvernatorul a susținut că acest model a ajutat la evitarea unei căderi economice mai accentuate după măsurile de impozitare adoptate pentru corecția fiscală. Totuși, Isărescu a semnalat că investițiile străine directe nu au avut o evoluție favorabilă, iar investițiile din fonduri europene nu au ajutat „în principal”, deși România mai are bani de atras și BNR se așteaptă la efecte pozitive în perioada următoare. Contul curent și cursul: dezechilibrele externe rămân în atenție Guvernatorul a spus că deficitul de cont curent „nu s-a ameliorat”, deși BNR se aștepta ca reducerea deficitului bugetar să fie însoțită de o corecție corespunzătoare a contului curent, corelație care „nu există, deocamdată”, potrivit prezentării. Printre explicațiile discutate se află importurile asociate investițiilor și o evoluție insuficient de favorabilă a exporturilor, însă BNR indică faptul că, pe baza unui indicator de competitivitate (REER – curs de schimb efectiv real), competitivitatea prin preț nu ar fi înregistrat o deteriorare. Pe curs, Isărescu a descris o perioadă îndelungată de stabilitate, urmată de corecții legate de criza politică, apreciind că, „după cum stau lucrurile”, cursul este „într-o zonă de echilibru”. În același timp, a atras atenția că prima de risc rămâne o vulnerabilitate, fiind „cea mai slabă” din regiunea cu care România se compară, conform declarațiilor citate de Economedia. Ce urmează BNR a indicat datele următoarelor ședințe de politică monetară: 19 ianuarie și 17 februarie. În raport, banca centrală menține ideea că riscurile privind traiectoria inflației sunt „relativ echilibrate”, dar guvernatorul a subliniat incertitudinea ridicată legată de prețurile la energie, cu riscuri „în ambele sensuri”. [...]