Știri
Știri din categoria Politică
Un e-mail intern al Pentagonului discută opțiuni de presiune asupra aliaților NATO, inclusiv ideea suspendării Spaniei din Alianță, pe fondul nemulțumirii administrației Trump că unele state nu au sprijinit operațiunile americane în războiul cu Iranul, potrivit Euronews. Miza imediată este una operațională: accesul, staționarea și drepturile de survol cerute de SUA pentru desfășurarea acțiunilor militare.
Documentul, citat de Reuters, arată frustrarea Washingtonului față de reticența sau refuzul unor aliați de a acorda așa-numitele drepturi ABO (acces, staționare și survol), descrise în e-mail drept „baza absolută pentru NATO”. Potrivit unui oficial american citat, opțiunile au circulat între oficiali de rang înalt din Pentagon.
Printre variantele menționate în e-mail se află:
Oficialul citat a spus că aceste opțiuni ar avea rolul de a transmite un semnal puternic aliaților, cu obiectivul de a „reduce sentimentul de drept al europenilor”.
În material se arată că administrația Trump și-a exprimat nemulțumirile față de Spania după ce conducerea socialistă a anunțat că nu va permite ca bazele spaniole sau spațiul aerian al țării să fie folosite pentru a ataca Iranul. SUA au două baze militare importante în Spania: Stația Navală Rota și Baza Aeriană Morón.
Reuters notează că suspendarea Spaniei ar avea un efect limitat asupra operațiunilor militare americane, dar un impact simbolic semnificativ.
Potrivit sursei, oficialul nu a precizat ce demersuri ar putea face SUA pentru a suspenda Spania și, deocamdată, nu este clar dacă există un mecanism în cadrul NATO care să permită o astfel de măsură.
În același timp, e-mailul nu sugerează că SUA ar fi dispuse să se retragă din NATO și nici nu propune închiderea bazelor din Europa. Oficialul a refuzat să spună dacă se discută și retragerea unor forțe americane de pe continent.
Donald Trump i-a criticat dur pe aliații NATO pentru că nu și-au trimis forțele navale să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă închisă traficului global după începerea războiului declanșat cu forțe aeriene pe 28 februarie.
Marea Britanie, Franța și alte țări au susținut că aderarea la blocada navală a SUA ar echivala cu intrarea în război, dar că ar fi dispuse să contribuie la menținerea strâmtorii deschise după un armistițiu durabil sau la finalul conflictului.
Secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a reluat ideea că aliații nu au fost alături de SUA „în ciuda tuturor eforturilor” americane și a transmis că instituția va asigura președintelui „opțiuni credibile” pentru ca aliații să nu mai fie „un tigru de hârtie”.
„Departamentul de Război se va asigura că președintele dispune de opțiuni credibile pentru a garanta că aliații noștri nu mai sunt un tigru de hârtie și că își îndeplinesc, în schimb, obligațiile. Nu avem alte comentarii cu privire la deliberările interne în acest sens.”
Recomandate
George Simion susține că PSD folosește o „criză guvernamentală” ca paravan pentru privatizări , acuzând că miza ar fi vânzarea unor companii strategice ale statului, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin pe fondul tensiunilor politice legate de poziționarea PSD față de guvernul condus de Ilie Bolojan. Liderul AUR a făcut afirmațiile joi, într-o întâlnire cu angajații Azomureș, combinatul de îngrășăminte chimice descris în material ca fiind „aflat în criză”. În acest context, Simion a legat disputa politică de o temă cu impact economic: controlul asupra unor active profitabile ale statului. Acuzația centrală: „criză” pentru a acoperi privatizări Simion a afirmat că PSD „simulează” o criză guvernamentală pentru a acoperi intenția de a privatiza companii strategice. El a indicat explicit Hidroelectrica și „alte companii profitabile” drept ținte ale unei eventuale vânzări. „Vor să vândă Hidroelectrica, alte companii profitabile, cheie pentru statul român, așa că au inventat o criză guvernamentală mincinoasă.” Moțiunea de cenzură, pusă sub semnul întrebării În aceeași intervenție, liderul AUR a susținut că PSD nu ar avea, în realitate, intenția să părăsească guvernarea și nici să inițieze o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan. „Cap-coadă, nu există nicio intenție a PSD de a părăsi guvernarea și de a-l da jos pe Bolojan. Nu vor iniția nicio moțiune de cenzură (...) Nu există moțiune de cenzură pe care PSD s-o inițieze împotriva lui Bolojan și nici nu vor pleca din funcții.” Atac la președintele Nicușor Dan și anunț de reacție publică Simion l-a vizat și pe președintele Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că se concentrează pe excluderea AUR din consultările politice, în loc să gestioneze „criza economică” și situația de la Azomureș. Totodată, a spus că va avea vineri „o reacție publică” pe acest subiect. „Singura lui concentrare este pe faptul că AUR nu trebuie să fie chemat la consultări (...) De el promit că mă ocup mâine, într-o reacție publică.” [...]
Instabilitatea guvernamentală, cu o „durată medie” de 8–10 luni, complică menținerea coalițiilor și afectează predictibilitatea deciziei publice , potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna , citate de Mediafax . Oficialul a spus că dificultatea nu este doar formarea unei majorități, ci mai ales păstrarea ei în timp, într-un context în care „statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”. În intervenția la Digi24, Tánczos Barna a descris această situație drept „statistica clasică românească”, susținând că Parlamentul și partidele „nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”. „Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni” Excepții rare și rotația miniștrilor Vicepremierul, proaspăt numit ministru al MADR, a arătat că există și guverne care rezistă mai mult, însă le consideră excepții care nu schimbă tendința. El a dat ca exemplu situații în care guvernele au stat „un an și jumătate” și a menționat că a avut „un record absolut de 2 ani și jumătate” la Ministerul Mediului într-o guvernare precedentă, dar a adăugat că nu este „caracteristic” ca un ministru să rămână ani de zile în funcție. Contextul invocat: din 2004 încoace, fără mandate duse „cap-coadă” Tánczos Barna a susținut că instabilitatea nu este „un lucru bun” și că se repetă constant „din 2004 încoace”. Potrivit lui, ultimul guvern care și-a dus mandatul „cap-coadă” ar fi fost guvernul Năstase , iar „din 2005 încoace” niciun guvern nu ar fi reușit acest lucru. „Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru.” [...]
Președintele Nicușor Dan încearcă să limiteze riscul de blocaj guvernamental și transmite că Executivul poate funcționa „eficient” chiar și cu miniștri interimari, în contextul tensiunilor dintre PNL și PSD, potrivit Adevărul . Mesajul vizează, implicit, continuitatea administrativă într-un moment în care instabilitatea politică poate întârzia decizii cu impact economic și angajamente externe. Aflat în Cipru, la reuniunea informală a Consiliului European , șeful statului a refuzat să comenteze scenarii precum o eventuală moțiune de cenzură depusă rapid de PSD, invocând nevoia de a-și păstra „statutul de mediator” între partide. Guvern cu interimari: răspuns scurt, miză mare Întrebat direct dacă un guvern cu miniștri interimari va funcționa eficient, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. În același registru, a evitat să se pronunțe asupra acțiunilor partidelor și asupra responsabilității pentru criza politică, precizând că „în privat” va spune mai multe liderilor europeni decât în declarațiile publice. În privința ruperii dintre PNL și PSD, președintele a indicat doar o schimbare de ton: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele acum, dar apreciez... ceea ce apreciez e că cel puțin din ce am perceput eu, tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin.” Mesaj extern: direcție europeană și proiecte „extrem de importante” Pe fondul instabilității interne, Nicușor Dan spune că va transmite partenerilor europeni un mesaj de continuitate: România „păstrează direcția europeană” și există consens pe obiective precum SAFE, OECD și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). „Instituțiile funcționează și într-o formă sau alta, România își va continua drumul la care s-a angajat.” Tot din Cipru, președintele a enumerat temele de interes pentru România pe agenda europeană: competitivitatea, prețurile la energie și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028–2034. A menționat și că, pentru prima dată, bugetul european ar urma să includă o componentă dedicată competitivității de aproximativ 400 de miliarde de euro, iar România susține o distribuție care să nu adâncească decalajele între state. Ce urmează: consultări politice „săptămâna viitoare” Nicușor Dan a anunțat că săptămâna viitoare va avea „o intervenție sau o acțiune publică” cu participarea sa, fără să ofere detalii despre format sau obiectiv. În același timp, a refuzat să evalueze performanța premierului Ilie Bolojan , invocând din nou rolul de mediator. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna anticipează că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități va fi testat rapid printr-o moțiune de cenzură , un scenariu care poate prelungi incertitudinea politică și poate forța o „reașezare” a majorității în Parlament, potrivit news.ro . Tanczos spune că, „în perioada acestui interimat”, va apărea „cu siguranță” o moțiune, care va funcționa ca primul test pentru opoziție privind capacitatea de a răsturna Executivul. În evaluarea sa, demiterea prin moțiune este, de regulă, mai dificilă decât strângerea voturilor pentru instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul aflat în funcție „mai are câteva pârghii” pentru a convinge parlamentari să nu voteze moțiunea. „De obicei este mult mai greu să strângi voturile pentru moţiunea de cenzură ca să treacă, pentru că Guvernul care este în funcţie mai are câteva pârghii să mai convingă câţiva parlamentari să nu voteze, din diferite motive, o moţiune de cenzură.” Ce opțiuni vede Tanczos dacă Guvernul cade Vicepremierul afirmă că, în cazul căderii Guvernului, nu se așteaptă ca un reprezentant PSD sau AUR să fie nominalizat pentru formarea unui nou Executiv, invocând și poziția PSD, care a anunțat că nu dorește o alianță cu AUR. În acest context, Tanczos indică două variante: „reașezarea” coaliției actuale în format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, susținut printr-o majoritate construită din „partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament”. El adaugă că un astfel de lider care își asumă formarea majorității ar putea fi chiar premierul în funcție, președintele PNL Ilie Bolojan. Linia roșie a UDMR: fără sprijin AUR Tanczos spune că UDMR ar fi dispus să intre într-un guvern minoritar, cu condiția ca acesta să nu fie susținut de AUR. Declarațiile au fost făcute joi seară, la Digi 24. [...]
UDMR exclude orice participare sau susținere a unui guvern cu AUR , poziție care poate restrânge opțiunile de majoritate și negocierile pentru formarea unei coaliții în perioada următoare, potrivit news.ro . Vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a declarat că formațiunea nu va avea miniștri într-un guvern din care face parte Alianța pentru Unirea Românilor și nici nu va susține un guvern care are „girul” AUR, descriind această poziție drept o „linie roșie” pentru UDMR. „Linia roşie este participarea sau chiar susţinerea unui guvern din partea AUR, adică acel guvern care va fi susţinut de AUR sau în care va intra AUR nu o să aibă, în niciun caz, miniştri UDMR, deci noi nu intrăm într-o astfel de coaliţie.” Ce semnal transmite UDMR pentru negocierile politice Mesajul lui Tanczos Barna fixează o condiție explicită pentru UDMR în eventuale discuții privind formarea sau susținerea unui guvern: orice formulă în care AUR intră la guvernare sau susține executivul exclude participarea UDMR. Vicepremierul a caracterizat momentul politic drept „complicat” și a spus că, în opinia sa, „probabil săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, anticipând o „dezescaladare”, pe care o consideră esențială pentru continuarea dialogului între forțele politice. [...]
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
