Știri
Știri din categoria Politică
Instabilitatea guvernamentală, cu o „durată medie” de 8–10 luni, complică menținerea coalițiilor și afectează predictibilitatea deciziei publice, potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna, citate de Mediafax. Oficialul a spus că dificultatea nu este doar formarea unei majorități, ci mai ales păstrarea ei în timp, într-un context în care „statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”.
În intervenția la Digi24, Tánczos Barna a descris această situație drept „statistica clasică românească”, susținând că Parlamentul și partidele „nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”.
„Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”
Vicepremierul, proaspăt numit ministru al MADR, a arătat că există și guverne care rezistă mai mult, însă le consideră excepții care nu schimbă tendința. El a dat ca exemplu situații în care guvernele au stat „un an și jumătate” și a menționat că a avut „un record absolut de 2 ani și jumătate” la Ministerul Mediului într-o guvernare precedentă, dar a adăugat că nu este „caracteristic” ca un ministru să rămână ani de zile în funcție.
Tánczos Barna a susținut că instabilitatea nu este „un lucru bun” și că se repetă constant „din 2004 încoace”. Potrivit lui, ultimul guvern care și-a dus mandatul „cap-coadă” ar fi fost guvernul Năstase, iar „din 2005 încoace” niciun guvern nu ar fi reușit acest lucru.
„Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru.”
Recomandate
Vicepremierul Tanczos Barna avertizează că o corecție bugetară făcută abrupt poate adânci criza , chiar dacă ar fi bine primită de piețe sau de Comisia Europeană , potrivit Mediafax . În opinia sa, „doar austeritatea” și tăierile de cheltuieli nu rezolvă o criză bugetară, iar ajustările trebuie calibrate gradual pentru a limita efectele negative în economie. Vicepremierul a spus, la Digi24, că actuala criză politică nu ar urma să genereze un „șoc” major în economie, însă „cu siguranță” nu ajută și afectează perspectivele de relansare. El a susținut că ar fi fost nevoie de „calm, de liniște și de reforme” și de măsuri economice care să sprijine revenirea. Mesajul pe deficit: austeritatea nu e suficientă Tanczos Barna a argumentat că austeritatea, în sine, nu a rezolvat crize bugetare „în nicio țară”, invocând inclusiv exemplul Greciei. În același context, a afirmat că reducerile de cheltuieli nu sunt o soluție, „mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, fără a detalia în material la ce perioadă se referă aceste valori. De ce contează ritmul ajustării Vicepremierul a insistat că „corecțiile majore se resimt în economie imediat” și a avertizat că măsurile luate „prea repede și prea abrupt” pot declanșa „o spirală de adâncire a crizei”. El a dat ca exemplu o corecție de 1,4% realizată în 2025, pe care a descris-o drept una „majoră”, ce ar putea fi evaluată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca „un rezultat extraordinar”, dar cu riscul unor efecte economice adverse dacă este accelerată excesiv. Context politic și relația cu premierul Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan , Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene. [...]
Vicepremierul Tanczos Barna anticipează că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR–minorități va fi testat rapid printr-o moțiune de cenzură , un scenariu care poate prelungi incertitudinea politică și poate forța o „reașezare” a majorității în Parlament, potrivit news.ro . Tanczos spune că, „în perioada acestui interimat”, va apărea „cu siguranță” o moțiune, care va funcționa ca primul test pentru opoziție privind capacitatea de a răsturna Executivul. În evaluarea sa, demiterea prin moțiune este, de regulă, mai dificilă decât strângerea voturilor pentru instalarea unui nou guvern, deoarece guvernul aflat în funcție „mai are câteva pârghii” pentru a convinge parlamentari să nu voteze moțiunea. „De obicei este mult mai greu să strângi voturile pentru moţiunea de cenzură ca să treacă, pentru că Guvernul care este în funcţie mai are câteva pârghii să mai convingă câţiva parlamentari să nu voteze, din diferite motive, o moţiune de cenzură.” Ce opțiuni vede Tanczos dacă Guvernul cade Vicepremierul afirmă că, în cazul căderii Guvernului, nu se așteaptă ca un reprezentant PSD sau AUR să fie nominalizat pentru formarea unui nou Executiv, invocând și poziția PSD, care a anunțat că nu dorește o alianță cu AUR. În acest context, Tanczos indică două variante: „reașezarea” coaliției actuale în format de patru: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, susținut printr-o majoritate construită din „partidele mele plus câteva voturi adunate din Parlament”. El adaugă că un astfel de lider care își asumă formarea majorității ar putea fi chiar premierul în funcție, președintele PNL Ilie Bolojan. Linia roșie a UDMR: fără sprijin AUR Tanczos spune că UDMR ar fi dispus să intre într-un guvern minoritar, cu condiția ca acesta să nu fie susținut de AUR. Declarațiile au fost făcute joi seară, la Digi 24. [...]
UDMR exclude orice participare sau susținere a unui guvern cu AUR , poziție care poate restrânge opțiunile de majoritate și negocierile pentru formarea unei coaliții în perioada următoare, potrivit news.ro . Vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a declarat că formațiunea nu va avea miniștri într-un guvern din care face parte Alianța pentru Unirea Românilor și nici nu va susține un guvern care are „girul” AUR, descriind această poziție drept o „linie roșie” pentru UDMR. „Linia roşie este participarea sau chiar susţinerea unui guvern din partea AUR, adică acel guvern care va fi susţinut de AUR sau în care va intra AUR nu o să aibă, în niciun caz, miniştri UDMR, deci noi nu intrăm într-o astfel de coaliţie.” Ce semnal transmite UDMR pentru negocierile politice Mesajul lui Tanczos Barna fixează o condiție explicită pentru UDMR în eventuale discuții privind formarea sau susținerea unui guvern: orice formulă în care AUR intră la guvernare sau susține executivul exclude participarea UDMR. Vicepremierul a caracterizat momentul politic drept „complicat” și a spus că, în opinia sa, „probabil săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, anticipând o „dezescaladare”, pe care o consideră esențială pentru continuarea dialogului între forțele politice. [...]
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]
Posibilitatea alegerilor anticipate revine în discuție ca ieșire din blocajul politic , după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu , a spus că această opțiune ar fi „o variantă foarte bună” dacă actuala criză se prelungește, potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul incertitudinii privind susținerea parlamentară a Guvernului și a riscului unei moțiuni de cenzură . Buzoianu a declarat că, în acest moment, nu poate spune dacă Executivul ar rezista unei moțiuni de cenzură, invocând faptul că „încă n-au fost purtate negocierile”. Întrebată la Antena 3 CNN cum ar putea rezista Guvernul fără o majoritate parlamentară, ministra a indicat că discuțiile urmează să fie purtate „cu absolut toți parlamentarii care vor vota”, iar rolul principal în negocieri îl vor avea liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților. De ce contează: scenariul anticipatelor, legat direct de eșecul formării unei majorități Ministra a legat explicit varianta anticipatelor de imposibilitatea formării unei majorități în actualul context politic și de căderea unui guvern la vot. În logica prezentată de ea, dacă parlamentarii votează împotriva actualului guvern, ar urma încercarea de a crea un nou executiv, iar dacă acesta „pică” – scenariu pe care îl consideră probabil – se poate ajunge la alegeri anticipate. „Matematica este foarte simplă. Dacă vor decide să voteze împotriva acestui guvern, trebuie să ne reîntoarcem și să creăm un nou guvern. Dacă guvernul respectiv pică, ceea ce are toate șansele, pentru că nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față în această criză politică, ne putem întoarce oricând la alegeri anticipate și la votul oamenilor. Să știți că eu chiar cred în asta.” Într-o altă declarație, Buzoianu a argumentat că anticipatele ar putea fi o soluție dacă „această criză politică se lungește foarte mult”, susținând că electoratul nu ar fi votat pentru „circul politic” actual. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas indicat de ministră este deschiderea negocierilor pentru susținere parlamentară, în coordonarea liderilor de grup din cele două Camere. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, dacă există deja o formulă de majoritate sau un calendar pentru o eventuală moțiune de cenzură. [...]
