Știri
Știri din categoria Politică
Instabilitatea guvernamentală, cu o „durată medie” de 8–10 luni, complică menținerea coalițiilor și afectează predictibilitatea deciziei publice, potrivit declarațiilor vicepremierului Tánczos Barna, citate de Mediafax. Oficialul a spus că dificultatea nu este doar formarea unei majorități, ci mai ales păstrarea ei în timp, într-un context în care „statistic, guvernele nu reușesc să depășească pragul de 10 luni”.
În intervenția la Digi24, Tánczos Barna a descris această situație drept „statistica clasică românească”, susținând că Parlamentul și partidele „nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”.
„Când intrăm în statistica clasică românească, unde media de viață a unui guvern este între 8 și 10 luni, ceva de genul acesta. Din păcate, nu reușește Parlamentul României și partidele politice. Nu reușesc să reziste mai mult decât media, de 10 luni”
Vicepremierul, proaspăt numit ministru al MADR, a arătat că există și guverne care rezistă mai mult, însă le consideră excepții care nu schimbă tendința. El a dat ca exemplu situații în care guvernele au stat „un an și jumătate” și a menționat că a avut „un record absolut de 2 ani și jumătate” la Ministerul Mediului într-o guvernare precedentă, dar a adăugat că nu este „caracteristic” ca un ministru să rămână ani de zile în funcție.
Tánczos Barna a susținut că instabilitatea nu este „un lucru bun” și că se repetă constant „din 2004 încoace”. Potrivit lui, ultimul guvern care și-a dus mandatul „cap-coadă” ar fi fost guvernul Năstase, iar „din 2005 încoace” niciun guvern nu ar fi reușit acest lucru.
„Nu este un lucru bun. Din păcate, aceasta este realitatea românească din 2004 încoace. Ultimul guvern care, cap-coadă, și-a dus mandatul la bun sfârșit a fost, cred, guvernul Năstase. Din 2005 încoace, niciun guvern nu a reușit acest lucru.”
Recomandate
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
Victor Ponta avertizează că negocierile pentru viitorul guvern împing România spre un „guvern prezidențial”, cu Parlamentul marginalizat , susținând că, în acest context, „rezultatul alegerilor parlamentare nu mai contează”, potrivit Mediafax . Fostul premier a spus că așteaptă anunțarea oficială a componenței noului Cabinet și a afirmat că numele vehiculate în spațiul public ar fi „mai bine pregătite” decât actualii membri ai Guvernului. „Guvern prezidențial” și rol redus pentru Parlament Invitat la emisiunea „ Marius Tucă Show ”, Ponta a susținut că influența președintelui asupra viitorului Executiv ar fi „fără precedent”, comparând situația cu o „republică prezidențială”. „N-am văzut așa ceva. Nici la Iliescu, nici la Băsescu. Nici la Iohannis. Adică să fie un guvern prezidențial, efectiv. O republică prezidențială, de la un cap la altul” În același registru, el a afirmat că președintele „își impune propria formulă guvernamentală”, iar Parlamentul ajunge să aibă un rol marginal. „Să stabilim un lucru. Chiar nu mai are rost să votăm. N-are rost. Prezidențialele le-am anulat, acum, practic, se anulează și parlamentarele. Uite, avem un președinte care conduce el” Comparația cu precedentul „guvernul meu” Ponta a făcut și o paralelă cu proiectul „guvernul meu”, asociat fostului președinte Klaus Iohannis, despre care a spus că „nu i-a ținut” și că, în final, PSD a ajuns la guvernare. El a adăugat că actualul context politic ar fi diferit, deoarece următoarele alegeri sunt programate abia în 2028. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Incidentul cu drona din portul Constanța ridică semne de întrebare despre eficiența cheltuielilor de apărare și despre capacitatea statului de a proteja infrastructura critică , într-un moment în care conducerea politică discută și o nouă formulă de guvernare, potrivit unei analize publicate de Libertatea . În text sunt puse în același tablou două evenimente din primele zile ale lunii iunie: desemnarea lui Eugen Tomac drept candidat la funcția de prim-ministru (4 iunie 2026) și pătrunderea unei drone de producție ucraineană în zona portului Constanța (5 iunie 2026), care s-a autodetonat la zeci de minute după ce armata română ar fi anunțat armata ucraineană. Autorul susține că episodul din port este „de o gravitate foarte mare”, prin prisma riscului de victime și pagube dacă drona ar fi lovit o încărcătură explozivă (produse petroliere sau chimice). În acest context, analiza reține concluziile comunicate public după o ședință cu instituțiile din zona apărării și siguranței naționale, concluzii atribuite președintelui Nicușor Dan și ministrului demis al Apărării (interimar la Transporturi), Miruță. „Dacă mâine vine o nouă dronă ca asta în port, suntem tot la mila lui Dumnezeu și nu avem de ce să așteptăm o reacție mai bună din partea autorităților.” Miza economică: infrastructură critică expusă, investiții contestate Dincolo de dimensiunea de securitate, textul pune accent pe consecința economică implicită: vulnerabilitatea unui nod logistic major, cu potențial de pagube „uriașe” în cazul unui impact asupra unor stocuri periculoase. Autorul face o paralelă cu explozia din Beirut (4 august 2020) ca reper de risc, fără a indica o evaluare oficială a probabilității unui scenariu similar. În același timp, analiza contestă eficiența alocărilor din ultimii ani pentru achiziții militare, afirmând că „multe din zecile de miliarde de euro” cheltuite ar fi fost direcționate prost sau în afara interesului public, în condițiile în care populația „plătește factura” inclusiv prin costurile de finanțare. Textul nu oferă însă o defalcare a sumelor sau contractelor la care se referă. Ce ar fi trebuit să urmeze, în viziunea autorului Analiza enumeră o serie de așteptări față de președinte în zona apărării naționale, între care: o direcție „fermă” către sistemul național de apărare pentru măsuri și eventuale schimbări legislative/procedurale, invocând art. 92 alin. 1 din Constituție; numirea unui ministru al Apărării considerat competent; înlocuirea rapidă a unor generali de vârf, dacă nu asigură un nivel acceptabil al apărării; o implicare mai mare în alocarea fondurilor din programul SAFE și o negociere politică mai bună privind capabilități militare, inclusiv în legătură cu un „contract uriaș cu Rheinmetall”; este menționată și ipoteza unor alternative (Franța) sau a stimulării producției de drone în România. Context politic: desemnarea lui Eugen Tomac și riscul de neîncredere Pe plan politic, autorul argumentează că desemnarea lui Eugen Tomac, la o lună după demiterea guvernului Bolojan, ar putea „submina încrederea” unei părți a electoratului în utilitatea votului la parlamentare. Textul susține că Tomac nu ar avea experiență economică comparabilă cu Ilie Bolojan și pune sub semnul întrebării eticheta de „guvern tehnic”, arătând că premierul desemnat este „un om politic”. În sprijinul acestei idei, analiza amintește că Tomac a fost liderul PMP (partid neparlamentar) și că la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 PMP nu ar fi avut liste proprii, candidând pe listele Forța Dreptei, fără a trece pragul menționat în text. Ce rămâne neclar Textul este un comentariu de opinie și nu include concluzii ale unor anchete oficiale privind incidentul din port, nici date publice care să cuantifice exact „zecile de miliarde” invocate sau eficiența lor. În lipsa acestor elemente, miza imediată rămâne una de încredere: dacă statul poate demonstra rapid că își poate proteja infrastructura critică și că deciziile de cheltuire în apărare produc capabilități utilizabile, nu doar contracte. [...]
Kelemen Hunor cere un guvern „politic”, chiar și monocolor, pentru a debloca formarea Executivului , în scenariul în care cabinetul propus de premierul desemnat Eugen Tomac nu obține votul de învestitură, potrivit Mediafax . Președintele UDMR a spus la TVR Info că, din perspectiva sa, formula politică a viitorului cabinet contează mai mult decât componența, insistând pe ideea de asumare și răspundere politică pentru actul de guvernare. „Eu sunt pentru un guvern politic. Nu mai contează pentru mine, în acest moment, dacă e format doar din PSD, poate să fie și un guvern monocolor, dacă e format doar din PNL, dacă este PSD-PNL-USR sau PSD-PNL-USR-UDMR, doar să fie un guvern care răspunde politic pentru ceea ce face”, a declarat Kelemen Hunor. Responsabilitatea pentru majoritate, împărțită între partide Întrebat dacă PSD ar trebui să fie primul partid care să propună o soluție de guvernare, având cel mai mare număr de mandate, liderul UDMR a răspuns că responsabilitatea revine tuturor formațiunilor politice. În același context, el a arătat că, deși social-democrații au cea mai mare reprezentare parlamentară, nu dețin singuri majoritatea necesară pentru formarea unui guvern și a cerut implicarea fiecărui partid în găsirea unei soluții pentru depășirea blocajului politic. Rezerve față de o nouă variantă tehnocrată Kelemen Hunor s-a declarat sceptic în privința instalării unui nou guvern tehnocrat dacă partidele nu vor veni cu propuneri de premier, argumentând că formațiunile politice nu ar trebui să renunțe la responsabilitatea de a propune șeful Executivului. „Partidele trebuie să aibă capacitatea de a propune un prim-ministru. După aceea, președintele decide”, a spus liderul UDMR. În opinia sa, o soluție tehnocrată ar echivala cu un eșec al partidelor de a-și asuma responsabilitățile pentru care au primit votul cetățenilor, iar dacă va fi nevoie de o nouă rundă de consultări, se așteaptă ca partidele parlamentare să vină cu propuneri politice. [...]
George Simion ridică miza crizei politice cerând suspendarea președintelui Nicușor Dan și împingând agenda spre alegeri anticipate , o strategie care poate prelungi incertitudinea instituțională și bloca formarea unei majorități guvernamentale, potrivit Libertatea . Liderul AUR a susținut că ieșirea din criza politică nu ar fi un guvern „creionat” de Eugen Tomac — pe care AUR spune că nu îl va vota — ci organizarea de alegeri anticipate. Mesajul a fost publicat de Simion pe Facebook marți, 9 iunie, în aceeași postare în care a cerut suspendarea șefului statului. În analiza citată, politologul Radu Magdin apreciază că demersul lui Simion urmărește să capitalizeze tensiunile din societate și să amplifice presiunea publică în contextul blocajului politic. „Cert este că dumnealui pedalează pe nervozitatea crizei politice actuale încercând să crească adițional tensiunea socială și politică”, a afirmat Magdin. Ce ar însemna, procedural, o suspendare Constituția prevede, la articolul 95 , că președintele poate fi suspendat dacă săvârșește „fapte grave” prin care încalcă prevederile Constituției, fără ca legea să detalieze ce intră în această categorie. Pașii principali ai procedurii sunt: inițierea propunerii de suspendare de cel puțin o treime dintre deputați și senatori; solicitarea unui aviz consultativ de la Curtea Constituțională (aviz care nu este obligatoriu pentru Parlament); votul în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului; dacă suspendarea trece, organizarea în cel mult 30 de zile a unui referendum pentru demiterea președintelui. Miza politică: presiune pe negocieri și pe majoritatea parlamentară Nu este prima dată când AUR invocă suspendarea lui Nicușor Dan. Potrivit articolului, luna trecută, înaintea negocierilor oficiale pentru formarea noului guvern, reprezentanții AUR au avertizat că vor demara procedura dacă președintele nu îi cheamă și pe ei la discuții. O dificultate majoră rămâne însă strângerea semnăturilor necesare pentru inițierea procedurii, au declarat surse politice pentru Libertatea. În acest context, Magdin susține că AUR ar fi „beneficiar real” al tensiunilor și al radicalizării unei părți a societății, pe fondul „eșecului perceput” al clasei politice proeuropene și al președintelui de a livra rapid o soluție la criza politică. Context: poziția președintelui și precedentul post-1989 Nicușor Dan a declarat pe 29 aprilie că nu se teme de suspendare, deoarece consideră că nu a încălcat Constituția, notează Libertatea. După 1989, singurul președinte suspendat de Parlament a fost Traian Băsescu , de două ori (în 2007 și 2012). [...]
