Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că PSD ar fi „marele perdant” dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate, motiv pentru care partidul nu ar avea interes să provoace căderea Guvernului, potrivit news.ro. Declarațiile au fost făcute joi seară, la TVR Info.
Pîslaru și-a argumentat poziția prin diferența dintre ponderea PSD în Parlament și nivelul indicat de sondaje, afirmând că partidul „cade până la sub 15%” în ipoteza unor alegeri anticipate.
În interpretarea ministrului, perspectiva unui rezultat mai slab la urne ar reduce stimulentul PSD de a susține o moțiune sau o ruptură care să ducă la alegeri anticipate. Pîslaru a spus că, în acest context, nu crede că PSD are „vreun interes” să dea jos Guvernul.
În aceeași intervenție, Pîslaru a criticat PSD și a afirmat că, în perioada în care partidul s-a aflat la guvernare, reforma companiilor de stat promovată de vicepremierul Oana Gheorghiu „a fost foarte greu de navigat”.
El a mai acuzat o „ipocrizie majoră” în discursul PSD despre reforma companiilor de stat, susținând că, în guvernări ale PSD, au fost listate unele dintre cele mai mari companii de stat. Totodată, a menționat că PSD ar fi avut „anumite momente” în care a pus condiții sau a întârziat pachete de reformă.
Recomandate
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară , iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea . Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța. În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui. De unde pot veni voturile și de ce contează Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor: membri ai grupurilor parlamentare mici (PACE, SOS România, POT); peste 20 de parlamentari independenți; posibili transfugi din partidele mari. În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea). Termenul de 45 de zile și „52 de voturi care lipsesc” Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic. Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță. Dilema PSD: moțiune cu AUR sau cost politic În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală. Ce a declanșat criza Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”. Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc , joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat. [...]
UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]
Posibilitatea alegerilor anticipate revine în discuție ca ieșire din blocajul politic , după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu , a spus că această opțiune ar fi „o variantă foarte bună” dacă actuala criză se prelungește, potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul incertitudinii privind susținerea parlamentară a Guvernului și a riscului unei moțiuni de cenzură . Buzoianu a declarat că, în acest moment, nu poate spune dacă Executivul ar rezista unei moțiuni de cenzură, invocând faptul că „încă n-au fost purtate negocierile”. Întrebată la Antena 3 CNN cum ar putea rezista Guvernul fără o majoritate parlamentară, ministra a indicat că discuțiile urmează să fie purtate „cu absolut toți parlamentarii care vor vota”, iar rolul principal în negocieri îl vor avea liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților. De ce contează: scenariul anticipatelor, legat direct de eșecul formării unei majorități Ministra a legat explicit varianta anticipatelor de imposibilitatea formării unei majorități în actualul context politic și de căderea unui guvern la vot. În logica prezentată de ea, dacă parlamentarii votează împotriva actualului guvern, ar urma încercarea de a crea un nou executiv, iar dacă acesta „pică” – scenariu pe care îl consideră probabil – se poate ajunge la alegeri anticipate. „Matematica este foarte simplă. Dacă vor decide să voteze împotriva acestui guvern, trebuie să ne reîntoarcem și să creăm un nou guvern. Dacă guvernul respectiv pică, ceea ce are toate șansele, pentru că nu prea se formează o majoritate cu partidele care sunt în momentul de față în această criză politică, ne putem întoarce oricând la alegeri anticipate și la votul oamenilor. Să știți că eu chiar cred în asta.” Într-o altă declarație, Buzoianu a argumentat că anticipatele ar putea fi o soluție dacă „această criză politică se lungește foarte mult”, susținând că electoratul nu ar fi votat pentru „circul politic” actual. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul pas indicat de ministră este deschiderea negocierilor pentru susținere parlamentară, în coordonarea liderilor de grup din cele două Camere. Rămâne neclar, pe baza declarațiilor citate, dacă există deja o formulă de majoritate sau un calendar pentru o eventuală moțiune de cenzură. [...]
Președintele Nicușor Dan își păstrează rolul de mediator în criza guvernamentală declanșată de retragerea miniștrilor PSD , evitând să se pronunțe asupra unei eventuale moțiuni de cenzură sau asupra performanței premierului Ilie Bolojan, potrivit Antena 3 . Șeful statului a spus, joi, în Cipru, înaintea Summitului Consiliului European, că „tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin” și că, oficial, nu a primit demisiile miniștrilor PSD. Miza imediată este gestionarea tranziției guvernamentale fără escaladarea conflictului politic, într-un moment în care România intră în discuții europene și are în derulare proiecte finanțate din fonduri UE. Ce spune președintele despre moțiune și despre premier Întrebat dacă o moțiune de cenzură ar ajuta la soluționarea crizei, Nicușor Dan a refuzat să comenteze, invocând poziția sa de mediator. „Eu sunt mediatorul nu vreau să mă pronunț despre acțiunile fiecăruia dintre partide. Orice aș spune ar fi părtinitor pentru unul sau altul”. În aceeași logică, a evitat să evalueze public activitatea premierului Ilie Bolojan. „Dacă v-aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta și vreau să îmi păstrez statutul de mediator”. Mesajul către partenerii europeni: continuitate pe dosarele UE Președintele a afirmat că le va transmite partenerilor europeni același mesaj comunicat și în țară: România își menține direcția pro-europeană, iar pe dosarele SAFE și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) există consens. În plus, a susținut că instituțiile „funcționează” și că România „va continua pe parcursul pe care s-a angajat”. Totodată, Nicușor Dan a precizat că, în discuțiile private, va oferi mai multe detalii decât în declarațiile publice. Ce urmează: posibilă implicare săptămâna viitoare Întrebat despre noi consultări cu partidele sau o intervenție în criză, președintele a răspuns: „O să vă anunț”, adăugând că „sigur se va întâmpla ceva cu participarea mea săptămâna viitoare”. Context: PSD a retras sprijinul politic, Bolojan trimite propunerile de interimari Declarațiile vin după ce PSD și-a retras miniștrii din Guvernul Bolojan. Ilie Bolojan a spus că a luat act de demisii și că va trimite „chiar astăzi” președintelui propunerile pentru interimari, anunțând și lista celor care îi vor înlocui pe miniștrii PSD. Premierul a mai afirmat că va prelua și portofoliul Energiei. PSD a transmis, într-un comunicat, că demisiile miniștrilor „reprezintă actul politic” prin care partidul a formalizat retragerea sprijinului politic pentru premier, dar că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. [...]
Guvernul a transmis la Cotroceni demisiile miniștrilor PSD și lista de interimari , iar documentele au fost deja înregistrate, astfel că următorul pas este semnarea decretelor de către președinte, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională: până la o eventuală moțiune de cenzură , executivul condus de Ilie Bolojan încearcă să funcționeze cu portofolii preluate interimar, după retragerea PSD de la guvernare. Conform informării Guvernului citate de publicație, demisiile și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația Prezidențială joi seara, urmând ca președintele Nicușor Dan să ia act de ele la revenirea în țară. Șeful statului se află în Cipru, la Consiliul European, și declarase mai devreme că nu primise încă demisiile, evitând să se pronunțe asupra conflictului politic. În acest context, Nicușor Dan a transmis că nu dorește să intre în scenarii privind evoluția crizei: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele. Apreciez că tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin”. Cum ar urma să fie acoperite portofoliile rămase vacante După decizia PSD de a se retrage de la guvernare, premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua în coaliție cu USR și UDMR și a prezentat lista de interimari care ar urma să preia ministerele eliberate: Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru (PNL), ministrul Proiectelor Europene Ministerul Sănătății – Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna (UDMR), vicepremier Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne Ministerul Energiei – Ilie Bolojan, premier Ministerul Transporturilor – Radu Miruță (USR), ministrul Apărării și vicepremier Vicepremier (post deținut de Marian Neacșu) – Oana Gheorghiu, vicepremier Ce urmează Potrivit informațiilor transmise de Guvern, președintele ar urma să ia act de demisii după revenirea în țară. Până atunci, funcționarea efectivă a formulei cu interimari depinde de finalizarea procedurii la Cotroceni, în timp ce premierul a indicat că executivul va continua să guverneze „până la o eventuală moțiune de cenzură în Parlament”. [...]
Ruperea Coaliției ar putea bloca reforme și banii din PNRR, amplificând presiunea pe finanțarea deficitului , avertizează consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu , într-o analiză citată de Digi24 . În opinia sa, o criză politică „în acest moment” ar avea efecte economice care se pot resimți „mulți ani de aici înainte”, pe fondul unui context extern tensionat și al vulnerabilităților interne. Economistul leagă riscurile de trei puncte: volatilitatea piețelor internaționale, deficitul bugetar și accesul la fondurile europene. El notează că, deși prețul petrolului a coborât „deocamdată” sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), situația rămâne „pe muchie de cuțit”, iar o tensionare a piețelor financiare se traduce prin scumpirea creditului, mai ales pentru țările vulnerabile. Deficitul și finanțarea lui, în centrul riscului Rădulescu susține că deficitul bugetar „este încă uriaș”, chiar dacă a coborât de la 9,3% din PIB, și insistă că „continuarea reformelor este imperios necesară”. În analiza sa, oprirea reformelor ar face dificilă atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB, aprobată de Parlament, și ar complica finanțarea deficitului de pe piețele interne și internaționale. În același context, el menționează explicit măsuri nepopulare asociate reformelor: reduceri de personal în sectorul public și restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi. Miza PNRR: „doar câteva luni” pentru deblocarea banilor Un alt punct major este riscul de a pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rădulescu afirmă că România mai are „doar câteva luni” pentru a adopta măsuri care să deblocheze 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) rămase din PNRR, bani pentru care „țara noastră nu ar trebui să plătească nimic”, ci ar trebui să îmbunătățească funcționarea economiei și să finalizeze proiecte în derulare. Textul la care face referire este publicat pe Republica.ro . În acest cadru, economistul spune că PSD „nu are nimic de câștigat” din decizia de a rupe Coaliția și că momentul ales este unul „mai nenorocit” pentru a risca „un haos de proporții” în economie, adăugând că, deși riscurile economice îi sunt „destul de clare”, este posibil să nu înțeleagă „partea politică a deciziei”. Ce se întâmplă în Guvern după demisiile miniștrilor PSD Digi24 relatează că miniștrii PSD au demisionat joi din Guvern, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat ulterior propuneri pentru ocuparea portofoliilor rămase vacante, astfel: Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru (ministrul Proiectelor Europene) Ministerul Sănătății – Cseke Attila (ministrul Dezvoltării) Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna (vicepremier) Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (ministrul de Interne) Ministerul Energiei – Ilie Bolojan Ministerul Transporturilor – Radu Miruță (vicepremier, ministru al Apărării) Portofoliul vicepremierului Marian Neacșu – preluat de Oana Gheorghiu Între timp, președintele Nicușor Dan a declarat că nu a primit oficial demisiile miniștrilor PSD și că le așteaptă, iar despre eventuale consultări a spus că „sigur se va întâmpla ceva săptămâna viitoare”, potrivit Administrației Prezidențiale. „Bineînţeles că ştiu ce s-a întâmplat azi, le aşteptăm şi decidem” [...]
