Știri
Știri din categoria Politică
Retragerea miniștrilor PSD mută miza pe aritmetica parlamentară, iar următoarele săptămâni pot decide dacă România rămâne cu un guvern minoritar condus de Ilie Bolojan sau intră pe traseul formării unei noi majorități, potrivit Libertatea. Politologul Sergiu Mișcoiu descrie momentul ca pe o „vânătoare” de voturi în Parlament, cu partidele mari în căutare de parlamentari care pot înclina balanța.
În analiza sa, Mișcoiu spune că această cursă nu se limitează la un singur partid și că atât PNL, cât și PSD caută „oameni noi”, într-o competiție pentru obținerea unei majorități care fie să susțină actualul premier cu un guvern minoritar, fie să ducă la înlocuirea lui.
Miza imediată este strângerea unei majorități funcționale în Parlament. Mișcoiu indică drept ținte ale negocierilor:
În acest context, profesorul amintește că „am asistat la plecarea de la PSD către PNL a unui parlamentar”, iar primarul PSD Robert Negoiță și-a exprimat susținerea pentru premier (într-un material separat al Libertatea).
Potrivit lui Mișcoiu, premierul are la dispoziție 45 de zile pentru a obține un vot de încredere, iar în acest moment ar fi în căutarea a „52 de voturi care lipsesc”. Această aritmetică explică presiunea pe negocieri și intensificarea discuțiilor cu parlamentari din zone mai puțin stabile politic.
Totodată, Mișcoiu avertizează că „vânatul” este mai greu de convins acum, inclusiv din cauza limitelor a ceea ce se mai poate promite într-o astfel de etapă, pe care o descrie ca fiind mai degrabă informală și cu un grad redus de siguranță.
În evaluarea politologului, PSD se află într-o poziție complicată: dacă ar susține o moțiune de cenzură inițiată de AUR, riscă să fie perceput ca o „anexă AUR”. Această constrângere reduce opțiunile tactice ale partidului și poate influența modul în care se negociază o eventuală nouă formulă guvernamentală.
Libertatea reamintește că PSD a decis luni, 20 aprilie, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, într-un vot al delegaților partidului desfășurat în Parlament: 97,7% pentru retragere și 2,3% împotrivă, în cadrul unui eveniment intitulat „Momentul adevărului”.
Ulterior, miniștrii PSD și-au dat demisiile în bloc, joi, după retragerea sprijinului politic. Social-democrații au transmis că sunt pregătiți să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, fie politic, fie tehnocrat.
Recomandate
UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]
Dominic Fritz deschide ușa unor negocieri punctuale cu parlamentari AUR pentru a bloca o moțiune de cenzură împotriva guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan , printr-o delimitare între aleșii AUR „ca indivizi” și partidul AUR, pe care îl numește „extremist”, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: menținerea guvernului în funcție în condițiile în care PSD s-ar retrage și ar dispărea majoritatea parlamentară. Într-un interviu care urmează să fie difuzat integral duminică, la „Ora de foc cu Oana Zamfir”, liderul USR a susținut că această „nuanță” lasă loc pentru discuții individuale cu parlamentari AUR care nu ar susține moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan. „Parlamentarii sunt legitimi. Partidul AUR este un partid extremist.” Acuzații către PSD și calculul majorității Fritz a afirmat că au existat deja colaborări punctuale între PSD și AUR în Parlament, invocând episoade legate de voturi la buget, moțiuni și negocieri privind Avocatul Poporului. În logica sa, discuția despre colaborări nu ar fi una ipotetică, ci una bazată pe precedente. Totodată, liderul USR a spus că are „îndoieli” că AUR va vota o moțiune de cenzură, sugerând că partidul ar putea juca, de fapt, în avantajul PSD, prin slăbirea unei „coaliții pro-europene”. Linia roșie a USR: fără moțiune „cu extremiștii” Întrebat despre posibilitatea unei coaliții cu AUR, Fritz a respins scenariul și a afirmat că USR nu va vota o moțiune de cenzură alături de „extremiști”, cerând o promisiune similară din partea PSD. „Eu promit aici solemn, că nu vom vota o moțiune de cenzură cu extremiștii. Haideți să vedem aceeași promisiune din PSD.” Legătura cu PNRR și finanțarea SAFE Fritz a mai declarat că, în discuția de la Cotroceni, i-a transmis președintelui că USR îl susține pe premierul Bolojan și continuarea guvernării, invocând riscul pierderii „celor 10 miliarde din PNRR” și „celor 16 miliarde din SAFE”, precum și temerea că reformele ar putea fi anulate. În același context, a spus că, dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului, nu ar mai fi „un partener” pentru USR și a indicat că USR rămâne disponibil inclusiv pentru varianta unui guvern minoritar, plasând „100%” responsabilitatea la PSD în cazul unei crize de majoritate. [...]
Demisiile în bloc ale miniștrilor PSD deschid o fereastră de 45 de zile de interimat Potrivit Știrile Pro TV , în care premierul Ilie Bolojan trebuie să acopere rapid portofoliile rămase vacante, într-un guvern care, potrivit PSD, nu mai are majoritate parlamentară și riscă să fie atacat prin moțiune de cenzură , relatează Știrile Pro TV . Miniștrii PSD nu au participat la ședința de guvern de joi, desfășurată la ora 11:00, la Palatul Victoria. Ulterior, la ora 14:00, au venit la Guvern cu demisiile semnate, potrivit aceleiași surse. PSD susține că, din acest moment, premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și invocă „implicații negative asupra economiei naționale” dacă rămâne în fruntea unui „guvern nefuncțional”. Portofoliile pentru care Bolojan trebuie să numească interimari După retragerea PSD, premierul trebuie să desemneze miniștri interimari pentru următoarele ministere: Transporturi Agricultură Energie Sănătate Justiție Muncă Interimatul este de 45 de zile, interval în care poate fi depusă o moțiune de cenzură în Parlament. Ce spune PSD despre pașii următori PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”. În același timp, partidul spune că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. În comunicarea citată de Știrile Pro TV, PSD mai precizează că miniștrii demisionari își vor îndeplini atribuțiile până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, urmând să delege reprezentarea către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliție. Marian Neacșu, vicepremier demisionar, a declarat că secretarii de stat ai PSD își vor depune demisia „odată cu moțiunea de cenzură”. Miza politică în Parlament: moțiunea de cenzură AUR a anunțat că va vota orice moțiune împotriva actualului guvern. Liderul AUR, George Simion , a spus: „Votăm orice moţiune simplă, orice moţiune de cenzură împotriva acestui guvern.” Criza politică a început după ce PSD a decis, luni, să retragă sprijinul politic premierului. Potrivit sursei citate, într-un vot intern la un eveniment organizat la Palatul Parlamentului, 97,7% dintre participanți au fost „pentru” retragerea sprijinului, iar 2,3% „împotrivă”. De partea cealaltă, Ilie Bolojan a anunțat că își va continua mandatul și a calificat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. USR, prin liderul Dominic Fritz, și-a exprimat susținerea pentru premier și a transmis că nu iese de la guvernare, iar miniștrii partidului își continuă activitatea. [...]
O criză politică „scumpă și nenecesară” riscă să blocheze deciziile Guvernului , după ce PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), acuză social-democrații că joacă simultan „la guvernare” și „împotriva Guvernului”, potrivit Mediafax . Țoiu susține că USR este singurul partid din coaliție care nu a făcut parte din guvernele anterioare și, prin urmare, nu a contribuit la creșterea deficitului bugetar. În mesajul citat de publicație, ea afirmă că deficitul a ajuns „la aproape 10%” și că, deși USR ar fi putut invoca „greaua moștenire”, a ales să „muncească” și „să repare” ce s-a stricat. Acuzația centrală: PSD ar fi declanșat o criză cu costuri Ministrul critică decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru premier, pe care o descrie drept declanșarea unei crize „scumpe și nenecesare”. În același mesaj, Țoiu reclamă tensiuni și lipsă de încredere între partenerii de coaliție, invocând „atacuri”, „jigniri” și „promisiuni încălcate”. Totodată, ea pune sub semnul întrebării direcția PSD după această decizie, întrebând retoric care este „planul” formațiunii „de aici încolo”. „PSD la guvernare” și „PSD împotriva Guvernului” Un punct de presiune imediată, potrivit declarațiilor citate, este funcționarea executivului în ziua următoare: Țoiu afirmă că există ședință de Guvern la ora 11.00, în condițiile în care PSD ar fi, simultan, parte a guvernării și adversar politic al Guvernului. „Avem ședință de Guvern la ora 11.00 cu PSD tot la guvernare dar în același timp și cu PSD împotriva Guvernului.” Ce a decis PSD și ce urmează Criticile vin după o consultare internă în PSD în care, potrivit Mediafax, 97,7% dintre participanți au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut ca premier. Social-democrații au mai anunțat că, dacă Bolojan nu își depune mandatul, partidul își va retrage miniștrii din Guvern. Publicația notează că miza imediată este dacă premierul va ceda presiunii politice sau dacă se ajunge la o ieșire efectivă a PSD din executiv, cu impact direct asupra capacității Guvernului de a lua decizii. [...]
PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan , iar partidul spune că mișcarea are miză economică și de funcționare a guvernării, invocând riscul unui executiv „nefuncțional” fără majoritate parlamentară, potrivit Antena 3 . Miniștrii PSD și-au depus joi demisiile la Palatul Victoria . În comunicatul citat, PSD afirmă că demisiile „reprezintă actul politic” prin care a fost formalizată decizia de retragere a sprijinului politic pentru prim-ministru. În consecință, PSD susține că premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și, prin urmare, „nu mai are legitimitatea democratică” de a conduce Guvernul. Partidul își argumentează poziția și prin referiri la Constituție, în ideea că exercitarea puterii executive trebuie să reflecte voința majorității parlamentare rezultate din alegeri. Implicația economică invocată de PSD: un guvern fără majoritate „afectează economia” În același comunicat, PSD califică menținerea „în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară” drept „profund iresponsabilă”, susținând că o astfel de situație ar avea „implicații negative asupra economiei naționale”. Partidul leagă decizia de contextul economic, enumerând probleme precum „recesiunea, inflația, prăbușirea consumului și a producției” ca argument pentru schimbarea guvernării. Ce spune PSD că urmează: guvern „pro-european” și sprijin pentru proiectele cu finanțare UE PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui „nou guvern pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”, cu condiția ca acesta să fie „receptiv la problemele cetățenilor” și capabil să colaboreze cu partidele care asigură majoritatea parlamentară. Până la formarea unui nou guvern, PSD spune că va asigura sprijin parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare derulării proiectelor cu finanțare europeană. Cum funcționează executivul până la finalizarea procedurilor legale Potrivit comunicatului, miniștrii PSD demisionari își vor îndeplini atribuțiile „până la finalizarea procedurilor legale”, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, iar reprezentarea va fi delegată către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare, mai arată PSD. [...]
S.O.S. România intră în jocul moțiunii de cenzură, iar presiunea pe majoritatea care susține Guvernul Bolojan crește , pe fondul negocierilor din Parlament pentru strângerea semnăturilor și a voturilor necesare, potrivit Știrile Pro TV . Președinta S.O.S. România, eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă, a anunțat că formațiunea va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și i-a îndemnat pe parlamentarii altor partide să se alăture demersului. În mesajul public, Șoșoacă a cerut explicit semnături de la alte partide și a transmis că S.O.S. România este dispus să redacteze moțiunea dacă ceilalți nu o fac. „Partidul S.O.S. România depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR condus de Ilie Bolojan, zis «sărăcie». Acum vedem dacă semnează partidele pentru moțiune. (...) Nu vreți niciunul să formulați moțiunea? O facem noi, voi semnați-o!” Ce se schimbă politic: al treilea grup parlamentar care anunță demersul Demersul S.O.S. România vine după ce AUR și PSD au anunțat, la rândul lor, intenții legate de o moțiune de cenzură, ceea ce face ca presiunea parlamentară asupra executivului să se intensifice. În același timp, la Parlament au loc negocieri pentru o eventuală moțiune împotriva Guvernului Bolojan. În acest context, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la birou cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, iar liderii sindicali au cerut „un guvern cu puteri depline”, care să reducă deficitul bugetar și să gestioneze criza economico-socială menționată de aceștia. Mize și condiții puse în discuție Potrivit informațiilor prezentate, PSD ar face „calcule” pentru a depune o moțiune după 1 mai, în încercarea de a strânge sprijin inclusiv din zona PNL, dar și din opoziție. De cealaltă parte, George Simion (AUR) a spus că nu crede într-o moțiune depusă de PSD, însă partidul său ar vota „orice demers” inițiat împotriva Guvernului Bolojan. Simion a cerut și garanții, precum alegeri anticipate sau reducerea numărului de parlamentari la 300. În paralel: discuții pentru un guvern minoritar Ilie Bolojan poartă discuții cu partenerii rămași în zona guvernării și cu minoritățile naționale, conduse de Varujan Pambuccian. Urmează și o întâlnire între Bolojan și președintele UDMR, Kelemen Hunor, în ideea obținerii sprijinului pentru un guvern minoritar. În material se arată că UDMR nu ar dori să facă parte dintr-un astfel de guvern, deoarece ar deveni vulnerabil la presiunea opoziției, în scenariul în care PSD ar trece în opoziție alături de AUR. Kelemen Hunor a fost și în biroul lui Sorin Grindeanu, fără ca discuțiile să fie detaliate public. Context separat: imunitatea Dianei Șoșoacă, în procedură la Parlamentul European Separat de tema moțiunii, eurodeputații au votat în comisii ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, urmând ca decizia să fie luată de plenul Parlamentului European. În material se menționează că au fost 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, iar solicitarea a venit de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cercetarea într-un dosar penal, în septembrie 2025. În acest moment, din informațiile disponibile, rămâne de văzut dacă inițiativele anunțate se traduc într-o moțiune cu suficiente semnături și, mai ales, într-o majoritate de voturi care să poată demite Guvernul. [...]
