Știri
Știri din categoria Legistație
Guvernul pregătește o plafonare mai dură a sporurilor și elimină unele beneficii, într-o primă variantă a noii legi a salarizării bugetarilor consultată de Știrile Pro TV, cu impact direct asupra veniturilor variabile din sectorul public și asupra modului în care instituțiile își pot construi pachetele salariale.
Proiectul, transmis inițial partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, ar urma să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, dar poate suferi modificări până atunci, potrivit aceleiași surse. Reforma este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește, conform autorităților, reguli „mai sustenabile” și reducerea discrepanțelor create de legea în vigoare din 2017.
Contextul bugetar invocat în material este creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile: între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor („anvelopa salarială”) a urcat cu 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, după care au fost operate înghețări.
În plus, salariile bugetarilor au fost înghețate și în 2025, și în 2026, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de decembrie (2024, respectiv 2025). În termeni de presiune pe venituri, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, aproape 30 au mers către salarii în 2023 și 32 în 2024, iar cheltuielile sunt descrise ca fiind „imposibil de susținut cu veniturile actuale”.
Proiectul introduce o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent.
Totodată, apare o regulă de exclusivitate: toate drepturile salariale ar urma să poată fi acordate doar prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative ar deveni nule. Sunt menținute excepții pentru instituții precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE.
Din punct de vedere tehnic, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o „valoare de referință” stabilită anual prin legea bugetului de stat; la intrarea în vigoare, valoarea de referință este estimată la 4.325 lei. Proiectul include și o garanție: dacă rezultatul este sub salariul minim brut pe țară, se acordă automat salariul minim garantat în plată.
Miza imediată pentru venituri este plafonarea: sporurile, împreună cu primele și indemnizațiile, nu ar putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepțiile menționate sunt sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii.
Proiectul păstrează, între altele:
În același timp, sunt eliminate beneficii existente, inclusiv:
Proiectul mai prevede un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap.
Conform proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv în administrația publică locală, unde ar fi implementată o grilă unică de salarizare.
În paralel, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultate, de până la 30% din salariul de bază individual, dar doar pentru un procent limitat de angajați. Pentru transparență, instituțiile publice ar urma să transmită periodic date despre veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea obligației ar fi sancționată.
Recomandate
Neplata amenzilor rutiere timp de 90 de zile poate duce la suspendarea permisului , după ce Guvernul a aprobat normele care stabilesc procedura și schimbul automat de date între autorități, potrivit Euronews . Măsura introduce un mecanism operațional standardizat, cu notificări și suspendare aplicate pe baza informațiilor transmise între autoritățile fiscale și Ministerul Afacerilor Interne . Cum se aplică suspendarea: termene și pași Procedura vizează șoferii care nu își achită amenzile rutiere în termen de 90 de zile de la comunicarea procesului-verbal. Înainte de suspendare, autoritatea fiscală locală trebuie să trimită o somație de plată în cel mult 30 de zile, care include: suma datorată; termenul-limită de plată; perioada de suspendare care se aplică dacă amenda rămâne neachitată. Sistemul este gândit să funcționeze automat, prin schimb de date între instituții. Cât durează suspendarea: calcul în funcție de restanță Durata suspendării se stabilește în funcție de valoarea rămasă neachitată: o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați . Excepție: amenzile contestate în instanță Autoritățile precizează că șoferii care contestă amenda în instanță nu vor fi sancționați până la soluționarea definitivă a cauzei . De ce contează Executivul motivează noile norme prin nevoia de recuperare mai eficientă a amenzilor și digitalizarea schimbului de date dintre instituții, menționând totodată respectarea drepturilor cetățenilor. În practică, măsura mută presiunea de la executarea clasică a creanțelor către o sancțiune administrativă cu impact direct: dreptul de a conduce. [...]
CCR a validat cadrul legal pentru programul european SAFE , respingând contestația depusă de 53 de deputați, ceea ce menține în vigoare legea de aprobare a ordonanței care reglementează derularea instrumentului de înarmare la nivelul UE, potrivit Biziday . Judecătorii Curții Constituționale au respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate privind Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul modifică și completează cadrul de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 , care instituie Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei” – SAFE, conform comunicării CCR citate de publicație. Sesizarea a fost depusă la CCR în 27 mai 2026 de 53 de deputați din mai multe grupuri parlamentare și neafiliați, iar, potrivit Digi24 (citat de Biziday), viza atât legea în ansamblu, cât și anumite dispoziții considerate ca depășind obiectul de reglementare al instrumentului SAFE. În sesizare erau indicate domenii precum: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); administrația publică locală; regimul juridic al funcției publice și Codul administrativ; achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Ce urmează: alte două sesizări încă pe rol Decizia de acum nu închide însă toate disputele constituționale legate de „ordonanța SAFE”. CCR mai are de dezbătut două sesizări distincte, care vizează ordonanța, nu legea de aprobare, potrivit informațiilor din articol: o sesizare formulată de Avocatul Poporului, care invocă adoptarea ordonanței fără avizul Consiliului Legislativ (consultativ, dar obligatoriu); o sesizare înaintată de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, care susține că ordonanța a fost adoptată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, deci cu atribuții limitate. [...]
PSD, PNL și USR au convenit să publice declarațiile de avere într-o formă nouă, cu praguri în loc de sume , prin comasarea declarațiilor de avere și de interese într-un document numit „ declarație de interese financiare ”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: proiectul inițial prevedea păstrarea la secret a declarațiilor, dar amendamentul agreat schimbă direcția către publicare, în limitele deciziei CCR din 2025. Ce se schimbă: „declarația de interese financiare”, publică, dar fără sume fixe Amendamentul susținut în comun de cele trei partide prevede că declarațiile vor fi comasate într-un nou document – „declarația de interese financiare” – care va fi făcut public. În această formă, nu vor apărea sume exacte, ci doar praguri. Noua formulă este gândită să respecte decizia Curții Constituționale din 2025, care a stabilit că declarațiile nu trebuie să includă bunurile și veniturile soților (context detaliat în HotNews ). În amendamentul PSD citat de HotNews, mecanismul tehnic este legat de platforma ANI: „Agenția, prin platforma e-DAI, generează automat declarația de interese financiare care va fi publicată…” Disputa pe amendamente și soluția de compromis Pe articolul privind publicarea declarațiilor au fost depuse patru amendamente (SOS, AUR, USR și PSD). Cele ale SOS și AUR au fost respinse, iar dezbaterea s-a concentrat pe variantele USR și PSD. În final, PSD, PNL și USR au decis să susțină un singur amendament „asumat de toți”, care introduce publicarea noilor declarații comasate. În discuții, fostul ministru Radu Marinescu a criticat amendamentul USR pentru o „greșeală de tehnică legislativă”, în timp ce USR a susținut că problema poate fi corectată. Extinderea obligației: și consilierii de stat intră pe listă În forma adoptată a amendamentului (asumată de PSD, PNL și USR) a fost introdusă și o completare propusă de liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache: și consilierii de stat vor fi obligați să depună declarațiile. În proiectul inițial, obligația era prevăzută doar pentru consilierii prezidențiali și cei onorifici. Ce urmează în Parlament și legătura cu PNRR Proiectul urmează să fie dezbătut și votat în plenul Camerei Deputaților, apoi intră în comisiile de specialitate ale Senatului și, ulterior, în plenul Senatului, care este cameră decizională. HotNews plasează modificarea în contextul jalonului din PNRR privind „Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate”, rămas restant și evaluat la 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , care ar fi trebuit finalizat în decembrie 2024. Proiectul a fost trimis în Parlament pe 21 iulie 2026 de ministrul interimar Cătălin Predoiu. În același context, HotNews notează că forma trimisă inițial în Parlament prevedea că depunerea declarațiilor nu atrage automat publicarea lor, iar ulterior, pe 23 iulie, Ilie Bolojan a declarat că Guvernul va susține în Parlament varianta în care declarațiile de avere sunt publicate obligatoriu pe site-ul instituției. [...]
Un proiect de lege depus de Cătălin Predoiu riscă să afecteze îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR , cu potențiale consecințe asupra plăților europene, susțin mai multe organizații civice într-o scrisoare deschisă citată de G4Media . ONG-urile afirmă că proiectul ar reduce standardele de integritate și transparență „sub pretextul reformelor PNRR”. Organizațiile menționate (între care Expert Forum, ActiveWatch, Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent) se referă la proiectul privind „consolidarea unor acte normative în domeniul integrității”, depus în Parlament ca Pl-x nr. 521/2026 (link către fișa proiectului: Camera Deputaților ). Potrivit semnatarilor, forma parlamentară ar elimina mecanisme de transparență și ar slăbi sancțiuni, ceea ce ar putea duce la o îndeplinire „doar formală” a jalonului din PNRR. De ce contează: risc de neconformare PNRR și impact asupra plăților În concluziile scrisorii, organizațiile avertizează că modificările propuse „generează un risc serios de neconformare”, iar efectul ar putea fi „pierderea a sute de milioane de euro” pentru România. În logica PNRR, plățile sunt condiționate de îndeplinirea „satisfăcătoare” a jaloanelor și țintelor, nu doar de adoptarea unui act normativ cu titlu de reformă, mai arată semnatarii. Tot în acest context, ONG-urile susțin că proiectul ar intra în tensiune cu orientări invocate din jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 297/2025) și cu standarde europene de prevenire a corupției, menționând GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei) și OCDE. Ce schimbări reclamă ONG-urile în proiect Scrisoarea deschisă enumeră o serie de efecte pe care le atribuie proiectului în forma depusă în Parlament, între care: eliminarea declarației publice de interese financiare (un mecanism distinct față de declarațiile complete de avere și interese), care ar fi urmat să fie generată de ANI prin e-DAI și să ofere transparență „pe segmente și praguri valorice” pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie; confidențializarea declarațiilor de avere și interese , prin prevederea că obligația de depunere „nu atrage publicitatea acestora”, iar documentele ar fi păstrate de ANI în condiții de confidențialitate timp de șapte ani; eliminarea transparenței electorale , în sensul că declarațiile candidaților ar rămâne obligatorii, dar ar deveni confidențiale, ceea ce ar limita verificarea de către alegători înainte de vot; eliminarea informațiilor despre bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ , despre care semnatarii spun că ar putea încuraja transferul formal al bunurilor pentru a evita apariția lor în declarațiile demnitarilor; limitarea depunerii declarației la final de mandat , prin condiționarea obligației de existența unei modificări de activ/pasiv de peste 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) față de declarația anterioară din e-DAI; îngreunarea sesizărilor către ANI , printr-o regulă potrivit căreia sesizările fără „fapte concrete” ar fi clasate dacă nu sunt completate în 15 zile; restrângerea efectelor conflictului de interese în organele colegiale , prin condiționarea nulității de faptul că, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea; diminuarea interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice , prin posibilitatea reducerii cumulative cu până la 50% și, în anumite situații, chiar neaplicarea interdicției; slăbirea rolului Consiliului Național de Integritate (CNI) în supravegherea ANI, printr-o interdicție formulată larg („legătură directă sau indirectă” cu atribuțiile din CNI), care, potrivit semnatarilor, ar putea duce la revocări și la „instrumentalizarea” Consiliului. Ce cer semnatarii Parlamentului Organizațiile solicită „modificarea substanțială” a proiectului, indicând explicit câteva direcții, între care reintroducerea declarației publice de interese financiare, introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției și obligativitatea depunerii declarațiilor la începutul și la finalul mandatului, precum și eliminarea prevederilor considerate neconstituționale privind membrii CNI. În materialul citat se menționează și contextul politic al inițiatorului (Cătălin Predoiu este descris ca ministru interimar al Justiției), însă miza principală invocată de semnatari rămâne compatibilitatea proiectului cu cerințele de integritate și cu angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Duma de Stat a extins instrumentele de blocare a activelor și veniturilor pentru rușii condamnați în lipsă aflați în străinătate , printr-o lege care introduce restricții directe asupra conturilor, tranzacțiilor și accesului la servicii publice, inclusiv consulare, potrivit Meduza . Măsurile vizează persoane aflate în afara Rusiei care „se sustrag” executării pedepsei și au fost condamnate în lipsă. Cine intră sub incidența legii Restricțiile se aplică tuturor celor care se află în afara Rusiei și au fost condamnați în lipsă „pentru orice articol” din Codul penal, conform textului relatat. În plus, sunt vizați și unii inculpați în dosare contravenționale (administrative), în special cei care nu și-au plătit amenzile pentru fapte precum: încălcări legate de „agent străin”; participarea la activitatea unei „organizații indezirabile”; apeluri la încălcarea integrității teritoriale a Federației Ruse și la introducerea de sancțiuni; „discreditarea” armatei ruse. Ce restricții introduce: conturi, licențe, proprietăți, servicii Legea instituie un „complex de măsuri restrictive temporare” în Rusia pentru persoanele vizate. Printre acestea se numără: blocarea conturilor; suspendarea tuturor licențelor, autorizațiilor și acreditărilor emise anterior; interdicția de a vinde proprietăți imobiliare și mijloace de transport; refuzul de a furniza servicii publice în interiorul țării și servicii consulare în străinătate (inclusiv interdicția de a obține pașaport pentru călătorii externe și de a autentifica tranzacții, testamente și procuri). Rolul băncilor: acces tăiat la aplicații și direcționarea veniturilor Între prima formă și lectura a doua, proiectul a fost completat cu restricții suplimentare: băncile vor trebui să închidă accesul la aplicații și la conturile personale de pe site, astfel încât persoanele vizate să nu poată face transferuri de bani. Totodată, veniturile acestora vor fi direcționate către un cont special, din care vor fi retrase cheltuielile de judecată. Context politic și calendar Înaintea votului final, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a cerut celor plecați să se gândească „cum să se prezinte în fața instanței cu mărturisire”. Declarația sa a fost formulată în termeni duri la adresa celor vizați de lege. Actul normativ urmează să intre în vigoare după publicarea oficială. Pentru moment, materialul nu oferă detalii despre mecanismul practic de aplicare în cazuri individuale sau despre criteriile administrative de includere sub restricții, dincolo de categoriile descrise. [...]
Franța obligă platformele să verifice vârsta și să închidă conturile sub 15 ani , după ce Parlamentul a adoptat definitiv o lege care interzice minorilor sub această vârstă utilizarea rețelelor de socializare, potrivit Agerpres . Măsura, prezentată ca o premieră în Europa, mută responsabilitatea de aplicare de la familie către companiile care operează platformele. Proiectul a trecut de Adunarea Națională cu 279 de voturi pentru și 81 împotrivă, după un vot anterior în Senat. Președintele Emmanuel Macron a salutat adoptarea legii, afirmând că Franța „deschide calea în Europa” pentru protecția copiilor și adolescenților. Calendarul de aplicare și obligațiile pentru platforme Legea intră în vigoare etapizat: de la 1 septembrie pentru conturile noi și de la 1 ianuarie pentru conturile existente. Actul normativ nu prevede sancțiuni pentru copii sau părinți, însă impune platformelor să implementeze sisteme de verificare a vârstei, inclusiv posibilitatea folosirii mai multor metode în paralel, astfel încât utilizatorii să aibă opțiuni. Ministrul delegat pentru digitalizare, Anne Le Henanff, a explicat că, în termen de patru luni, utilizatorii vor trebui să își dovedească vârsta, iar conturile celor sub 15 ani vor fi închise. Context european și extinderea restricțiilor în școli În aprilie, Comisia Europeană a prezentat o aplicație paneuropeană de verificare a vârstei, iar în paralel sunt în dezvoltare și soluții private, notează materialul. Aceeași lege interzice și telefoanele mobile în licee. Interdicția era deja în vigoare în Franța pentru învățământul primar, iar pentru licee sunt posibile excepții stabilite prin regulamentele interne ale unităților de învățământ. Franța a motivat adoptarea măsurii prin înmulțirea avertismentelor privind efectele nocive ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, inclusiv captarea excesivă a atenției și expunerea la conținuturi problematice. Potrivit Agerpres, și alte țări europene iau în considerare legislații similare. [...]
