Știri
Știri din categoria Externe
China își consolidează poziția pe lanțul global al mineralelor critice după ce a publicat un atlas detaliat al zăcămintelor de pe fundul oceanului, rezultat al unor cercetări derulate timp de două decenii în peste 10.000 de locații, potrivit Antena 3. Demersul adaugă presiune asupra țărilor care încearcă să-și reducă dependența de Beijing pentru pământuri rare și alte minerale critice, într-un moment în care aceste resurse sunt tot mai legate de industrie, tehnologie și apărare.
Atlasul, realizat de China Geological Survey, acoperă Marea Chinei de Est și Marea Galbenă – zone disputate cu Japonia – și cartografiază locațiile și concentrațiile a zeci de resurse. Sedimentele oceanice sunt prezentate ca fiind bogate în cobalt, nichel și mangan, materiale folosite pe scară largă în industrie.
China controlează deja „cea mai mare parte” a aprovizionării mondiale cu metale critice și pământuri rare, descrise în material ca ingrediente esențiale pentru armament și tehnologii moderne. În plus, guvernul chinez a aprobat recent un plan cincinal care include dezvoltarea mineralelor din adâncuri ca prioritate națională.
În același timp, articolul notează că Beijingul și-a folosit această dominanță și ca instrument politic, inclusiv prin restricționarea exporturilor către Statele Unite și Japonia în perioade de tensiuni.
Japonia își dezvoltă propriul program de minerit submarin, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de aprovizionările chineze. În februarie, guvernul japonez a anunțat că a extras cu succes nămol bogat în pământuri rare de la adâncimi de peste 6.000 de metri, descris drept o premieră mondială, potrivit declarațiilor citate în material.
Statele Unite, la rândul lor, au făcut din mineritul submarin o prioritate: administrația Trump intenționează să emită licențe de exploatare în apropierea unor teritorii americane din Pacific (precum Samoa Americană) și plănuiește să autorizeze mineritul comercial în afara apelor teritoriale ale SUA fără aprobare internațională, conform articolului.
Materialul plasează atlasul și în contextul regulilor de drept internațional privind granițele maritime. Convenția ONU privind dreptul mării stabilește limita de 200 de mile nautice față de linia de coastă ca „zonă economică exclusivă”, unde statul are drepturi speciale asupra resurselor.
Totuși, o țară poate revendica mai mult din fundul marin dacă dovedește că platoul continental se extinde dincolo de această zonă. În acest context, articolul amintește că în 2023 Statele Unite au publicat hărți prin care revendicau aproximativ 980.000 de kilometri pătrați de platou continental extins, iar China a prezentat la ONU propuneri pentru extinderea propriilor revendicări, pe baza dovezilor geologice cartografice, granițe contestate de Japonia.
Mineritul submarin este descris ca un subiect controversat. Criticii invocă lipsa de cunoaștere a mediilor din adâncuri pentru o exploatare „în condiții de siguranță”, iar cercetările citate indică scăderea abundenței animalelor din adâncuri și refacerea lentă a ecosistemelor. În consecință, mai multe țări și organizații de mediu au cerut un moratoriu sau o interdicție totală a industriei.
Recomandate
Beijingul respinge acuzațiile UE, iar disputa riscă să alimenteze noi tensiuni politice între Bruxelles și China , într-un moment în care relația bilaterală este deja sensibilă pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Agerpres . China a dezmințit marți acuzațiile formulate de șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas , potrivit cărora Beijingul ar fi instruit soldați ruși care ar fi fost desfășurați ulterior în Ucraina. Informația este transmisă de Agerpres , care citează AFP. Materialul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile privind conținutul exact al acuzațiilor și răspunsul oficial al Chinei nu sunt accesibile din textul public. [...]
Rusia își ajustează tactica loviturilor cu drone și rachete pentru a crește pagubele , iar seria de atacuri din noaptea de 14 spre 15 iunie a vizat puternic Kievul, Dnipro și Harkiv, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Dincolo de efectul militar imediat, analiza indică o componentă tot mai pronunțată de război informațional, inclusiv încercări de a muta responsabilitatea pentru distrugeri și folosirea unor materiale generate cu inteligență artificială. Atacurile au afectat și „situri culturale semnificative” în cele trei orașe, notează ISW, ceea ce ridică miza nu doar în planul securității, ci și al costurilor de reconstrucție și al presiunii asupra capacității Ucrainei de a proteja infrastructura urbană și patrimoniul. Războiul informațional: negarea pagubelor și „victorii” fabricate Potrivit evaluării, spațiul informațional rusesc încearcă să deturneze vina pentru distrugerile din 14–15 iunie fie acuzând Ucraina pentru pagube, fie justificând loviturile ca fiind „necesare militar”. În paralel, ISW apreciază că Rusia derulează operațiuni informaționale „sofisticate” care folosesc imagini generate cu inteligență artificială (AI) cu ridicări de steag pentru a fabrica afirmații despre succese tactice rusești în Kostiantînivka. Kostiantînivka: presiune pe teren, narațiuni amplificate În același timp, oficiali ucraineni continuă să raporteze că doar „aproximativ 100–150” militari ruși s-ar fi infiltrat în Kostiantînivka, conform analizei. ISW avertizează însă că situația tactică a Ucrainei în zonă „se deteriorează”, în timp ce Ministerul rus al Apărării ar prezenta în mod fals o posibilă viitoare capturare a orașului drept semnal pentru o preluare rapidă a întregului „Fortress Belt” și a restului regiunii Donețk. Negocieri: disponibilitate declarată la Kiev, intransigență la Kremlin ISW mai consemnează că Ucraina își exprimă în continuare disponibilitatea pentru o întâlnire la nivel de lideri cu Rusia, în timp ce Kremlinul ar continua să urmărească obiective maximaliste și să rămână „total” inflexibil în privința negocierilor. Separat, analiza menționează că forțele ruse au avansat recent în nordul regiunii Sumî, fără a oferi în acest extras detalii suplimentare despre amploarea sau consecințele operaționale ale acestor mișcări. [...]
Aleksandr Lukașenko reia ideea unui acord prin compromis între Rusia și Ucraina , într-un moment în care Belarus încearcă să-și îmbunătățească relațiile cu Washingtonul și sugerează inclusiv o posibilă întâlnire cu președintele american Donald Trump, potrivit Agerpres . Într-un interviu acordat postului Al-Arabiya, liderul de la Minsk a spus că „victoria pe front” este un scenariu nerealist atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, chiar dacă forțele ruse avansează. În acest context, Lukașenko a insistat că soluția ar fi un acord de pace „prin compromisuri”, citat de agenția BelTA. Contextul: Belarus, aliat militar al Moscovei, dar cu semnale către SUA Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru invazia pe scară largă începută în 2022 și a acceptat desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul belarus. În același timp, Lukașenko a repetat că nu vor fi trimise forțe belaruse în Ucraina, susținând însă că Rusia și Belarus „se vor apăra împreună”. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene și-au îmbunătățit pozițiile pe front în ultimele luni și a sugerat că noi atacuri ruse ar putea fi organizate de pe teritoriul belarus. Mesaj către Kiev: „Nu au niciun motiv să se teamă” Lukașenko a respins ideea că Ucraina ar trebui să se teamă de Belarus, afirmând că subiectul ar fi „amplificat de ambiții politice”. „Absolut niciun motiv de teamă, absolut niciunul. Ei știu asta, soldații știu asta. Poporul ucrainean știe asta. Acest subiect este amplificat de ambiții politice.” Deschidere diplomatică: o posibilă întâlnire cu Donald Trump Întrebat despre perspectivele unei întâlniri cu Donald Trump, Lukașenko a spus că nu o exclude, dar a adăugat că discuțiile nu ar trebui să se limiteze la teme legate de drepturile omului, precum eliberarea deținuților. Potrivit informațiilor citate, Lukașenko a eliberat „sute de deținuți” considerați deținuți politici de organizațiile pentru drepturile omului, iar procesul s-ar fi accelerat după revenirea lui Trump la Casa Albă. Emisarul american John Coale, implicat în negocierile privind eliberările, a sugerat în martie că Lukașenko ar putea vizita SUA în viitorul apropiat. [...]
Revenirea prețurilor la energie după armistițiul SUA–Iran va fi lentă , din cauza timpului necesar refacerii aprovizionării și a daunelor „semnificative” aduse infrastructurii din Golf, avertizează șefa FMI, Kristalina Georgieva , într-o postare pe blogul instituției, citată de Economica . Mesajul are relevanță directă pentru companii și guverne: chiar dacă riscul geopolitic scade, costurile cu energia pot rămâne ridicate o perioadă, cu efecte în lanț asupra inflației și condițiilor financiare. Acordul convenit duminică între Iran și Statele Unite pune capăt unui conflict de aproape patru luni care a paralizat Strâmtoarea Ormuz , rută-cheie pentru transportul maritim de hidrocarburi. Georgieva spune că „anunțul de duminică privind un armistițiu este binevenit”, dar subliniază că normalizarea pieței nu este imediată, deoarece refacerea fluxurilor de aprovizionare durează. Ce semnal transmite FMI despre riscurile macro În evaluarea șefei FMI, economia globală „pare să reziste” după mai bine de trei luni de război în Orientul Mijlociu, deși șocul a afectat prețurile mărfurilor, inflația și așteptările inflaționiste, precum și condițiile financiare. Totuși, ea notează că aceste efecte nu au ajuns, deocamdată, „în moduri care să semnaleze o încetinire globală”. FMI urmează să publice pe 8 iulie o actualizare a raportului World Economic Outlook (WEO), cu previziuni de creștere și inflație. În aprilie, instituția prezentase trei scenarii pentru 2026–2027, iar scenariul „negativ” includea o încetinire a creșterii globale la 2,5% în 2026 și o inflație generală de 5,4%. De ce contează pentru piețe și guverne Potrivit informațiilor citate, Georgieva declarase luna trecută că scenariul negativ era deja în desfășurare, însă comentariile recente sugerează că FMI ar putea reveni la scenariul de referință, care presupunea un război de scurtă durată în Iran și o creștere globală de 3,1% în 2026. Cu alte cuvinte, armistițiul poate reduce o parte din presiunea asupra perspectivelor, dar nu elimină rapid efectele asupra energiei. Pe partea de sprijin financiar, Georgieva afirmă că FMI este pregătit să ajute țările membre, însă până acum majoritatea guvernelor au cerut mai degrabă îndrumări de politici publice decât finanțare de tip „salvare” în numerar. [...]
Prăbușirea unui B-52 după decolare ridică semne de întrebare despre siguranța operațională a flotei americane de bombardiere strategice, un tip de aeronavă aflat în serviciu de zeci de ani și folosit inclusiv în misiuni recente, potrivit Digi24 . Un bombardier greu B-52 Stratofortress al Forțelor Aeriene ale SUA s-a prăbușit luni, la scurt timp după decolare, pe aerodromul Edwards din California . Baza aeriană Edwards a transmis pe Facebook că incidentul a avut loc la ora 11:20 (ora locală), iar echipele de salvare au intervenit imediat, operațiunea fiind în desfășurare. Deocamdată, nu au fost disponibile informații despre eventuale victime, iar un purtător de cuvânt al bazei a refuzat să ofere detalii suplimentare, notează AFP, citată de Agerpres. Ce se știe despre locul accidentului Imagini filmate dintr-un elicopter au surprins o zonă arsă în apropierea bazei, situată la aproximativ 95 de kilometri nord de Los Angeles, într-o regiune deșertică. Un jurnalist aflat la bordul elicopterului a raportat un „nor masiv” de fum negru care se ridica după accident, iar în zonă au fost mobilizate mai multe vehicule de salvare. De ce contează: un avion vechi, dar încă esențial în misiuni strategice B-52 este în serviciul US Air Force încă din anii 1950 și are o rază lungă de acțiune care poate ajunge la 14.160 de kilometri, fiind capabil să transporte armament nuclear. Statele Unite au folosit acest model în conflictele din Vietnam, din Golf, în Irak și în Afganistan și, mai recent, în Iran. În lipsa unor informații oficiale despre cauzele prăbușirii, rămâne de urmărit dacă incidentul va duce la investigații și eventuale măsuri operaționale privind utilizarea acestui tip de bombardier. [...]
Lipsa unanimității blochează sancțiunile UE împotriva ministrului israelian pentru securitate națională, Itamar Ben-Gvir , iar impasul arată cât de greu poate Uniunea să transforme reacțiile politice în măsuri comune de reglementare externă, potrivit Mediafax . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a declarat luni că miniștrii de externe ai statelor membre nu au reușit să ajungă la un consens pentru aprobarea sancțiunilor. În discuții, mai multe țări au propus includerea lui Ben-Gvir pe lista de sancțiuni, însă decizia a fost blocată de lipsa unanimității, notează Reuters, citată de publicație. Ce a declanșat discuțiile Dezbaterile din UE au fost alimentate de reacții internaționale critice după publicarea unui videoclip în care ministrul ar fi ironizat activiști care încercau să livreze ajutoare umanitare în Gaza. Măsuri luate deja la nivel național în Europa În paralel cu lipsa unei decizii la nivelul UE, unele state europene au acționat individual în ultimele luni: Franța a decis interdicția de intrare pe teritoriul său pentru Itamar Ben-Gvir; Italia : procurori italieni au deschis o anchetă în legătură cu acesta. În absența unui acord comun, astfel de inițiative naționale rămân, deocamdată, principalele instrumente folosite de unele capitale europene pentru a limita accesul sau a investiga oficiali străini, în timp ce UE, ca bloc, nu poate avansa fără unanimitate. [...]
