Restricțiile tot mai dure asupra internetului și înrăutățirea economiei alimentează o ruptură în cercurile de putere de la Moscova, pe fondul unui conflict în creștere între Administrația Prezidențială și Serviciul Federal de Securitate (FSB), potrivit HotNews, care citează relatări din The Washington Post preluate de The Moscow Times.

Miza este una de control intern: surse citate de ziarul american vorbesc despre escaladarea tensiunilor dintre echipa din Administrația Prezidențială condusă de Serghei Kirienko și FSB, instituția care ar insista pentru restricții stricte de acces la internet, considerând că rețelele sociale pot fi folosite pentru mobilizarea opoziției față de regim.

Internetul, din măsură de securitate în vulnerabilitate politică

Accesul la internetul mobil a fost restricționat pe scară largă în Rusia încă de anul trecut, pe fondul temerilor că ar putea fi folosit de forțele ucrainene pentru coordonarea atacurilor cu drone pe teritoriul rus. Cel mai recent, autoritățile au decis blocarea parțială a internetului mobil în Moscova, Sankt Petersburg și Kazan, invocând riscul unor atacuri cu drone asupra evenimentelor din 9 mai.

În paralel, transferarea oficială a internetului sub controlul FSB, în februarie, ar fi afectat și poziția politică a lui Vladimir Putin. Un sondaj VTsIOM (institut de sondare controlat de statul rus), citat în material, indică o scădere a popularității lui Putin la 65,6% la sfârșitul lunii aprilie, cel mai redus nivel din 2018, când Rusia a adoptat o reformă nepopulară a pensiilor.

Semne de fragmentare în elită și îndoieli privind direcția războiului

Într-o analiză publicată pe 30 aprilie de Centrul Carnegie, cercetătorul Alexander Baunov descrie o schimbare de atmosferă în Rusia, cu „haos administrativ” și decizii incoerente, pe care le leagă de erodarea „optimismului economic” și de apariția unei recunoașteri că războiul nu mai poate fi câștigat în forma în care a evoluat.

Politologa Tatiana Stanovaia, într-un mesaj publicat pe „X”, susține că presiunea cumulată — tensiuni interne, intrigi în rândul elitei, zvonuri despre o lovitură de stat, controale mai reactive și vulnerabilitatea la atacuri ucrainene — a ajuns într-un punct în care „a început să amenințe pozițiile personale” ale multor actori. Ea adaugă că, „până de curând”, mulți presupuneau că Putin „avea un plan”, însă acum cresc îndoielile că un astfel de plan există.

Materialul mai notează apariția unor critici atipice la adresa lui Putin, inclusiv dinspre persoane sau zone de influență de la care Kremlinul s-ar fi așteptat mai puțin, pe fondul unei percepții că liderul de la Kremlin „își pierde puterea magică”.

Context politic: comparație cu 1996 și alegeri în toamnă

Una dintre sursele citate de The Washington Post compară amploarea ruperii din elită cu anul 1996, când Boris Elțin, aflat în declin de popularitate, se pregătea de alegeri prezidențiale, iar taberele din jurul său împingeau soluții opuse: amânarea alegerilor și măsuri excepționale, respectiv o campanie electorală controlată de oligarhi.

În acest context, Rusia urmează să organizeze alegeri parlamentare în această toamnă. Potrivit sursei citate, echipa lui Kirienko ar încerca să-l convingă pe Putin că situația poate fi controlată prin tactici politice, în timp ce FSB ar pleda pentru „metode brutale” și înăsprirea controlului.