Știri
Știri din categoria Externe

Noua strategie antiteroristă a SUA mută accentul pe imigrație și pe „extremismul de stânga”, cu potențiale efecte în cooperarea transatlantică pe securitate, potrivit Stirile Pro TV, care citează un document publicat miercuri de Casa Albă și relatat de AFP. În document, administrația Trump descrie Europa drept un „incubator de amenințări teroriste” și critică politicile europene, inclusiv pe tema imigrației.
Strategia identifică trei „amenințări” principale pentru SUA: „narcoteroriștii și bandele internaționale”, „teroriștii islamiști istorici” și „extremiștii violenți de stânga, inclusiv anarhiștii și antifasciștii”. Publicația notează că această ierarhizare reprezintă o schimbare față de administrația precedentă a lui Joe Biden, care punea accent pe grupările de extremă dreapta, inclusiv cele asociate supremației albilor.
Documentul susține că „grupuri ostile bine organizate” ar exploata „frontierele deschise” și „idealurile globaliste” și avertizează că, pe măsură ce „aceste culturi străine se extind” și politicile actuale ale Europei continuă, „va exista mai mult terorism”. În același text, Europa este descrisă ca „leagăn al culturii și valorilor occidentale”, dar i se cere „să acționeze acum” pentru a opri „declinul”.
Strategia își declară și intenția de a continua operațiunile împotriva traficului de droguri în ceea ce numește „emisfera noastră”, termen care include America de Nord și America de Sud. Sunt menționate atacuri asupra ambarcațiunilor acuzate că transportă narcotice și „capturarea spectaculoasă”, în ianuarie, a fostului lider venezuelean Nicolas Maduro, conform materialului.
În zona de securitate internă, documentul afirmă că activitățile de combatere a terorismului vor prioritiza „identificarea și neutralizarea rapidă” a unor „grupări politice violente” descrise ca având o ideologie „antiamericană, radical pro-transgen și anarhistă”. Autorii susțin că vor folosi „toate instrumentele” disponibile „la nivel constituțional” pentru localizare, identificarea membrilor și urmărirea legăturilor cu organizații internaționale precum „Antifa”.
Materialul precizează că „Antifa” este mai degrabă un curent decât un grup organizat și că termenul este asociat, în general, cu o zonă a extremei stângi, invocat frecvent în legătură cu violențele de la proteste. Totodată, este menționat că Donald Trump a desemnat-o drept „organizație teroristă străină” anul trecut, după asasinarea influencerului Charlie Kirk.
Strategia a fost coordonată de Sebastian Gorka, consilier al președintelui Donald Trump, despre care detractorii săi susțin că ar avea legături cu grupări de extremă dreapta, potrivit aceleiași surse.
În ansamblu, documentul semnalează o repoziționare a priorităților americane în materie de contraterorism, cu o retorică mai dură la adresa Europei și cu o focalizare mai mare pe imigrație și pe anumite forme de extremism intern — elemente care pot influența agenda comună SUA–UE în domeniul securității și al controlului frontierelor, în măsura în care vor fi transpuse în politici și cooperare concretă.
Recomandate

Emisarul SUA Steve Witkoff urmează să discute la Miami cu Rustem Umerov , într-un moment în care se conturează o nouă fereastră de negocieri pentru o încetare a focului în Ucraina , potrivit Agerpres , care citează Reuters și dpa. Întrevederea ar urma să aibă loc „în această săptămână”, la Miami, conform unor surse de la Casa Albă citate de dpa. Nu au fost făcute publice detalii despre agenda și calendarul întâlnirii. Autoritățile ucrainene nu au confirmat, deocamdată, vizita lui Umerov în SUA. Potrivit informațiilor transmise, oficialul ucrainean nu a putut participa la o audiere parlamentară la Kiev, iar explicația oferită a fost că se află într-o deplasare în străinătate. Context: discuții despre armistițiu în jurul datei de 9 mai În același timp, știrea se suprapune peste discuțiile recente privind o posibilă încetare a focului. La finalul lunii aprilie, președintele american Donald Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unui armistițiu în Ucraina în perioada celebrărilor Zilei Victoriei (9 mai). Ulterior, Ministerul Apărării rus a anunțat o încetare a focului pentru două zile, care ar urma să intre în vigoare vineri. Ucraina a reacționat propunând oprirea ostilităților mai devreme, pe 6 mai, însă Moscova nu a răspuns până acum acestei oferte, conform informațiilor citate. [...]

Donald Trump spune că un acord cu Iranul este „foarte posibil” după „discuții foarte bune” în ultimele 24 de ore , potrivit Agerpres , care citează AFP. Declarația președintelui american indică o posibilă detensionare pe canalul diplomatic dintre Washington și Teheran, într-un moment în care evoluțiile din regiune pot influența direct riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energie. În materialul Agerpres nu sunt oferite detalii despre conținutul potențialului acord, calendarul negocierilor sau condițiile discutate. [...]

Disputa Washington–Havana pe „blocada petrolieră” ridică riscuri directe pentru aprovizionarea energetică a Cubei , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a negat existența unei astfel de măsuri, iar autoritățile cubaneze l-au acuzat public de minciună, pe fondul unor sancțiuni care vizează sectorul energetic, potrivit Stirile Pro TV . Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez , a susținut într-o postare pe X că Rubio „a ales pur și simplu să mintă” și că ar fi negat un „asediu petrolier criminal” pe care, potrivit Havanei, l-ar fi propus chiar el președintelui american Donald Trump. Rodriguez a mai acuzat că furnizorii de petrol ai Cubei ar fi „intimidați” și „amenințați”, invocând încălcarea regulilor comerțului liber și a libertății navigației. În același mesaj, șeful diplomației cubaneze a legat tensiunile de „noi sancțiuni” anunțate de Donald Trump la 1 mai, despre care afirmă că afectează sectorul energetic, și a spus că Rubio „știe foarte bine pagubele și suferințele” provocate populației cubaneze. Poziția SUA: „nu există o blocadă petrolieră” Marco Rubio a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă, că: „Nu există o blocadă petrolieră a Cubei în sine.” El a acuzat Cuba că ar fi fost obișnuită să primească petrol „gratuit” din Venezuela și că ar fi revândut o parte din acesta „pe devize”. În interpretarea lui Rubio, „singura blocadă” ar fi faptul că Venezuela ar fi decis să nu mai ofere acest petrol. Contextul sancțiunilor și al livrărilor de petrol Materialul notează că Washingtonul aplică o politică de „presiune maximă” împotriva Cubei și amintește că Trump a semnat, la sfârșitul lui ianuarie, un decret prezidențial prin care Cuba este calificată drept o „amenințare extraordinară” la adresa SUA. Totodată, Trump ar fi amenințat cu represalii orice țară care ar vrea să furnizeze petrol Cubei. În același context, Washingtonul ar fi autorizat doar venirea unui singur petrolier rus în Cuba, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează: discuții la Vatican Rubio urmează să efectueze joi o vizită la Vatican City, descris ca mediator istoric între cele două țări, care „au recunoscut că poartă negocieri”. Secretarul de stat american a spus că va fi „încântat” să discute despre „problema Cuba” și urmează să fie primit de Papa american Pope Leo XIV, conform sursei citate. [...]

Iranul introduce un permis de tranzit și un „coridor sigur” în Strâmtoarea Ormuz , o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport, într-un punct prin care trece o parte importantă din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, potrivit Libertatea . Noul mecanism, anunțat marți seara de regimul de la Teheran, vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat operațiunea de escortare a navelor comerciale pe această rută maritimă. Ce se schimbă pentru navele comerciale Conform sistemului descris, navele care vor să traverseze Strâmtoarea Ormuz ar urma să intre într-un proces de autorizare înainte de tranzit: vor primi un e-mail de la o așa-numită „Autoritate a Strâmtorii Golfului Persic”, cu reglementările în vigoare; vor obține un permis de tranzit înainte de traversare. În paralel, Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un avertisment navelor: singura rută considerată „sigură” este un coridor desemnat de Iran, iar în caz contrar acestea s-ar putea confrunta cu „măsuri”. Ce rămâne neclar Detaliile de funcționare ale mecanismului, reglementările concrete privind tranzitul și modul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, relatează The New York Times, citat de Libertatea. Press TV susține că mecanismul este „deja operațional în Ormuz”. Context: blocadă, suspendarea escortării și reacția pieței Strâmtoarea Ormuz a fost „practic închisă” de Iran de la declanșarea operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, pe 28 februarie, măsură care, potrivit sursei, a afectat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. În oglindă, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii „ Proiectul Libertate ” de escortare a navelor, invocând „progrese semnificative” în negocierile de pace. În mesajul publicat pe Truth Social, președintele SUA a scris: „Am convenit de comun acord că, deşi blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o perioadă scurtă pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat şi semnat” După suspendare, contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu 1,2%, la 108,60 dolari pe baril (aprox. 500 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât tot cu 1,2%, la 101,06 dolari pe baril (aprox. 465 lei), conform datelor citate. Poziția SUA: respingerea controlului iranian asupra traficului Secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali din administrația Trump au declarat că Iranului „nu i se poate permite să controleze” traficul prin strâmtoare. Rubio a mai spus că faza ofensivă a conflictului cu Iran s-a „încheiat”, declarații făcute înainte ca Trump să anunțe suspendarea escortării. Pentru companiile din transport și energie, miza imediată este dacă „noile proceduri” impuse de Iran vor funcționa predictibil și dacă vor reduce sau, dimpotrivă, vor amplifica riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]

Benjamin Netanyahu a transmis că Israelul își calibrează poziția de securitate în „coordonare totală” cu SUA pe fondul evoluțiilor din negocierile Washington–Teheran, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul vizează direct miza operațională: obiectivul declarat este eliminarea materialului îmbogățit din Iran și desființarea capacităților de îmbogățire, în timp ce armata israeliană rămâne în alertă pentru „orice scenariu”. Netanyahu a spus că nu este surprins de recentele evoluții ale negocierilor SUA–Iran și că există „coordonare totală” între Statele Unite și Israel. El a descris un contact aproape zilnic cu președintele american Donald Trump și discuții zilnice între echipele celor două părți, inclusiv în ziua declarațiilor, menționând că urma să vorbească din nou cu Trump în cursul serii. „Menținem un contact continuu cu prietenii noștri din SUA. Vorbesc cu președintele Trump aproape zilnic.” Miza operațională: condițiile Israelului și pregătirea pentru escaladare Premierul israelian a indicat că cele două state „împărtășesc obiective comune”, iar „cel mai important” ar fi: „îndepărtarea întregului material îmbogățit” din Iran; „dismantlarea capacităților de îmbogățire” ale Iranului. În același timp, Netanyahu a afirmat că Israelul este pregătit pentru orice scenariu și că aceasta este directiva dată Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) și agențiilor de securitate. El a adăugat că „Israelul este mai puternic ca niciodată”, iar „Iranul și proxy-urile sale sunt mai slabe ca niciodată”. Context regional: semnale prudente din Pakistan și obstacolul uraniului Materialul notează și o reacție din Pakistan, unde oficiali ar exprima un optimism prudent privind posibilitatea unui progres diplomatic între SUA și Iran, după ce Trump a ordonat o pauză în „Project Freedom”, descris ca un demers de folosire a activelor americane din regiune pentru a ajuta navele din Golful Persic să traverseze Strâmtoarea Hormuz . Un analist pakistanez de politică externă, Omer Azhar, a spus că în cercurile oficiale din Pakistan ar exista așteptarea unei posibile „înțelegeri de tip memorandum” (MoU), mai degrabă decât a unui acord cuprinzător, care să pregătească terenul pentru negocieri ulterioare. Totuși, el a precizat că nu există semne concrete la fața locului care să indice un summit iminent. Potrivit aceleiași surse, principalul obstacol rămâne stocul Iranului de aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, despre care se anticipează că va fi punctul central de blocaj în orice negocieri. [...]

Președintele Germaniei avertizează că reducerea trupelor SUA obligă Europa să-și crească rapid efortul de apărare , pe fondul planurilor Washingtonului de a retrage mii de militari din Germania într-un interval de un an. Într-o declarație făcută la Stockholm, Frank-Walter Steinmeier a cerut Statelor Unite să rămână o forță pe care aliații europeni să se poată baza în cadrul NATO, potrivit TVR Info . Steinmeier a spus că aliații europeni sunt pregătiți să-și asume o responsabilitate mai mare în alianță, dar că, în continuare, au nevoie de protecția SUA și „trebuie să se poată baza pe asta”. În același timp, a transmis că Berlinul a înțeles mesajul venit de la Washington după anunțul de săptămâna trecută. „Cu cât sunt mai puține trupe americane în Europa, cu atât Europa trebuie să facă mai mult pentru ea însăși.” Ce schimbări sunt discutate la Washington Potrivit informațiilor prezentate, Pentagonul a anunțat că secretarul apărării, Pete Hegseth, a ordonat retragerea a circa 5.000 de militari americani de la bazele din Germania. Președintele Donald Trump a declarat ulterior că numărul celor retrași va fi mai mare. În plus, Washingtonul ar intenționa să anuleze desfășurarea rachetelor cu rază medie de acțiune în Germania, conform aceleiași relatări. De ce contează pentru Europa: infrastructura militară din Germania Baze americane din Europa au o importanță majoră pentru operațiunile globale ale SUA, inclusiv în Orientul Mijlociu. În Germania sunt menționate explicit: Comandamentul European al SUA din Stuttgart; Baza Aeriană Ramstein (Renania-Palatinat), descrisă ca un centru pentru Forțele Aeriene ale SUA. Conform datelor armatei americane din aprilie, aproximativ 86.000 de militari americani sunt staționați în Europa, dintre care circa 39.000 în Germania, cu variații periodice legate de rotații și exerciții. Contextul politic al tensiunilor Anunțul privind retragerile a venit pe fondul unei escaladări a tensiunilor transatlantice, după ce Trump s-a arătat indignat de comentariile cancelarului german Friedrich Merz, care a acuzat Washingtonul că nu are o strategie clară în Iran. [...]