Știri
Știri din categoria Externe
Emisarul SUA Steve Witkoff urmează să discute la Miami cu Rustem Umerov, într-un moment în care se conturează o nouă fereastră de negocieri pentru o încetare a focului în Ucraina, potrivit Agerpres, care citează Reuters și dpa.
Întrevederea ar urma să aibă loc „în această săptămână”, la Miami, conform unor surse de la Casa Albă citate de dpa. Nu au fost făcute publice detalii despre agenda și calendarul întâlnirii.
Autoritățile ucrainene nu au confirmat, deocamdată, vizita lui Umerov în SUA. Potrivit informațiilor transmise, oficialul ucrainean nu a putut participa la o audiere parlamentară la Kiev, iar explicația oferită a fost că se află într-o deplasare în străinătate.
În același timp, știrea se suprapune peste discuțiile recente privind o posibilă încetare a focului. La finalul lunii aprilie, președintele american Donald Trump a discutat cu președintele rus Vladimir Putin despre posibilitatea unui armistițiu în Ucraina în perioada celebrărilor Zilei Victoriei (9 mai).
Ulterior, Ministerul Apărării rus a anunțat o încetare a focului pentru două zile, care ar urma să intre în vigoare vineri. Ucraina a reacționat propunând oprirea ostilităților mai devreme, pe 6 mai, însă Moscova nu a răspuns până acum acestei oferte, conform informațiilor citate.
Recomandate
Premierul Norvegiei avertizează că securitatea Europei nu trebuie pusă la schimb în negocierile pentru pacea din Ucraina, pe fondul presiunilor crescânde ale președintelui american Donald Trump pentru un acord rapid, potrivit Digi24 . Jonas Gahr Støre spune că e nevoie de prudență înaintea discuțiilor de la Abu Dhabi și pune sub semnul întrebării intențiile reale ale lui Vladimir Putin. Støre, aflat în relații tensionate cu Trump, contestă optimismul liderului de la Casa Albă privind un acord „mare și frumos” iminent și indică faptul că negocierile din Emiratele Arabe Unite ar trebui privite ca o etapă intermediară, care să ducă la o nouă întâlnire la scurt timp după aceea. Ce se discută la Abu Dhabi și de ce contează economic Agenda posibilă include, potrivit premierului norvegian, o încetare a focului în zona Mării Negre pentru transportul în siguranță al cerealelor, un armistițiu care să vizeze infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și alte măsuri de „consolidare a încrederii”, precum schimburi de prizonieri. Miza este dublă: reducerea riscurilor asupra fluxurilor de export (în special cereale) și limitarea vulnerabilităților energetice, într-un război care a afectat deja piețele și lanțurile logistice europene. Echipele de negociere de la Moscova și Kiev urmează să se întâlnească cu reprezentanții Statelor Unite la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie, în primul format trilateral din luna februarie, pe fondul intensificării eforturilor diplomatice. Canal direct cu Moscova: „Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington” Pe 27 octombrie, Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au decis să îl contacteze direct pe Putin, într-o convorbire de 90 de minute. Demersul a fost neobișnuit pentru lideri care susțin Ucraina și a stârnit nemulțumiri în rândul unor vecini nordici, precum Danemarca și Letonia, care ar fi preferat menținerea izolării Rusiei. Støre și-a apărat decizia, argumentând că Europa nu își poate permite să fie doar spectator într-o negociere cu efecte directe asupra continentului. „Să recunoaștem. El nu este izolat. Singura voce care ajunge la Moscova este cea de la Washington.” Cum îl descrie Støre pe Putin și ce semnal vede în discuție Întrebat dacă Putin i s-a părut rațional, premierul norvegian a caracterizat convorbirea drept „profesională” și „rațională”, susținând că discuția a respectat reguli de bază (fără întreruperi, cu respectarea declarațiilor). El a respins și relatările potrivit cărora Putin ar fi ținut o „lecție de istorie slavă” pentru a-și justifica războiul. „Trebuie doar să spun că, știți, am fost de față. Nu a făcut asta.” În privința păcii, Støre afirmă că, dacă Putin și-ar fi dorit cu adevărat încheierea conflictului, războiul nu ar fi început sau s-ar fi terminat deja. Totuși, consideră că simplul fapt că liderul rus „ridică telefonul” poate indica o disponibilitate de a se așeza la masa negocierilor, chiar dacă nu vede „până acum” semne că Putin ar fi cu adevărat deschis unui acord. Linia roșie a nordicilor: arhitectura de securitate europeană, după război Punctul central al avertismentului lui Støre vizează riscul ca Trump și Putin să negocieze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, în contextul temerilor privind reducerea prezenței militare americane sau slăbirea rolului NATO. Premierul norvegian spune că Norvegia nu acceptă ca viitorul rol al SUA în securitatea europeană să fie inclus în negocierile de pace, poziție pe care o atribuie și statelor nordice și baltice. „Orice chestiuni care țin de arhitectura de securitate europeană vor trebui abordate după încheierea războiului.” „Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru.” În paralel, liderii europeni urmează să discute la un summit informal la Dublin cine ar trebui să reprezinte Europa în negocierile privind Ucraina. Støre spune că o formă de reprezentare comună este necesară și indică o orientare către formatul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit), cu condiția stabilirii prealabile a mesajelor și obiectivelor comune. [...]
Un apel direct către Vladimir Putin a scos la suprafață o falie tot mai adâncă în Europa privind strategia de negociere a păcii în Ucraina , pe fondul temerilor că SUA ar putea impune o înțelegere nefavorabilă Kievului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Politico . Convorbirea a fost inițiată de președintele Finlandei, Alexander Stubb, și de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, din Helsinki, într-un moment în care Europa caută o modalitate de a-și crește influența asupra negocierilor de pace promovate de Donald Trump. În loc să consolideze poziția europeană, apelul a declanșat cea mai mare ruptură între aliații nordici de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și a amplificat disputa mai largă din UE: dialogul cu Putin ajută pacea sau „recompensează” agresiunea. Miza: cine vorbește în numele Europei și cât de mult se poate baza pe Washington Potrivit materialului, îngrijorarea de fond este dacă Europa poate avea încredere că SUA vor negocia un acord „echitabil” pentru europeni și, mai ales, pentru Ucraina. Tema ar urma să fie discutată la un summit informal al liderilor UE, la Dublin, însă puțini se așteaptă la un consens. Într-un interviu pentru Politico , Jonas Gahr Støre a justificat apelul prin faptul că „singura voce” care ajunge la Moscova este cea de la Washington și a susținut că ideea că războiul se va încheia fără ca Europa să discute cu Moscova este „o iluzie”. Cum s-a ajuns la apel: presiunea revenirii lui Trump și izolarea diplomatică a Rusiei Contextul descris de Politico este că Europa se luptă să-și păstreze influența asupra procesului de pace încă de la revenirea lui Trump la Casa Albă, la începutul lui 2025, când acesta l-a sunat rapid pe Putin și a oprit asistența financiară a SUA pentru Kiev. Ulterior, în octombrie, Trump l-a criticat pe Volodimir Zelenski pentru atacurile asupra infrastructurii energetice ruse și a spus că partea lui Putin s-a comportat „bine”. În acest cadru, Stubb și Støre au încercat să intervină: Støre i-a primit la Oslo pe Zelenski și pe trimisul lui Trump, Steve Witkoff , iar Stubb a spus că întâlnirea din 20 octombrie a readus procesul „pe calea cea bună”. La scurt timp, Witkoff i-a surprins din nou pe europeni după o întâlnire cu Putin la Sankt Petersburg, pe care l-a lăudat ca fiind un „umanitar”, potrivit relatării. Ce s-a discutat cu Putin și ce semnale au rezultat Apelul către Kremlin a avut loc pe 27 octombrie, după consultări cu Zelenski, iar parametrii discuției ar fi fost stabiliți astfel încât fiecare parte să-și prezinte mesajele fără întreruperi. Convorbirea ar fi durat 90 de minute, potrivit unui oficial familiarizat cu subiectul, deși alți oficiali europeni au contestat unele detalii vehiculate despre discuție. Cei doi lideri nordici i-au transmis lui Putin, potrivit materialului, mesajele lui Zelenski: chestiunile teritoriale pot fi discutate doar la nivel de lideri, față în față, și ar fi necesare mai întâi măsuri de dezamorsare. De asemenea, au ridicat tema securității Mării Baltice și menținerea căii navigabile deschise pentru comerț. Støre a spus că Putin a fost „rațional” și „profesionist” la telefon și că ar fi indicat că ia în serios discuțiile de la Abu Dhabi, urmând să-și instruiască negociatorii să se pregătească. Totuși, aceeași relatare notează că nici echipele norvegiană și finlandeză nu se așteaptă la un progres major la Abu Dhabi. Reacția aliaților: critică publică și acuzații de lipsă de coordonare Anunțul apelului a generat reacții negative, inclusiv din partea țărilor baltice și a unor lideri nordici prezenți la Helsinki. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că este „foarte sceptică” și a insistat că Europa ar trebui să-și păstreze unitatea, nu să acționeze pe cont propriu. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a spus că pacea trebuie să vină prin „forță”, nu prin „presiune”, iar Lituania a criticat inițiativa. În privat, unii diplomați au fost și mai tranșanți, iar o parte din nemulțumire a vizat faptul că Stubb și Støre nu s-ar fi coordonat suficient cu aliații înainte. Oficialii familiarizați cu pregătirile au respins însă această acuzație, susținând că mai mulți lideri, inclusiv din Franța, Germania și SUA, au fost informați înainte de apel. Ce urmează Pe termen scurt, disputa riscă să slăbească poziția comună europeană chiar înaintea discuțiilor de pace de la Abu Dhabi, unde negociatorii ruși și ucraineni ar urma să se întâlnească cu emisarii lui Trump. În paralel, liderii UE vor încerca să răspundă la două întrebări care divizează deja capitalele: cine reprezintă Europa în negocieri și dacă dialogul direct cu Putin este un instrument util sau o concesie politică. [...]
Volodimir Zelenski avertizează că cedarea Donbasului nu ar aduce pace durabilă, ci doar ar amâna următorul atac al Rusiei , iar oprirea sprijinului european ar crește riscurile de securitate pentru continent, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, din care a publicat fragmente pe Telegram, Zelenski a spus că Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina renunță la Donbas, ci „va face o pauză” și „se va întoarce într-un an, doi ani sau cinci ani”. Președintele ucrainean a invocat drept argument și faptul că, deși Putin a vorbit despre Donbas, în timpul invaziei la scară largă a ordonat înaintarea spre Kyiv. Zelenski a susținut că justificarea Moscovei privind „protejarea vorbitorilor de rusă” nu corespunde acțiunilor din teren, făcând referire la ucideri și tortură împotriva civililor în Bucha (regiunea Kyiv) și în alte zone ocupate. Ce cere Zelenski în schimbul unor concesii teritoriale Președintele Ucrainei a pus sub semnul întrebării ce garanții de securitate ar primi țara sa în schimbul unor concesii teritoriale. El a relatat că, atunci când oficiali americani au ridicat ideea unui schimb „Donbas contra securitate”, a întrebat dacă asta înseamnă aderarea la NATO. Potrivit lui Zelenski, răspunsul primit a fost: „Nu NATO, dar ceva similar cu NATO.” El a respins ambiguitatea unei astfel de formule, argumentând că, în cazul Donbasului, Ucraina ar avea nevoie de un răspuns „clar”. Miza pentru Europa: de la atacuri hibride la riscuri militare Zelenski a avertizat că oprirea sprijinului militar și financiar european pentru Ucraina ar pune Europa în pericol și a susținut că „o Ucraină puternică” este esențială pentru securitatea europeană. A descris două scenarii dacă ajutorul ar fi oprit: un scenariu „mai blând”, în care Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva unor țări europene, inclusiv Moldova, România, Bulgaria, Germania, Finlanda și Danemarca; un scenariu mai periculos, în care forțele ruse ar putea avansa mai departe în Europa, iar Moscova ar încerca să-și extindă influența asupra unor foste state sovietice, inclusiv statele baltice și Moldova. Separat, Zelenski a spus că Rusia ar putea amenința securitatea maritimă prin blocarea Mării Baltice, după modelul folosit în Marea Neagră. „Cea mai rapidă cale”: încetarea focului pe linia actuală și negocieri Zelenski a afirmat că cea mai rapidă cale de a opri războiul ar fi încetarea luptelor pe linia actuală de contact, implementarea unui armistițiu și trecerea la negocieri. El a recunoscut că negocierile ar putea dura luni sau mai mult, dar a susținut că un armistițiu ar opri pierderile de vieți, ar permite reducerea ritmului mobilizării și ar ajuta economia să revină la o funcționare mai apropiată de normal. În același timp, a enumerat întrebări deschise pe care un astfel de aranjament le-ar ridica, inclusiv delimitarea liniei de contact, funcționarea unei misiuni de monitorizare, eventuale zone demilitarizate și finanțarea reconstrucției. Zelenski a mai avertizat că Rusia ar putea respinge un armistițiu imediat în favoarea negocierii unui acord mai amplu, iar o astfel de poziție ar indica, în opinia sa, că Putin „nu vrea să oprească războiul”. Context: discuții despre un posibil schimb teritorial, dar fără cedarea Donbasului Kyiv Post notează că Reuters a relatat, citând un oficial american, că Rusia și Ucraina ar fi arătat în privat o anumită disponibilitate de compromis privind un posibil schimb teritorial înaintea unor discuții de pace mediate de SUA la Abu Dhabi, însă orice acord teritorial ar urma să apară spre finalul negocierilor. În paralel, Ucraina respinge în continuare cererile Rusiei privind controlul asupra întregului Donbas, iar Zelenski spune că este pregătit să se întâlnească direct cu Putin pentru a rezolva problemele rămase, insistând însă că Ucraina nu va ceda teritorii și nu va recunoaște Crimeea ca fiind rusă. [...]
Ucraina a început la Abu Dhabi coordonarea cu SUA și aliații europeni înaintea unor discuții trilaterale cu Rusia , într-un demers menit să alinieze pozițiile și pașii următori ai partenerilor, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea de deschidere a avut loc înaintea formatului planificat Ucraina–SUA–Rusia, iar șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov (șeful serviciului de informații externe al Ucrainei), a precizat că aceste consultări sunt etapa inițială a misiunii la Abu Dhabi. Declarația sa nu indică faptul că discuțiile trilaterale cu Rusia ar fi început deja. Cine participă și ce urmărește Kievul La consultările inițiale au luat parte reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene, conform lui Umerov. De asemenea, erau așteptați să participe trimișii președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner. Delegația Ucrainei îi include, între alții, pe: Kyrylo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Servitorul Poporului”; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului administrației prezidențiale; Vadym Skibitskyi, adjunct al șefului informațiilor militare (HUR). Umerov a spus că prioritățile Ucrainei sunt oprirea luptelor și obținerea unor garanții de securitate „fiabile” pentru perioada postbelică, alături de redresarea economică și dezvoltarea ulterioară. Miza: o poziție comună înaintea formatului cu Rusia Pe lângă securitate și economie, delegația ucraineană intenționează să acorde o atenție specială problemelor umanitare, fără a detalia ce măsuri ar urma să fie discutate. „Lucrăm pentru a face cât mai mult progres posibil pe aceste teme și pentru a apropia pacea”, a declarat Umerov, citat de publicație. [...]
Suspiciunile de spionaj din jurul CEO-ului Nvidia riscă să schimbe regulile jocului pentru exporturile de cipuri către China , după ce informații din serviciile americane ar fi ajuns la Donald Trump chiar în timpul deplasării spre Beijing, potrivit Antena 3 , care citează CNN. Potrivit unei surse familiarizate cu situația, secretarul de stat Marco Rubio l-ar fi informat pe Trump, în mai, la bordul Air Force One, că CEO-ul Nvidia, Jensen Huang , ar avea o relație cu o posibilă spioană chineză. Trump a negat public, luni, că ar fi știut atunci despre acuzații și a spus că a aflat „nu cu foarte mult timp în urmă”, menționând că FBI investighează cazul. Un oficial al Casei Albe a respins informațiile transmise de CNN, afirmând că „aceste surse habar n-au despre ce vorbesc”. De ce contează: presiune politică pe exporturile de semiconductori avansați Miza depășește scandalul personal și intră direct în zona politicilor economice și de securitate: exportul de semiconductori avansați către China (sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei) este tratat la Washington ca o chestiune de securitate națională. În acest context, rolul lui Huang în consilierea lui Trump pe inteligență artificială și comerțul cu China este „tot mai mult sub lupă”, pe fondul investigațiilor privind Alice Huang, descrisă în articol drept directoare la o companie de tehnologie din Singapore și fără legătură de rudenie cu CEO-ul Nvidia. Congresmanul democrat Jim Himes a avertizat, într-un comunicat, asupra riscului ca procesul decizional privind exporturile de cipuri să fi fost „influențat în mod necorespunzător sau compromis”. „Exportul de semiconductori avansați către China sau către țări prin care China ar putea avea acces la ei este o chestiune de o importanță imensă pentru securitatea națională.” Ce se știe despre informarea lui Trump și contradicțiile publice Conform sursei citate de CNN, subiectul ar fi fost discutat înainte ca Jensen Huang să i se alăture lui Trump într-o escală în Alaska, urmând ca apoi să zboare împreună spre Beijing, alături de consilieri și alți oameni de afaceri. The New York Times a relatat primul că Trump ar fi fost informat în timpul călătoriei, notează articolul. În paralel, Trump a minimalizat dezvăluirile și a spus că îl crede pe Huang când acesta afirmă că nu știa nimic despre presupusa operațiune de spionaj. „Chiar îl cred. Cred că va fi bine.” Anchete, reacții și posibile consecințe pentru Nvidia și industrie Articolul descrie o creștere a presiunii politice: înalți oficiali ai administrației s-au întâlnit cu „Grupul celor Opt” (lideri din Congres cu atribuții de supraveghere a comunității de informații), iar democrații ar pregăti investigații după preluarea controlului Congresului, în ianuarie. Sunt menționate și solicitări din partea republicanilor către Nvidia, inclusiv cererea ca Huang să participe la o informare confidențială. În plan corporativ, Nvidia a anunțat că va face propria anchetă privind comportamentul lui Huang, însă rămâne neclar dacă boardul ar fi dispus să îl demită și ce efecte ar avea o astfel de decizie; articolul subliniază că Huang nu are un succesor evident. Pe fundal, episodul ar putea reaprinde în Congres apetitul pentru o reglementare mai strictă a companiilor de inteligență artificială, ceea ce – potrivit materialului – ar putea frâna câștigurile care au susținut piața bursieră. În ciuda implicațiilor, Trump a spus că suspiciunile „nu l-au impresionat prea mult” și că ar verifica cu serviciile de informații când a aflat prima dată. [...]
Kievul leagă avansul negocierilor de pace de poziția Washingtonului față de Moscova , potrivit HotNews , care relatează declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski după discuțiile de pace de la Abu Dhabi . Zelenski a spus că Ucraina speră să obțină „rezultate concrete” în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului cu Rusia „în acest an” și a indicat că evoluția procesului depinde în bună măsură de felul în care Statele Unite aleg să abordeze Moscova. Mesajul transmite, implicit, că ritmul și șansele unor progrese în negocieri sunt condiționate de calibrul presiunii și al angajamentului american, într-un moment în care Kievul încearcă să transforme discuțiile într-un rezultat politic palpabil pe termen scurt. [...]
