Știri
Știri din categoria Externe
Berlinul restricționează afișarea simbolurilor ruse și sovietice pe 8–9 mai, o decizie de ordine publică ce ridică miza de securitate la comemorările de la memorialele sovietice și alimentează o nouă dispută diplomatică, potrivit G4Media.
Ambasada Rusiei în Germania a criticat măsura, calificând-o drept „absurditate” și „cinism”, după ce autoritățile berlineze au interzis, pentru 8 și 9 mai, steagurile și simbolurile legate de Uniunea Sovietică și Rusia, în contextul comemorării sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial. Declarația a fost transmisă agenției AFP.
Potrivit unui comunicat al poliției din Berlin datat 22 aprilie, vor fi interzise în anumite zone din capitală:
Interdicțiile vizează, în mod explicit, memorialele sovietice din Treptow (est), Tiergarten (centru) și Pădurea Schőnholz (nord).
Poliția anticipează „o prezență masivă” în aceste locuri și consideră că evenimentele pot deveni o ocazie „optimă” pentru acte de violență sau intimidare între tabere politice opuse.
În justificarea măsurilor, comunicatul poliției invocă faptul că anumite comportamente care nu erau problematice înainte de războiul din Ucraina trebuie evaluate în contextul conflictului actual și al „numărului crescut de refugiați de război ucraineni la Berlin”. Poliția mai arată că a aplicat măsuri similare la comemorările din 8 și 9 mai în fiecare an de la începutul războiului, fiind raportate infracțiuni și arestări.
Ambasada rusă susține că măsurile „vizează exclusiv” privarea descendenților soldaților sovietici, a cetățenilor implicați și a vizitatorilor de dreptul de a comemora „cu demnitate” aniversarea distrugerii nazismului.
Misiunea diplomatică solicită ridicarea interdicțiilor și cere, totodată, recunoașterea oficială a crimelor naziste „ca genocid comis împotriva popoarelor Uniunii Sovietice”.
În acest context, Germania este descrisă drept principalul finanțator al Ucrainei și o țintă importantă a acțiunilor de sabotaj și spionaj atribuite Kremlinului.
Recomandate
Maia Sandu își duce mesajul de aderare la UE direct în Parlamentul European , într-un turneu care include întâlniri politice la nivel înalt și participarea la un forum major de securitate, într-un moment în care Chișinăul încearcă să-și consolideze sprijinul extern pentru parcursul european, potrivit Digi24 . Turneul are loc în această săptămână și include opriri la Strasbourg, în Țările de Jos și în Cehia. Obiectivele anunțate sunt promovarea integrării europene a Republicii Moldova, consolidarea securității și dezvoltarea parteneriatelor internaționale, conform informațiilor transmise de News.ro și preluate de Digi24. Miza: sprijin politic european pentru accelerarea aderării Prima oprire este marți, la Strasbourg, în contextul sesiunii plenare a Parlamentului European. Maia Sandu urmează să aibă întrevederi cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , și cu reprezentanți ai principalelor grupuri politice europene, inclusiv Partidul Popular European, Socialiștii și Democrații, Renew Europe și Verzii, potrivit NewsMaker. În cadrul vizitei de la Strasbourg, președinta Republicii Moldova va primi Ordinul European de Merit, o distincție instituită de Parlamentul European la 75 de ani de la Declarația Schuman, acordată personalităților care au contribuit la promovarea valorilor europene și la consolidarea proiectului european. Opriri în Țările de Jos și Cehia, cu accent pe securitate Miercuri, Maia Sandu se va afla într-o vizită de lucru în Țările de Jos, unde se va întâlni cu liderul partidului D66, Rob Jetten, și cu ministrul de externe, Tom Berendsen. După întrevedere, oficialii vor susține declarații comune de presă. Turneul se încheie pe 21 mai, la Praga, unde Maia Sandu va participa la GLOBSEC Forum 2026, conferință dedicată securității și politicii externe. La invitația președintelui ceh Petr Pavel, șefa statului va avea o întrevedere bilaterală și va susține un discurs despre experiența Republicii Moldova în combaterea ingerințelor externe și protejarea democrației. Potrivit Președinției Republicii Moldova, vizitele urmăresc promovarea intereselor cetățenilor, dezvoltarea relațiilor cu partenerii europeni și avansarea procesului de aderare la Uniunea Europeană. [...]
Uniunea Europeană pregătește reguli care ar limita dependența industriei de un singur furnizor – în practică, China – obligând companiile să-și diversifice achizițiile de componente , potrivit Economica . Măsurile ar viza sectoare considerate strategice, precum industria chimică și producătorii de mașini, conform unor surse citate. Ce ar impune noile reguli pentru companii Legislația aflată în lucru ar urma să introducă două constrângeri principale în lanțurile de aprovizionare: cota fiecărui furnizor ar fi limitată la 30–40% ; restul achizițiilor ar trebui făcute de la cel puțin trei furnizori diferiți , care nu trebuie să fie din aceeași țară . Dacă va fi adoptat în această formă, cadrul ar forța companiile să-și redeseneze contractele și logistica, cu efecte directe asupra costurilor și a modului în care sunt gestionate riscurile de aprovizionare. Contextul: tensiuni comerciale și controlul Chinei asupra materiilor prime Reuters notează, în context, că Beijingul a restricționat procesarea unor minerale, a redus uneori exporturile și a controlat prețurile, acțiuni care ar submina eforturile altor țări de a-și diversifica sursele de materii prime folosite la semiconductori, vehicule electrice și armament avansat. Potrivit aceleiași surse, obiectivul ar fi menținerea unor pârghii de presiune. Separat, comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic ar pregăti taxe vamale de penalizare pentru produse chimice și mașini-unelte chineze, ca parte a efortului de reducere a deficitului comercial al UE în relația cu China, menționat la un miliard de dolari pe zi (aprox. 4,6 miliarde lei) , și pentru a proteja companiile de „transformarea comerțului într-o armă”, conform articolului citat. Calendar și pașii următori Potrivit informațiilor citate, planurile sunt încă într-o fază incipientă și ar urma să fie prezentate la reuniunea Comisiei Europene din 29 mai , dedicată Chinei, iar liderii UE ar putea să le susțină spre sfârșitul lui iunie. Comisia Europeană nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, mai notează materialul. [...]
Volodimir Zelenski cere includerea Europei în negocierile de pace cu Rusia , pe fondul unui proces de mediere condus de SUA în care Uniunea Europeană – deși principal finanțator al Ucrainei – a fost până acum ținută în afara discuțiilor, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, pe Telegram, după o convorbire telefonică între președintele Ucrainei și președintele Consiliului European, Antonio Costa . Zelenski susține că „Europa trebuie să fie implicată” în negocierile cu Rusia și că este nevoie să se stabilească cine va reprezenta Europa în acest proces. „Este important ca ea să aibă o voce şi o prezenţă puternică în acest proces şi este necesar să se stabilească cine o va reprezenta.” De ce contează: UE plătește o parte majoră a costului, dar nu are loc la masă În material se arată că Uniunea Europeană furnizează „cea mai mare parte a ajutorului financiar şi material pentru Ucraina”, însă a fost exclusă de la negocierile aflate în prezent „într-un impas”. În acest context, solicitarea lui Zelenski ridică o problemă de influență și coordonare: cine decide parametrii unei eventuale păci, dacă actorul care susține financiar și logistic Ucraina nu participă direct la discuții. Diviziuni în interiorul UE privind momentul negocierilor Potrivit aceleiași relatări, unele state membre văd excluderea UE ca pe o oportunitate de a-și crește implicarea, în timp ce altele se opun. Estonia este dată ca exemplu de stat care respinge graba către negocieri. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna , a declarat sâmbătă, la o conferință anuală de securitate organizată la Tallinn, că nu este momentul pentru discuții, ci pentru presiune asupra Rusiei. „Nu este momentul să discutăm sau să negociem. Este momentul să punem presiune pe Rusia.” „Nu suntem foarte încântaţi de ideea ca toată lumea să se grăbească la Moscova pentru a începe discuţiile, deoarece Rusia este slăbită. Nu este momentul potrivit.” Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie privind formatul de reprezentare al Europei în negocieri, însă Zelenski indică drept pas necesar stabilirea unui reprezentant european, pentru ca UE să aibă „o voce” în procesul de pace. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei au schimbat atmosfera din Rusia iar Vladimir Putin pare confruntat cu una dintre cele mai sensibile probleme de imagine de la începutul războiului din Ucraina. Potrivit BILD , Ucraina a lansat în weekend sute de drone spre teritoriul rus, iar capitala Moscova a fost una dintre principalele ținte. Mai multe incendii au izbucnit în apropierea unor instalații petroliere și fabrici asociate industriei militare, în timp ce imagini cu nori groși de fum au circulat rapid pe rețelele sociale. Pentru Kremlin, lovitura pare să fie mai ales una psihologică. Moscova a fost prezentată constant populației drept un oraș protejat de sisteme sofisticate de apărare, însă amploarea atacului a creat impresia că Ucraina poate lovi inclusiv centrul puterii ruse. Aici apare și punctul sensibil pentru Vladimir Putin: sentimentul că războiul nu mai poate fi ținut departe de cetățenii ruși și că siguranța promisă de autorități începe să fie pusă sub semnul întrebării. Conform sursei citate, autoritățile ruse au anunțat interceptarea a sute de drone, dintre care peste 120 doar în zona Moscovei. Chiar și așa, mai multe obiective au fost lovite, inclusiv o rafinărie și facilități industriale despre care partea ucraineană afirmă că produceau componente pentru armament de precizie. Cel puțin patru persoane au murit în urma atacurilor. În imaginile distribuite online apar locuitori ai Moscovei care privesc coloanele de fum și vorbesc despre teamă. Pentru mulți ruși, războiul a fost până acum o realitate văzută mai ales la televizor. Atacurile recente au schimbat însă această percepție și au adus conflictul mult mai aproape de viața de zi cu zi. Un alt element important este reacția presei controlate de stat. Publicația independentă rusă „Agentstvo” susține că televiziunile ruse au acordat foarte puțin spațiu atacurilor asupra Moscovei și au evitat să insiste asupra efectelor produse asupra populației civile. Strategia sugerează că autoritățile încearcă să limiteze sentimentul de vulnerabilitate și panică. Rusia a răspuns rapid prin noi bombardamente asupra orașelor ucrainene Dnipro și Odesa, într-un nou episod al escaladării conflictului. Totuși, pentru Kremlin, problema principală pare să fie acum una internă: imaginea unui stat care nu mai poate garanta că războiul rămâne departe de capitală. [...]
Ucraina și Ungaria pregătesc consultări de experți pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia , un pas care poate debloca o temă sensibilă din relația bilaterală și poate reduce tensiunile politice dintre Kiev și Budapesta, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a anunțat că a avut o discuție telefonică „constructivă și substanțială” cu omologul său ungar, Anita Orban, în legătură cu minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia. Cei doi au convenit organizarea, în această săptămână, a unei runde de consultări la nivel de experți maghiaro-ucraineni, cu obiectivul de a găsi „soluții practice și solide” pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia, conform unei postări a lui Sybiha pe platforma X. În același context, oficialul ucrainean a transmis că Ucraina este pregătită să colaboreze cu noul guvern ungar pe agenda bilaterală, inclusiv pe tema minorităților naționale, „cu scopul de a restabili încrederea și relațiile de bună vecinătate” între cele două țări. Anunțul vine după o declarație de la finalul lunii aprilie a noului premier ungar, Peter Magyar, care a spus că își dorește o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol în relațiile bilaterale” și pentru a discuta drepturile etnicilor maghiari din Ucraina. Magyar a afirmat că scopul unei astfel de întâlniri ar fi îmbunătățirea situației maghiarilor din Transcarpatia și sprijinirea rămânerii lor „în patria lor”, regiune descrisă ca găzduind o comunitate etnică maghiară considerabilă. [...]
Un atac cu drone asupra unei nave comerciale chineze, în apele teritoriale ale Ucrainei din Marea Neagră , ridică riscul operațional pentru transportul maritim din zonă , într-un moment sensibil al relației Moscova–Beijing, potrivit Mediafax . Informația a fost transmisă de NEXTA, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al forțelor navale ale Ucrainei, Dmitri Pletenchuk . Conform aceleiași relatări, atacul a vizat o navă comercială a Chinei aflată în apele teritoriale ucrainene. Nu este clar, din datele disponibile, dacă există victime sau pagube, sursa citată neprecizând aceste detalii. Incidentul are loc cu puțin timp înaintea întâlnirii dintre președinții Vladimir Putin și Xi Jinping. Mediafax mai notează că liderul Rusiei urmează să facă o vizită de două zile în China, care începe marți, iar săptămâna trecută la Beijing a fost primit și președintele SUA, Donald Trump. [...]
