Știri
Știri din categoria Politică
PNL își pune în discuție rămânerea la guvernare, iar miza este păstrarea funcției de premier ca principal instrument de influență politică, potrivit Adevărul. Prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu spune că partidul va decide după consultări interne dacă își menține rolul în actuala formulă de guvernare, invocând prioritatea „responsabilității politice” față de calculele electorale.
Predoiu a respins explicit ideea că ar urmări să devină propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru.
„Răspunsul scurt este nu.”
În evaluarea lui Predoiu, funcția de premier este esențială pentru poziționarea PNL în actualul context politic. El a argumentat că relevanța strategică a partidului depinde de această pârghie, făcând trimitere la nivelul de susținere pe care îl are formațiunea „în acest moment”.
„Un partid care are 14% în acest moment rămâne relevant pe scenă politică în măsura în care are poziția de premier. Acesta este punctul-cheie al relevanței noastre strategice.”
Liderul liberal a spus că rezoluția votată în partid, prin care a fost condamnat politic gestul PSD de a iniția și susține moțiunea, a fost „firească și logică” și a funcționat ca semnal de solidaritate internă. Totodată, a insistat că discuțiile din PNL sunt „o dezbatere de idei” și că nu există risc de scindare.
Predoiu a mai precizat că, dacă PNL va decide să intre în opoziție, va respecta hotărârea partidului, inclusiv în ceea ce privește funcția sa guvernamentală, dar a reiterat că, în opinia sa, opțiunea optimă rămâne continuarea participării la guvernare. Declarațiile au fost făcute joi, 7 mai, și sunt citate de Antena 3.
Recomandate
PNL și USR își suspendă participarea la lucrările Camerei Deputaților , într-un boicot anunțat ca reacție la modul în care au fost repartizate funcțiile din Biroul Permanent, pe care îl contestă și la Curtea Constituțională , potrivit Antena 3 . Miza imediată este una operațională: absența celor două grupuri de la ședințe și comisii poate întârzia sau complica agenda legislativă, inclusiv pe zona legilor justiției invocate de USR. Liderul de grup al PNL, Gabriel Andronache, a susținut că modificarea componenței Biroului Permanent ar fi fost votată „abuziv” și fără o renegociere între liderii de grup, deși competența ar reveni acestora. El a invocat și existența unei decizii a Curții Constituționale, argumentând că schimbările ar trebui să opereze „începând cu următoarea sesiune”. În acest context, PNL a anunțat că boicotează activitățile parlamentare ale zilei, cu excepția celor interne de grup. „Vom boicota astăzi toate activitățile parlamentare, cu excepția activităților de la grup, în sensul în care nu vom fi prezenți în ședința Camerei Deputaților, nu vom fi prezenți la votul final, nu vom fi prezenți la ședințele comisiilor de astăzi și nici la ședința Biroului Permanent (...)” Ce reclamă USR și ce efect poate avea pe agenda legislativă Lidera grupului USR, Diana Stoica, a acuzat o înțelegere politică între PSD și AUR, pe care o leagă de respingerea în Comisia juridică a unui pachet de legi ale justiției inițiat de USR. Ea a afirmat că respectivele proiecte ar fi fost puse pe ordinea de zi și trecute prin comisie în mod neregulamentar, iar votul din plen ar urma să aibă loc în aceeași zi. „Abuzurile au început, în ceea ce privește acest pachet al legilor justiției, inițiate de colegii din USR, încă de la convocarea comisiei, care a fost făcută în mod neregulamentar, deci ilegal, în mai puțin de 24 de ore.” Din perspectiva funcționării Camerei, boicotul anunțat înseamnă că PNL și USR nu participă la: ședința de plen a Camerei Deputaților; votul final; ședințele comisiilor; ședința Biroului Permanent. De la scandalul din plen la sesizarea CCR Potrivit relatării, prima ședință de plen a Camerei Deputaților din sesiunea ordinară de toamnă a început cu un conflict între PNL și PSD privind repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent. Deputații PNL și USR au contestat propunerea prezentată în plen și au părăsit sala, acuzând PSD că ar fi cedat două funcții către AUR și S.O.S. România. Ulterior, PNL și USR au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională numirile în funcțiile din Biroul Permanent. În propunerea prezentată în plen, repartiția funcțiilor era: vicepreședinți : PSD – un loc, AUR – un loc, PNL – un loc, USR – un loc; secretari : PSD – un loc, AUR – un loc, minorități – un loc, S.O.S. România – un loc; chestori : PSD – două locuri, AUR – un loc, UDMR – un loc. Separat, deputatul PNL Ionel Bogdan a declarat, citat de Agerpres, că „s-a format o nouă majoritate” la Camera Deputaților între PSD și AUR, susținând că schimbările ar fi fost făcute fără informarea liderilor de grup și în contradicție cu înțelegerile de la începutul legislaturii. Ce urmează depinde de două planuri: dacă boicotul se prelungește și de calendarul Curții Constituționale privind sesizarea anunțată de PNL și USR. În paralel, tensiunea politică poate influența ritmul de lucru în comisii și în plen, inclusiv pe proiectele din zona justiției menționate în conflict. [...]
Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]
USR și PNL anunță că vor ataca la CCR noua componență a Biroului Permanent al Camerei Deputaților , după ce două poziții deținute de cele două partide au fost înlocuite, prin vot în plen, cu reprezentanți ai AUR și SOS România, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și funcționare internă a Camerei: cine controlează voturile din Biroul Permanent, organismul care gestionează agenda și deciziile administrative ale forului. Schimbarea a fost votată marți, 1 septembrie, în prima ședință de plen a sesiunii de toamnă. Deputații USR și PNL au contestat repartizarea funcțiilor, au părăsit sala și susțin că două dintre pozițiile pe care le aveau au fost „cedate” către AUR și SOS România. Ce reclamă USR și PNL și de ce contează USR și PNL spun că vor sesiza Curtea Constituțională , invocând faptul că, în urma votului, un reprezentant al PNL și unul al USR au pierdut locurile din Biroul Permanent, acestea revenind unor parlamentari AUR și SOS România. În plan practic, disputa nu se reduce la o rotație de funcții: Biroul Permanent are un rol-cheie în organizarea activității Camerei Deputaților, iar modificarea echilibrului de voturi poate influența decizii procedurale și administrative. Acuzații de „majoritate toxică” și noul raport de forțe Liderul deputaților USR, Diana Stoica , a susținut că votul arată formarea unei „majorități toxice” în Parlament, între PSD și „extremiști”, și a ridicat inclusiv tema alegerilor anticipate dacă nu există o majoritate „capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană”. Într-o postare pe Facebook, Stoica a indicat formațiunile despre care USR afirmă că au susținut decizia: PSD, AUR, SOS, UDMR, UPR, minoritățile și câțiva deputați neafiliați (postarea este publicată pe contul ei: Facebook ). La rândul său, Cătălin Drulă (USR), vicepreședinte al Camerei Deputaților, a afirmat că, în urma votului, „extremiștii” au ajuns să dețină 4 din cele 12 voturi din Biroul Permanent (trei AUR și unul SOS), adică o treime din total. Pentru context, Camera Deputaților și-a ales marți noua componență a Biroului Permanent pentru sesiunea de toamnă, detaliată de publicație aici: Adevărul . Ce urmează Dacă sesizarea va fi depusă, Curtea Constituțională va decide dacă modificarea componenței Biroului Permanent respectă regulile constituționale și procedurale invocate de contestatari. Până atunci, noua formulă rezultată din vot rămâne punctul de referință pentru funcționarea conducerii Camerei Deputaților în sesiunea de toamnă. [...]
Cătălin Predoiu condiționează accelerarea investițiilor americane de un guvern „cu puteri depline” , susținând că fără un executiv cu mandat complet România riscă să piardă timp și oportunități în pilonul economic al parteneriatului strategic cu SUA, potrivit Antena 3 . Declarația a fost făcută după discuții la sediul Ministerului Afacerilor Interne cu doi congresmani americani, Mike Rogers (republican) și Eric Sorensen (democrat), la care au participat și ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman Nirenberg, și conducerea MAI. Predoiu afirmă că SUA, „ca principal partener strategic”, ar trebui să își crească prezența economică în România prin investiții, argumentând că acestea ar avea efecte directe atât asupra economiei, cât și asupra securității. „Pentru aceasta însă, este nevoie de un guvern cu puteri depline care să dezvolte aceste direcții cât mai rapid și cu toată susținerea politică, o susținere politică autentică și dublată de acțiuni concrete din partea ministerelor.” În aceeași declarație, ministrul interimar al Afacerilor Interne a spus că „s-a pierdut prea mult timp” și că România „trebuie să recuperăm” în această direcție, legând explicit avansul cooperării economice cu SUA de capacitatea guvernului de a lua decizii și de a le susține prin măsuri concrete. [...]
Sondajul CURS indică o cursă strânsă în București, fără favorit detașat , ceea ce crește miza mobilizării și a negocierilor locale înaintea alegerilor, potrivit Euronews . PSD ar obține 22% din voturi într-un scenariu ipotetic de alegeri locale în Capitală, urmat la diferențe mici de PNL (21%), AUR (20%) și USR (18%). În acest tablou, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe locul al patrulea, iar marja maximă de eroare a sondajului este de ±3%. Cum arată ierarhia partidelor în scenariul de alegeri locale Primele patru partide sunt grupate într-un interval foarte îngust: PSD – 22% PNL – 21% AUR – 20% USR – 18% În afara acestui pluton, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, S.O.S. România cu 4%, iar ACT cu 2%. Datele se referă la opțiunile pentru partide, nu la intenția de vot pentru candidați la funcția de primar general. Nemulțumirea față de direcția țării și a Capitalei Pe fond, sondajul surprinde un nivel ridicat de nemulțumire: 73% dintre respondenți cred că România merge într-o direcție greșită, 18% consideră direcția bună, iar 9% nu au exprimat o opinie. Pentru București, 63% spun că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% văd o direcție bună. Ce vor bucureștenii de la Primăria Generală: traficul, pe primul loc Întrebați care este principala problemă ce ar trebui rezolvată cu prioritate de administrația locală, cei mai mulți indică: traficul și aglomerația – 33% starea străzilor și a drumurilor – 19% lipsa locurilor de parcare – 11% impozite și taxe – 8% nivelul de trai – 7% curățenie și salubritate – 6% spitale, sănătate și medicamente – 6% Metodologie Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21–28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane (18+), reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în Municipiul București. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI). [...]
UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]
