CAT$926.61+5.10%

Sprijinul majoritar pentru unirea cu Republica Moldova ridică presiunea politică pentru o agendă și un calendar credibile, dar sondajul arată și o fractură între opțiunea de principiu și așteptările privind fezabilitatea, potrivit Euronews, care citează date INSCOP.

Într-un scenariu de referendum, 71,9% dintre români spun că ar vota „da” pentru unire, în timp ce 21,4% ar vota „împotrivă”. Restul respondenților fie nu s-au hotărât (2,1%), fie declară că nu ar merge la vot (3,2%), fie nu știu/nu au răspuns (1,4%).

Ce arată sondajul despre „când” și „dacă” se poate întâmpla unirea

Deși sprijinul declarat pentru unirea prin referendum este ridicat, percepția asupra probabilității și orizontului de timp este mai rezervată. La întrebarea despre cât de rapid s-ar putea realiza unirea:

• 8,4% cred că se va realiza în următorii 3 ani;
• 13,3% în următorii 5 ani;
• 29,3% în următorii 10 ani sau mai mult;
• 34,7% cred că nu se va întâmpla niciodată;
• 13,7% nu știu;
• 0,6% nu răspund.

INSCOP indică și diferențe între grupuri: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele de 30–44 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București/urban mare tind să creadă peste medie că unirea ar putea avea loc în „10 ani sau mai mult”. În schimb, votanții AUR, femeile, persoanele de 45–59 de ani și angajații la stat sunt peste medie în categoria „nu se va realiza niciodată”.

Argumentul „datoriei istorice” și identitatea: unde se strânge miza politică

Sondajul mai arată că 67,6% consideră unirea cu Republica Moldova o „datorie istorică”, iar 26,4% nu sunt de acord; 6,1% nu știu/nu răspund. Peste medie, această idee este susținută de votanții PSD și PNL și de persoanele de peste 45 de ani, în timp ce votanții USR, cei de 30–44 de ani și respondenții cu educație superioară sunt peste medie în tabăra care respinge argumentul datoriei istorice.

Pe dimensiunea identitară, 70,6% sunt mai degrabă de acord cu afirmația că „locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, iar 25,5% consideră că „sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”; 3,9% nu știu/nu răspund. INSCOP notează că acordul cu prima afirmație este peste medie la votanții PNL și USR, bărbați, persoane cu educație superioară, locuitori din București/urban mare și angajați din sectorul privat, în timp ce ideea „popor separat” este peste medie la votanții AUR, femei, persoane de 30–44 de ani, respondenți cu educație primară, locuitori din rural și angajați la stat.

Metodologie

Datele provin din cercetarea „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizată de INSCOP prin interviuri telefonice (metoda CATI), în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane (populația neinstituționalizată 18+). Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, conform informațiilor transmise de INSCOP. Detaliile sondajului sunt publicate și pe INSCOP/Informat.ro.